3,432 matches
-
Ei se bucurau de o mare apreciere printre profesorii și camarazii lor în toată Grecia și chiar dincolo de hotarele acesteia. Cei doi simbolizau ceva mai mult decat perechile de prieteni că Oreste și Pylade și Molionizii{\cîte 69}. În viziunea Sfanțului Vasile, prietenul este un al doilea eu: „am învățat să pun alături de alte virtuți și prietenia, aducându-mi aminte de cel care a spus cu înțelepciune”{\cîte 70} că „prietenul e ca un al doilea eu”{\cîte 71}, îndemnând pe
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
să nu ocolești tovărășia unor asemenea bărbați, că astfel, prin sfaturile lor, mintea ta să fie ridicată la cer, iar slavă tumultuoasa a acestei lumi să nu te poată nărui, ci dimpotrivă, virtuțile sufletului să absoarbă mintea ta”{\cîte 72}. Sfanțul Vasile e de părere că doar acești bărbați desăvârșiți în virtute cunosc legile prieteniei și înfig în sufletul celuilalt boldul adevăratei prietenii, bazate pe iubirea în Hristos și cultivarea virtuților. De aceea, ei nu ezită să arate, pe plan duhovnicesc
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
mai ales prin aceea se deosebește prietenul de lingușitor: unul vorbește numai ce știe că place, pe când celălalt nu ezită să spună și cuvinte care supără”{\cîte 73}. În ceea ce privește cultivarea unei prietenii cu cei răi și nepreocupați de împlinirea virtuților, Sfanțul Vasile scrie că „de obicei, legea prieteniei face că cei ce se unesc să se asemene. De aceea, pe bună dreptate s-a spus: «Tovărășiile rele strică obiceiurile bune» (I Cor., 15, 33). După cum aerul respirat în locuri infectate de
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
locuri infectate de boală transmite încetul cu încetul celor sănătoși boală, tot așa tovărășiile rele pricinuiesc mare rău sufletelor, chiar dacă nu se simte îndată vătămarea”{\cîte 74}. Pe aceeași linie se înscrie și celălalt mare capadocianSfântul Grigorie de Nyssa -, fratele Sfanțului Vasile, când afirmă: „Căci altele (prieteniile - n.n.) sunt cele cu adevarat bune, care și sunt în realitate bune și care îi fac buni pe cei ce au o astfel de părtășie. Căci cum e natura la care participi, în aceea
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
dar studiul acestei arte cuprinde pe acela al tuturor clasicilor antichității și acel imens repertoriu de proza și poezie, care cuprinde comori inestimabile și are atâta valoare pentru cultivarea spiritului”{\cîte 77}. Când s-a întors de la Atena, fratele său, Sfanțul Grigorie de Nyssa spune despre tânărul Vasile că „era extraordinar de umflat de orgoliul pe care-l inspiră această elocventa; el disprețuia toate demnitățile, se credea mai presus de cei puternici”{\cîte 78}. Însă, mai tarziu, Sfanțul Vasile aseamănă scrierile
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Atena, fratele său, Sfanțul Grigorie de Nyssa spune despre tânărul Vasile că „era extraordinar de umflat de orgoliul pe care-l inspiră această elocventa; el disprețuia toate demnitățile, se credea mai presus de cei puternici”{\cîte 78}. Însă, mai tarziu, Sfanțul Vasile aseamănă scrierile profane cu prima vopsea pe care o imprimă vopsitorii și cu deprinderea de a privi mai întâi soarele reflectat în apă, după care putem să ne uităm și direct la adevărata lui lumină{\cîte 79}. Poate de
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
prima vopsea pe care o imprimă vopsitorii și cu deprinderea de a privi mai întâi soarele reflectat în apă, după care putem să ne uităm și direct la adevărata lui lumină{\cîte 79}. Poate de aceea la sfârșitul vieții sale, Sfanțul Vasile vorbea cu părere de rău de „timpul considerabil pe care-l cheltuise pentru vanitate, de tinerețea să aproape întreaga pe care o pierduse într-o muncă zadarnica, trudindu-se să dobândească învățăturile unei științe care a fost declarată de
