5,139 matches
-
la obținerea unei sistematizări a calităților perceptive ale mulțimii; • etapa explicativă: copilul intuiește și numește relații între obiecte, clasifică, ordonează, seriază și observă echivalențe cantitative; • etapa de dobândire a conceptului desemnat prin cuvânt: cuvântul constituie o esențializare a tuturor datelor senzoriale și a reprezentărilor și are valoare de concentrat informațional cu privire la clasa de obiecte pe care o denumește. În cazul noțiunii de mulțime, în primele trei etape se formează abilități de identificare, triere, sortare, clasificare, scriere, apreciere globală, ce conduc spre
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
În perioada cât erau În călduri. Desigur, acest lucru le este facilitat și de adulmecarea particulelor mirositoare care persistă În aer, fiindcă inspirația și expirația forțată a aerului determina trecerea unui număr mai mare din particulele mirositoare ce excită celulele senzoriale din mucoasa olfactivă. Posibilitatea perceperii mirosurilor este dată, În afară de intensitatea lor, de finețea mucoasei olfactive și de suprafața ei care este foarte Întinsă, ce la câine este de 300 de ori mai mare decât la om, iar celulele senzoriale de pe
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
celulele senzoriale din mucoasa olfactivă. Posibilitatea perceperii mirosurilor este dată, În afară de intensitatea lor, de finețea mucoasei olfactive și de suprafața ei care este foarte Întinsă, ce la câine este de 300 de ori mai mare decât la om, iar celulele senzoriale de pe suprafața mucoasei ating un număr de 150 300 milioane, pe când la om nu depășesc 20 milioane. De asemenea, auzul la câine este de o finețe excepțională. El poate percepe sunete până la 100.000 de vibrații pe secundă, pe când omul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
el, În acel moment, nu-l mișcă și nu-l alertează, doar că aceștia sunt Înregistrați În memorie. Comportamentul câinelui-lup este strâns legat și de acuitatea organelor de simț, care diferă Între ele, iar diferențele se compensează. De exemplu receptorii senzoriali optici percep În procent mai redus stimulii exteriori, ceea ce face, așa cum s-a mai arătat În cuprinsul cărții, ca din această cauză câinele aflat la o anumită distanță de stăpânul său să nu-l recunoască decât numai după timbrul vocii
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
exteriori, ceea ce face, așa cum s-a mai arătat În cuprinsul cărții, ca din această cauză câinele aflat la o anumită distanță de stăpânul său să nu-l recunoască decât numai după timbrul vocii, cu care este familiarizat. Pe baza organelor senzoriale, câinele manifestă un anumit comportament În mediul ambiant În care trăiește În mod obișnuit, dar dacă acesta suferă modificări perceptibile va reacționa printr-un alt comportament, de cele mai multe ori printr-un disconfort, la Început, determinat În parte de frica și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
noi exigențe și, tot astfel, ca facultate de a substitui naturalului artificialul , ori de „a reface Întregul cu ajutorul unor fragmente [...] ce-i sunt date“ , adică de a sintetiza; de asemenea, ca facultate de a ne economisi eforturile musculare și senzoriale, de a ridica obstacole În fața dorințelor etc.; (2) ca aptitudine de a cunoaște și de a Înțelege, de a percepe bine, de a sintetiza și de a abstrage bine, de a Înțelege bine, de a sesiza bine, de a imagina
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
ale acestui moment de dezvoltare. Vederea, auzul, ating performanțe importante spre 9 / 10 ani, acuitatea acestor forme de sensibilitate devenind foarte bune.. pe de o parte, activitatea școlarĂ solicită perceperea fină și interpretarea rapidă, pe de alta parte, aceleași capacități senzoriale se antrenează În activități și jocuri de performanță. Orientarea spațială, percepția de spațiu, decodificarea prin diferențiere a grafemelor antrenează o extrem de fină activitate perceptivă.. Orientarea stânga-dreapta, sus- jos În rândurile orizontale ale scrierii constituie punctul de plecare pentru o activitate
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
provoca greutăți la limpezirea produselor, dar mărește rezistența borhoturilor la infecții bacteriene. Taninurile provoacă limpezirea naturală și rapidă a sucurilor și asigură stabilitatea lor, deoarece în mediu acid se combină cu protidele și precipită. Excesul de taninuri afectează însă calitățile senzoriale ale produselor, iar la deshidratare provoacă brunificarea fructelor. Conținutul în taninuri este maxim la fructele necoapte și scade la coacerea completă sau supracoacere. Uleiurile eterice sunt amestecuri complexe de hidrocarburi, alcooli, esteri, aldehide, cetone, terpene etc. Ele imprimă mirosurile și
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
cea a lui Spinoza. Deosebirea constă în teza spinoziană enunțată în cuvintele Deus sive natura ("Dumnezeu sau Natura") cinci secole mai târziu: este încă un pas spre demistificare, care ne învață că drumul spre nemrire este rezultatul progresului de la cunoașterea senzorială (empirică) științifică, spre intuiția filosofică (subspecia aeternitatis). Însăși concepția lui Maimonide prezintă elemente de demistificare în domeniul escatologic (ca doctrinele privitoare la soarta finală a omului și a universului sau eliminarea, din scrierile sale a concepției mesianiste. În Ma'amar
