3,287 matches
-
Ateliere, astfel încât a ajuns să fie privită drept un concurent serios chiar de către virtouzii branșei. Asociația era implicată și în acțiuni caritabile. „Balul familiar” din 18 februarie a fost organizat cu scopul de a achiziționa noi instrumente pentru fanfară, în timp ce serbarea pomului de Crăciun avea menirea de a aduce bucurie în casele lucrătorilor nevoiași. Fondul de 80 000 lei, strâns din donații (la au contribuit inclusiv Uzinele Reșița și Rezidența Regală a ținutului Prut) a fost folosit pentru cumpărarea de îmbrăcăminte
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
jucăriile confecționate de elevii meseriași de pe lângă Atelierele Nicolina, s-au tranformat în cadouri pentru copiii angajaților. Interesant se arată programul sărbătorilor de Crăciun ale anului 1943. Deși vremurile erau tulburi, vremuri de război, totuși, SAI organiza, în sala Teatrului „Phoenix”, serbarea datinelor de Crăciun. Programul era unul generos. În rezonanță cu epoca, participanților li se propunea, după intrepretarea imnului regal, prezentarea pomului de Crăciun SAI, în acordurile colindului O brad frumos. Urma o piesă tematică, într-un act și un concert
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
ultimul moment, viața în fabrică și-a păstrat aparențele normalității, dacă reducem divertismentul la intensa activitate a Societății Culturale, Sportive și Musicale a personalului Atelierelor C.F.R. Iași - SAI. O demonstrează celebrarea zilei de 24 ianuarie 1944 la Iași, sau o „serbare a zilei temperanței”, organizată în ziua 27 februarie a aceluiași an. Situație simetrică surprinsă și de raportările lunare ale amintitei Asociații, cu detalii despre competițiile sportive la care participau angajații Nicolinei, cărțile achiziționate și citite în cadrul bibliotecii SAI, seratele muzicale
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Partidul era chemat să le rezolve. Din rândurile consemnate în ziua de 10 iunie 1945 reiese că ar fi indicată, la ședințele de sindicat, o desfășurare bilunară, din cauza oboselii muncitorilor. De asemenea, ca activitate culturală, aflăm că se pregătea o serbare, cu o piesă scrisă de unul dintre angajați și dedicată muncitorilor de la Atelierele C.F.R. Nicolina, ceea ce o include pe linia de conduită a manifestărilor proletcultismului avant la lettre. Câteva rânduri dintr-o notă amintesc de revolta ucenicilor de la ateliere, „complet
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
găuri de obuze din timpul războiului și prezenta pericolul prăbușirii. Cu timpul, obiectivele celulei de partid devin mereu mai îndrăznețe. Printre ele regăsim: creșterea numărului membrilor de partid cu 200 % (!!!), confecționarea uneltelor agricole pentru țăranii din satele limitrofe, organizarea de serbări și șezători culturale pentru „luminarea și cultivarea muncitorilor”, precum și înființarea unei școli - în cadrul Atelierelor -, pentru alfabetizarea muncitorilor neștiutori de carte. Toată strădaniile s-ar fi concretizat numai că, în final, apare sabotorul: inspectorul Atelierelor și inginerii. Un scris de mână
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de 19 Noiembrie fanfara C.F.R. a parcurs prin toate secțiile de votare prin care a descrețit frunțile acelor nelămuriți și conrupți de reacțiunea care a fost schimbat cu totul impresia care s-au făcut de reacțiune. Echipa artistică a dat serbare la Roman pe data de 17” (cu ortografia epocii !). Toate cele 14 celule și 46 de grupe - care activau deja în cadrul Nicolinei - erau puternic implicate în campania electorală, susținând, cum era de așteptat, Blocul Partidelor Democratice, inclusiv prin atragerea de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
domeniul organizatoric. S-au ținut regulat ședințele de organizație de bază în care s-au discutat diferite probleme locale. S-a întocmit un plan de muncă pe trei ani, plan care a fost în întregime respectat. S-au organizat două serbări la care au participat atât elevii cât și personalul școlii. Programul artistic a fost executat de către elevii școlii îndrumați de organizația de bază UTM și de Partid. La chemarea Partidului, elevii școlii noastre împreună cu membrii de Partid și sindicaliștii au
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