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
științe care a fost declarată de Dumnezeu zadarnica”{\cîte 80}, pentru că a văzut lumina cea adevărată (învățătură și trăirea creștină), și-a desfătat pe deplin privirea și și a bucurat îndelung sufletul prin trăirea adevăratei credințe și învățături. Că arhiereu, Sfanțul Vasile, care a fost unul dintre cei mai culți oameni ai timpului său, este preocupat și de o altă problemă aparte: aceea a educației, a atitudinii creștine față de literatură și învățătură păgâna. Mitropolitul Cezareei, format atât la scoala culturii antice
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
desăvârșiți prin virtute și prin cunoașterea adevărului. Educația trebuie sa-i formeze în așa fel încât să-și împlinească rostul vieții. De aceea, lucrul cel mai important este că tinerii să știe că viața are un scop. Literaturii clasice grecești, Sfanțul Părinte îi atribuie un rol mult sub cel deținut de Sfântă Scriptură, dar nu interzice utilizarea să în scopuri educaționale. Studiul scriitorilor antici poate fi valoros, dacă se realizează o selecție judicioasa din operele poeților, istoricilor și retoricilor, excluzându-se
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
CCXXIII, 2, P.G., XXXII, 824 A, cf. Prof. Const. C. Pavel, art. cît., p. 315.} {\footnote 79 Omilia XXII, P.G., XXXI, col. 568 B.} {\footnote 80 Hist. Eccl. ÎI, 9 cf. Prof. Const. C. Pavel, art. cît., p. 315.} discernământ, Sfanțul Vasile a scris celebrul sau Cuvânt către tineri asupra felului de a citi cu folos cărțile păgânilor, care este socotit, cu drept cuvânt, „un adevărat testament al experienței sale pedagogice”{\cîte 81}. Astfel, tânărul creștin al Cezareii ar putea gasi
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
afirmații, cănd descrie un adevăr, însă aceasta filosofie nu-l îndepărtează: el este întotdeuna și pretudindeni oratorul care rămâne alături de oameni, care știe să le vorbească și să-i îndrume. Tot acest ansamblu de calități remarcabile și întemeiate ia îngăduit Sfanțului Vasile să exercite într-un timp relativ scurt o influență considerabilă{\cîte 84}. Sfanțul Vasile cel Mare nu este singur în atitudinea lui pozitivă față de cultură antică. Sfanțul Iustin Martirul și Filozoful vorbise mai înainte despre filosofie (în secolul al
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
și pretudindeni oratorul care rămâne alături de oameni, care știe să le vorbească și să-i îndrume. Tot acest ansamblu de calități remarcabile și întemeiate ia îngăduit Sfanțului Vasile să exercite într-un timp relativ scurt o influență considerabilă{\cîte 84}. Sfanțul Vasile cel Mare nu este singur în atitudinea lui pozitivă față de cultură antică. Sfanțul Iustin Martirul și Filozoful vorbise mai înainte despre filosofie (în secolul al II-lea), arătând și unul din scopurile acesteia: „Nădăjduiam să văd pe Dumnezeu fața
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
-i îndrume. Tot acest ansamblu de calități remarcabile și întemeiate ia îngăduit Sfanțului Vasile să exercite într-un timp relativ scurt o influență considerabilă{\cîte 84}. Sfanțul Vasile cel Mare nu este singur în atitudinea lui pozitivă față de cultură antică. Sfanțul Iustin Martirul și Filozoful vorbise mai înainte despre filosofie (în secolul al II-lea), arătând și unul din scopurile acesteia: „Nădăjduiam să văd pe Dumnezeu fața către față: căci acesta este scopul filosofiei lui Platon”{\cîte 85}. Clement Alexandrinul amintește
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