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
corpului (sânge și limfă). Are contribuții importante în domeniul sistemului nervos. Elaborează teoria acțiunilor reflexe și mecanismul simțurilor, dar și teoria energiei specifice, afirmând că orice stimulare a retinei se exprimă printr-o senzație luminoasă, acest fapt fiind specific organului senzorial excitat, și nicidecum stimulului. Scoate în evidență importanța celulei. Se declară contra vitalismului. 65 Robert Friedrich Froriep (1804-1861), medic și anatomist german, lucrează la Spitalul Caritatea din Berlin și devine mentorul în anatomie al lui Rudolf Virchow, pe care-l
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
fi căutarea hranei, efectul culorii galben și albastru al florilor în atragerea albinelor. Există un program genetic în comportamentul instinctiv. 131 Karl Ritter von Frisch (1886-1982), etolog austriac, laureat al Premiului Nobel împreună cu Nikolaas Tinbergen și Konrad Lorenz. Studiază percepția senzorială la albine și explică "dansul" lor (fluturatul "scurt" al aripilor). 132 Ladislav Tauc (1926-1999), neuroetolog și neurofiziolog francez, profesorul lui Eric R. Kandel. Kandel începe cercetările cu potențialele postsinaptice, pe modelul realizat de Tauc: "neuronii abdominali ai Aplysiei". Cu acest
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
formarea deprinderilor igienice legate de autoservire, de adoptarea unui regim de muncă și odihnă, de fortificare a organismului și de întărirea sănătății sale; organizarea vieții psihice a copilului, prin stimularea procesului de maturizare și dezvoltare a diverselor sale componente Îprocesele senzoriale, limbaj, memorie etc.); orientarea lecturii și gustului pentru citit; acordarea unei atenții deosebite activității de învățare a copilului prin urmărirea îndeplinirii sarcinilor instructiv - educative și a formării unui stil individual de muncă; cristalizarea și consolidarea unei viziuni asupra lumii prin
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana – Livia Antoci () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93072]
-
formează organele de simț, singura intrare a informațiilor admisă de știință, în drumul lor spre sistemul nervos central. De aici rezultă principiul fundamental - adevărata dogmă - al demersului științific, potrivit căruia singura cale de informare de luat în considerare este cea senzorială. Evident că prin progresele tehnice realizate, performanțele receptorilor au fost considerabil sporite, atât cantitativ (de exemplu lupele, microscoapele, amplificatoarele sonore etc.), cât și calitativ (de exemplu diferiți traducători prin care pot fi detectate tot de organele de simț, fenomene magnetice
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
dezvoltare a științelor exacte cunoașterea extrasenzorială este respinsă ca nefundamentată - teoretic și experimental -, fiind considerată în domeniul imaginarului sau, în cel mai bun caz, în acea zonă nedefinită a disciplinelor neconvenționale. În consecință, demersul științific face apel exclusiv la datele senzoriale. Captarea informațiilor de către receptori reprezintă operația inițiala (senzația). Ea este imediat urmată de recunoașterea lor (percepția, identificarea). Aceasta presupune compararea mesajului primit cu stocurile de mesaje păstrate și clasificate în memoria cerebrala. Decizia de recunoaștere (sau de nerecunoaștere) se face
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
sau diafonii). Procesul de recunoaștere nu este nici el lipsit de un zgomot de fond, de o imprecizie a operației însăși, ceea ce duce la o înlocuire a certitudinii recunoașterii cu diferite aproximări, denumite uneori grade de verosimilitate. Acestea explică iluziile senzoriale studiate în psihologia percepției. Nu trebuie să uitam că incertitudinea observației științifice este și o consecința a structurii probabiliste a Universului, care este dramatic de evidentă în lumea cuantica. Această structură probabilistă înlătură orice certitudine, ce ar putea fi legată
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
spontane, a opiniilor, atitudinilor și comportamentelor noastre și ale altora, precum și explicarea evenimentelor din viața socială. Acest tip de cunoaștere îi corespunde, după părerea multor cercetători, CARACTERUL PASIONAL. Robert Lacroix critica însăși obiectul de studiu al noii discipline subliniind că senzorialul nu ne relevă misterul realului (și aici dă celebrul exemplu cu percepția noastră referitoare la mișcarea Soarelui în jurul Pământului). În același timp McBurney considera că limita fundamentală a simțului comun este generată de faptul că acesta nu este probat de
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
comportamentelor individuale și de grup, a faptelor, a fenomenelor și proceselor sociale. Pe baza observației obiective, utilizându-se metode adecvate, sunt obținute enunțuri empirice cu valoare de adevăr. Inițiatorul empirismului și senzualismului modern care susține că prelucrarea rațională a datelor senzoriale conduce la știința adevărată, filosoful englez Francis Bacon, arăta foarte plastic rolul metodei în cunoaștere: Schilodul care șchiopăta pe un drum bun poate între ce trăpașul care aleargă pe un drum greșit. Mai mult, cu cât trăpașul care a greșit