trăit mai multă vreme neasimilată în majoritatea românească și ortodoxă din zonă, căci aveau cimitir separat: „Pe o întindere de loc - relatează în continuare istoricul -, cătră răsărit de piscul lui Vodă, unde a fost cimitirul Unguresc, se fac și acum serbări religioase de cătră Ungurii din Corni și Epureni, răscumpărând acel loc”. Documentele arată că o parte din pământul aparținând actualului cartier Corni a fost dăruit Episcopiei, în 1756, de către domnitorul Constantin Racoviță (1749-1753, 1756-1757), iar acesta a colonizat aici poslușnici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la spital am fost cu părintele Negulescu, le-a făcut slujba, a pomenit pe rege și familia regală. Pe urmă doamna Maria Brăiloiu, cu Steaua și Vicleimul organizate de Tibișoi și corurile ei cele mai bune, le-a făcut o serbare pur religioasă, dar atât de tristă! Mulți dintre răniți plângeau, se gândeau acasă, eu, într un colț printre ei, plângeam cu ei, pe ei, gândindu-mă la cei depărtați. La sfârșit însă, ca copiii, răniții uitaseră de necazuri și râdeau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
aproape un an, cu grija celorlalți „în gheara germanilor“, cum zicea dânsa, și fără a putea prevede cum se va dezlega captivitatea lor. Era tocmai ziua de naștere a lui Vintilă, am petrecut-o îndulcită prin citirea discursului lui Asquith. Serbările de familie se prăznuiau în cadrul național. vizite: d. zamfirescu, d. și d-na paul greceanu Alt semn bun, sosi d. Buchmann, administratorul plasei, pe care nu-l văzusem încă, era însoțit de d. Zamfirescu, proprietarul fabricii de ciocolată. El ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vieții îi fu așa de păcătos, încât pentru el era soluțiunea cea mai nimerită. Era o epidemie violentă, Clara Mavrocordat, precum și Mia Ghica fură în mare primejdie de moarte. Ultima abia se ținea pe picioare la concertul pentru Crucea Roșie. serbarea crucii roșii Alexandru Marghiloman, neținând seama de comitetul de direcție din care făcea parte și d-na Elena Sturdza, născută Cantacuzino, organizase cu d-nele Ecaterina Ghica, Elena Pherekyde și Lydia Philippescu o serbare la Atheneu în profitul acestei societăți, căreia
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe picioare la concertul pentru Crucea Roșie. serbarea crucii roșii Alexandru Marghiloman, neținând seama de comitetul de direcție din care făcea parte și d-na Elena Sturdza, născută Cantacuzino, organizase cu d-nele Ecaterina Ghica, Elena Pherekyde și Lydia Philippescu o serbare la Atheneu în profitul acestei societăți, căreia îi lipseau fonduri. Prima [dintre doamne] își rezervase or gani zarea concer tului, a doua bufetul și a treia bazarul, ca putând ob ține mai lesne de la germani materialul necesar. D-na Elena
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
materialul necesar. D-na Elena Sturdza și noi toate eram de părere să nu se facă decât o listă de subscripție, dar, ne reușind a convinge pe președinte, [ea] își dete demisia din comitet, dăruind 10 000 lei. Germanii aprobară serbarea, rezervându-și jumătate locurile, cu plată, bineînțeles, ba chiar Tülff von Tscheppe subscrisese 1 000 lei pentru o lojă, refuzând pe cea regală. Ei adaoseră că vor fi bucuroși să participe și să vadă, în fine, [pe] doamnele mari rămase
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de zi ale lui Hindenburg, amenințările către cei ce ar voi să dezerteze, protestările Kaiserului și Kronprințului că n-au voit, nici n-au provocat războiul, totul destăi nuia demoralizarea Puterilor Centrale. Cum ar mai fi putut lupta fără de încredere? serbarea de la govora Mă duceam prin pădure la mama, la Mihăești, încântându-mă singură de fericirea în perspectivă și de frumusețea drumului prin bătrânul codru. Nu fusese atins, ca și toată regiunea, grație omeniei colonelului von Bertram și mai ales agerimii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe jumătate prețul și de două ori pe săptămână îi poftea la masă la restaurant; joia și sâmbăta mâncam mai devreme ca să nu-i întâlnesc. De aceea, când d. Wangler veni cu propunerea să organizez cu dânsul la hotel o serbare pentru femeile și copiii din vecinătate, nu am șovăit... [Mă îndurera să văz, trecând pe lângă terasa hotelului sau oprindu-se și privind cu jind, ochii mari ai micilor țărani, așa de slăbuți pe când oaspeții Palace-lui mâncau din belșug și ascultau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
au ivit diferite incidente între publicul evreu și [publicul] român. Cel român era condus din nenorocire de un d. Teodorescu de la Gazeta Bucureștilor. Eu am bănuit că era o înscenare, ca să nu reușească reprezentația. Evreii, de teama neplăcerilor, au boicotat serbarea și și au retras artiștii. Am găsit alții, între care pe Marilena Bodescu, care era acolo în compania ofițerilor germani. După ce tot a fost regulat și locurile vândute, și d-na Maria Bla remberg instalată în fotoliul ei, în primul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