pe seama proniei lui Dumnezeu pe toate cele bune; atât pe cele pe care le {\footnote 81 Prof. Const. C. Pavel, art. cît., p. 320.} {\footnote 82 Johannes Quasten, op. cît., p. 214 215.} {\footnote 83 Cf. Pr. L. Magheț-Văliug, „Atitudinea Sfanțului Vasile față de cultură”, în: Mitropolia Banatului, Anul VII (1957), Nr. 10-12, p. 56-57.} {\footnote 84 F. Cayré, op. cît., p. 404.} {\footnote 85 Sf. Iustin Martirul și Filozoful, Dialogul cu iudeul Tryfon, partea întâi, ÎI, traducere, introducere, note și indici
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
iubirea de înțelepciune: „Că aceasta este definiția filosofiei: să fii cu pricepere curat la suflet”{\cîte 88}. De aceea, iubitorii de înțelepciune „n-au acoperit mintea cu mâncări, nici n-au rătăcit-o cu plăceri”{\cîte 89}. Dintre marii filosofi, Sfanțul Vasile este atras mai mult de Platon. Cele mai multe referiri din opera acestui autor antic sunt din Republică, Phaidon și Phedre. Despre Platon vorbește și marele scriitor bisericesc - Origen care spune că „nu prea vedem operele lui Platon decât în mâinile
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
antici să nu fie restrictivi, ci selectivi, să-și însușească doar ceea ce este de folos și ziditor de suflet, și i-au prevenit că „filosofia greacă este că nucă; nu-i toată bună de mâncare”{\cîte 91}. La rândul său, Sfanțul Grigorie de Nazianz recomandă tânărului Seleukos să studieze mai întâi științele profane și după aceea Sfântă Scriptură{\cîte 92}. În general, Sfinții Părinți nu condamnă filosofia antică în ansamblul ei, ci doar ceea ce contrazice dogmă și morală creștină. Ei au
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Evanghelia, căci ea conține adevărul deplin, revelat în mod supranatural de Însuși Hristos Domnul. Biserică Ortodoxă și-a arătat aprecierea față de unii înțelepți antici prin zugrăvirea chipurilor lor pe pereții exteriori ai unor biserici, cum este de exemplu, la Biserică Sfanțului Nicolae (Domnesc) din Iași. Liturghia, molitvele și rugăciunile Sfanțului Vasile cel Mare Ca martor al activităților sale liturgice stă Liturghia Sfanțului Vasile. Sfântă Liturghie ce-i poartă numele s-a păstrat cel puțin în elementele sale esențiale, în nucleul sau
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
supranatural de Însuși Hristos Domnul. Biserică Ortodoxă și-a arătat aprecierea față de unii înțelepți antici prin zugrăvirea chipurilor lor pe pereții exteriori ai unor biserici, cum este de exemplu, la Biserică Sfanțului Nicolae (Domnesc) din Iași. Liturghia, molitvele și rugăciunile Sfanțului Vasile cel Mare Ca martor al activităților sale liturgice stă Liturghia Sfanțului Vasile. Sfântă Liturghie ce-i poartă numele s-a păstrat cel puțin în elementele sale esențiale, în nucleul sau, căci în decursul timpului a suferit unele modificări{\cîte
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
unii înțelepți antici prin zugrăvirea chipurilor lor pe pereții exteriori ai unor biserici, cum este de exemplu, la Biserică Sfanțului Nicolae (Domnesc) din Iași. Liturghia, molitvele și rugăciunile Sfanțului Vasile cel Mare Ca martor al activităților sale liturgice stă Liturghia Sfanțului Vasile. Sfântă Liturghie ce-i poartă numele s-a păstrat cel puțin în elementele sale esențiale, în nucleul sau, căci în decursul timpului a suferit unele modificări{\cîte 93}. Că și în cazul Liturghiei Sfanțului Ioan Gură de {\footnote 87
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
activităților sale liturgice stă Liturghia Sfanțului Vasile. Sfântă Liturghie ce-i poartă numele s-a păstrat cel puțin în elementele sale esențiale, în nucleul sau, căci în decursul timpului a suferit unele modificări{\cîte 93}. Că și în cazul Liturghiei Sfanțului Ioan Gură de {\footnote 87 Ibidem, stromata I, cap. V, 28.1.-28.4.,29.1, 23.1., p. 25.} {\footnote 88 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LI, VI, traducere, introducere, indici și note de Pr.