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
condiții bine determinate cu scopul de a verifica o ipoteză. De la introducerea lui ca metodă a psihologiei și până în prezent, experimentul a cunoscut o evoluție continuă atât sub aspectul sferei de extensiune (la început, se aplica doar în studiul proceselor senzoriale și motricității, astăzi se utilizează în cercetarea tuturor proceselor și funcțiilor psihice), cât și sub cel al structurii interne și al suportului tehnic (inițial aparatura folosită era simplistă, preponderent mecanică, astăzi este una ultrasofisticată, electronică și informatică). Următoarea definiție, mai
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
o reproduce la nivel mental sau în baza unui suport material și o transformă într-un discurs, diferit de obiect atât substanțial, cât și în ce privește valoarea sa ontologică. Se delimitează astfel de existența lucrurilor "reale", pe care le poate reda senzorial sau vizual, ca amintire sau copie a lor, indiferent dacă acestea sunt prezente sau absente, manifeste sau nu. Are o asemenea legătură cu senzația sau cu obiectul, încât le poate descrie funcțiile și le poate condiționa recunoașterea. Reiese de aici
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de interstițiu, de "terț inclus", pe de o parte, în relația dintre "semnificant" (lucru sau formă) și "semnificat" (substanță sau concept), pe de alta, între referință și subiectul receptor, imaginea solicitând atât funcția cognitivă (recunoașterea unui conținut, perceput și transmis senzorial), cât și capacitatea de reprezentare abstractă, intelectivă, cu ajutorul funcțiilor imaginației. În configurarea structurilor imaginarului, imaginea se dovedește, datorită acestor trăsături și funcții ale sale, o unitate fundamentală, pentru că actualizează forme fixate în memorie, reconfigurându-le în noi combinații, sau expune diferite
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
complicație semantică atunci când este corelată cu studiul mentalului colectiv și al fenomenelor sale adiacente (pentru care definițiile și delimitările sunt oricum deosebit de dificile). În principiu, diversitatea imaginilor depinde de percepție și de diferitele traiectorii senzo-motorii pe care le parcurge informația senzorială până este prelucrată și interpretată mental. Imaginea ajunge să constituie, în relația cu subconștientul, cu inconștientul și cu psihismul individului familiile codificate de reprezentări mentale sau de "obiectivări" (proiecții figurative) într-o realitate psihică externă, acolo unde capătă noi trăsături
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și de la semnificație, cu potențialul lor infinit de combinare și de creare de mesaje; singurele limitări sunt cele date de coduri și de cunoașterea lor (cu referire așadar la situații particulare). Cel mai important însă pentru constituirea acestei tipologii rămân senzorialul, respectiv corpul și percepția, în toată complexitatea lor. Imaginea senzo-motorie generează structuri verbo-iconice care, odată încadrate pe schemele de memorare, dau naștere imaginarului corporal, bagajului de amintiri provocate de simțuri, precum și unei întregi game de senzații și afecte ce constituie
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
caz o "imagerie spéculaire" (Thomas 23); dar atunci când sinele devine conștient de sine însuși și iluzia speculară se destramă, se instalează mitologia armonioasă a dublului, a fratelui geamăn, a alter-ego-ului sau a celuilalt-asemănător. Reprezentarea, schemă de reproducere a unei informații senzoriale sau intelective, posibilă cu ajutorul funcției imaginative mimetice, subiectivează referentul (obiectul), reinvestit cu semnificații chiar prin procesul de de-materializare. Studiile asupra imaginarului, subliniază Thomas, caută să identifice modalitățile operatorii prin care modelul ajunge să se confunde cu imaginea sa, iar
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau care redau portretul identitar; ea provoacă imaginația intelectuală, se bazează pe coduri culturale și pe cunoaștere; imaginea-semn are în schimb un caracter informativ, de aceea funcția ei se situează mai aproape de procedeul narativ, de trăire, de reactivitate și de senzorial. Semnul declanșează sau intră în schema acțiunii, în timp ce simbolul apare - în această teorie - ca un garant al relației cu sacrul sau cu lumea ideilor. Simbolul asigură accesul către o semnificație care codifică transcendentul sau imuabilul, în timp ce semnul intensifică raportul cu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
etapele istorice ale fenomenelor de memorare și de imaginare colectivă. Ele au însă funcții diferite, de aceea am căutat un model, care, în mod natural, să fi influențat organizarea proceselor mentale. Dat fiind materialul lingvistic cu care sunt prelucrate experiența senzorială și cea intelectuală, am întrevăzut în sistemul limbii schema însăși pe care s-a pliat organizarea procesului de memorare. Imaginarul are propria lui gramatică și propriul lui vocabular (format din imagini, simboluri, semne), așa cum recunosc toți cercetătorii fenomenului, indiferent de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]