oficialitatea se duse la recepție spre prezentarea autorităților, iar noi alergarăm să ne luăm locurile în tribuna din piață. Acolo se așezară miniștrii transilvăneni, doamnele Goldiș, Ștefan Cicio-Pop, Boilă etc. D. Mihai Popovici îmi spuse: „Numai unul lipsește de la aceste serbări pe care tocmai el le-a pregătit: fratele dumitale“. Și gândul meu se ducea la Ionel. Deodată izbucnesc strigăte de bucurie, muzicile intonează Trăiască regele, din popor, parte același imn, parte Deșteaptă-te, române! sau Hora Unirii, soldații strigau Ura
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
oameni fugeau în toate părțile, cei mai mulți aveau ploaiere (frumosul termen ardelenesc), muntenii - glugi mari care îi acopereau cu totul. Grija de căpetenie era pentru frumoasele cojoace albe ca zăpada, singura scăpare era să le întoarcă pe dos. Când se sfârși serbarea la Alba Iulia, micul oraș trezit pentru câteva ceasuri dintr-un lung somn de 300 de ani înflăcărase un întreg neam cu amintirea lui Mihai. El rămăsese gloria și simbolul aspirațiunilor marelui voievod, în el dăinuia chipul eroic și martir
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
atât de literalmente încântătoare ca sora ei Elena Perticari, dar așa de bine făcută, mlădioasă, grațioasă în toate miș cările ei și împodobită de regină cu toalete potrivite firii ei și elegant purtate, încât era o plăcere să vezi la serbările oficiale cortegiul regal cu impozanta regină Elisabeta în frunte, urmată de acele doamne și domnișoare de onoare. Ceva mai târziu, probabil sub influența lui Teodor Văcărescu și după dorința poetei Carmen Sylva, după retragerea tatei de la minister, intră Elena Văcărescu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu fu nicicum obraznică. Dimpotrivă, așa de gingașă, simplă, naturală, încât, deși lipsită de orice cultură, câștigă pe toți care o apropiau și mai ales pe rege, încântat de a avea această rază de soare în viața lui întunecoasă. Mari serbări se deteră la Palat cu prilejul nunții: baluri costumate, dansuri clasice. Lumea din București se întrecu în a sărbători pe noua principesă. Noi, familia Brătianu, purtam încă doliul tatei și nu mergeam nicăieri. primul copil, principele carol Abia avu tânăra
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
plângea de durere în gât și-l rugă Eliza să nu iasă, s-a dus la inaugurarea Casei Crucii Roșii; la întoarcere avea fiori și s-a băgat în pat. Neștiind nimic, nu m-am dus pe la el. Aveam o serbare a copiilor Pillat și fusesem cu Pia s-o instalez în sanatoriul diaconeselor, pentru operația de apendicită ce i se făcea luni. Seara la 9 1/2, telefon de la Ionel să trimit căpătâiul de pat și perne. Avea căldură și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de trei ani încoace și modificate întruna, cu culori bătătoare la ochi și fireturi anastonice, erau singura preocupare a conducătorilor clandestini ai statului. Amănunt care scandaliza pe atașații străini și provoca rapoarte nefavorabile. Regele Alexandru al Serbiei, venit pentru nesocotitele serbări de la Cas telul Peleș, fu izbit de această situațiune și trebuie să fi influențat pe rege. Era, într adevăr, anormal ca în starea de plâns a finanțelor, când nu se dădea de mâncare recruților în primele zile ale concentrării, când
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
reîncepe tratativele. D. N. Ottescu 326, foarte entuziasmat de ideea unei serii de conferințe asupra regelui Carol I, m-a asigurat că în aceeași zi (17 octombrie) va preveni pe toți prefecții și primarii din capitalele de județe, ca să organizeze serbarea. A mai adăugat: „Conferențiarii dvs. sunt în Frontul Renașterii Naționale“. „Nu știu. Nu m-am îngrijit niciodată în ce partid și ce politică fac conferențiarii, dar de sunt în stare să facă o bună conferință. Am făcut de mai multe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fost destul. În fine, numirea statului român de stat legionar a indignat pe toată lumea. Garda de Fier este un partid politic. Generalul Antonescu, deși a fost proclamat conducătorul ei, este acum in strumentul ei. Lucrul s-a văzut din toate serbările, manifestările, defilările, declarațiile lui Sima și Zelea Codreanu, care arată public că numai de doliu național pentru luarea Ardealului [nu era vorba], ci bucurie de reabilitarea Gărzii și sărbătorirea lui Corneliu Codreanu. Parastasele în toată țara, și mai ales cel
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
întregirea României Mari și a pune cămașa verde în ziua de 6 septembrie, până a admite la ceremonii svastica și drapelele verzi, până a declara monument istoric pușcăria de la Râmnicu Sărat, unde au fost închiși legionarii, până a duce la serbarea legionară de la Iași (proclamat oraș legionar) pe rege și regina Elena, ca și cum ar fi fost încorporați în acest partid de asasini, până a profana Alba Iulia cu serbare legionară, până a le pune la dispoziție trenuri speciale, până a subscrie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]