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Stromatele, stromata I, cap. I, 7.3., p. 14.} {\footnote 92 P.G., XXXVI, col. 1577.} {\footnote 93 Andrew Louth, op. cît., p. 295; vezi și Justo L. Gonzáles, op. cît., p. 310-311.} Aur, nu întreaga Liturghie care poartă astăzi numele Sfanțului Vasile constituie opera personală a acestui Sfânt Părinte. De la el sau din epoca să provine numai partea cuprinsă între lecturile biblice (Apostol și Evanghelie) și rugăciunea amvonului, parte care reprezintă elementul originar, de provenința antiohiană (siriană) și capadociană în Liturghia
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
și cea de la sfârșit, precum și unele cântări și rugăciuni din partea centrală a Liturghiilor Ortodoxe de astăzi (că imnul Unule-Născut, Sfinte Dumnezeule, Heruvicul, Simbolul credinței și Axionul, precum și ritualul Vohodului cel mare sau ieșirea cu Cinstitele Daruri), reprezintă „adaosuri posterioare epocii Sfanțului Vasile sau dezvoltări proprii și mai târzii ale Liturghiei ortodoxe, dobândite la Bizanț”{\cîte 94}. Ceea ce aparține sigur Sfanțului Vasile din formularul actual al Liturghiei care îi poartă numele, este, in primul rand, „partea cuprinzând rugăciunile citite în taină de către
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Sfinte Dumnezeule, Heruvicul, Simbolul credinței și Axionul, precum și ritualul Vohodului cel mare sau ieșirea cu Cinstitele Daruri), reprezintă „adaosuri posterioare epocii Sfanțului Vasile sau dezvoltări proprii și mai târzii ale Liturghiei ortodoxe, dobândite la Bizanț”{\cîte 94}. Ceea ce aparține sigur Sfanțului Vasile din formularul actual al Liturghiei care îi poartă numele, este, in primul rand, „partea cuprinzând rugăciunile citite în taină de către preot (arhiereu) pentru sfințirea Darurilor”{\cîte 95}. Liturgistul român - Părintele Profesor Ene Braniște - precizează că „era în Biserică veche
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
personale pentru sfințirea Darurilor, adică anaforale redactate de către unii din mării ierarhi, care erau și buni teologi și liturghisitori, cunoscuți prin pietatea ori prin cultură și viața lor morală și spirituală de înalt nivel ... Că și alți contemporani ai săi, Sfanțul Vasile a compus și el o anafora proprie, care pentru profunzimea teologica și pentru frumusețea literară a stilului, a fost acceptată cu vremea și generalizată în întrebuințarea tuturor Bisericilor Ortodoxe locale (naționale), fiind consfințita, alături de cea atribuită Sfanțului Ioan Gură
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
ai săi, Sfanțul Vasile a compus și el o anafora proprie, care pentru profunzimea teologica și pentru frumusețea literară a stilului, a fost acceptată cu vremea și generalizată în întrebuințarea tuturor Bisericilor Ortodoxe locale (naționale), fiind consfințita, alături de cea atribuită Sfanțului Ioan Gură de Aur, ca un «textus receptus», adică definitiv și nemodificabil. Autenticitatea ei este destul de bine confirmată de contemporani și de documente posterioare epocii Sfanțului Vasile”{\cîte 96}. Patrologul Otto Bardenhewer este de părere că Liturghia Sfanțului Vasile a
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]