4,326 matches
-
cu totul izolat, în desenele, sculpturile și picturile sale. Bolta capelei Sixtine e mai întâi un rezumat al căutărilor plastice preceden‑ te și este mai ales o nouă fază a evoluției temelor din tinerețe ale pictorului. Este un fel de simfonie a formelor umane: acestea sunt coordonate sau subor‑ donate, suprapuse și ritmate, la diferite scări, de la gigant până la copil, uneori goale, alteori îmbrăcate: se găsesc tot felul de fluctuații. Crearea lui Adam - se știe cu câtă minuțiozitate studia Michelangelo fi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
experiența și condiția umană, cât și pentru valorile universale. Artis‑ tul se concentrează pe o narațiune bazată pe mijloace exclusiv picturale: lumina și culoarea care dezvăluie povestea tânărului decăzut în‑ tors acasă pentru a cere iertare tatălui. În aceas‑ tă simfonie de tonuri luminoase și întunecate, de străluciri vii și de umbre misterios tempera‑ te, energia pictorului ajuns în pragul bătrâneții, rămâne în ciuda vârstei, nealterată. Intrând în profunzimea acestei parabole Rembrandt își vede propriul trecut; el însuși dobândise multe bunuri dar
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
61. introduCere Capitolul i Arta creștină: imaginea și icoana Estetica se ocupă cu problemele conceptuale care se nasc în legătură atât cu obiectele naturale frumoase, precum munții sau apusurile de soare, cât și cu opere de artă precum picturile sau simfoniile 1. Estetica este un mod de cunoaștere a artei, având tendința autentică de a deveni o știință. Iar obiectul acestei științe este acea dăruire de sine, acea ținută pur contemplativă 2. Prin urmare, ea este mai cuprinzătoare decât filosofia artei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
mine îl vede pe Tatăl, corespunde cu afirmația: Eu sunt frumusețea: cine mă vede pe mine vede frumusețea Tatălui. Prin Cristos frumusețea lui Dumnezeu se re‑ flectă atât de bine în ochii copiilor, în flori, în piscuri de munți, în simfonii și pe fețele celor nevinovați 88. Nu ne putem limita doar la frumusețea fizică: Cristos a fost prevestit ca fiind cel mai frumos dintre fiii oamenilor 89. Este vorba în primul rând de frumusețea sa morală, spirituală. După sfintele Evan
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
cu totul izolat, în desenele, sculpturile și picturile sale. Bolta capelei Sixtine e mai întâi un rezumat al căutărilor plastice preceden‑ te și este mai ales o nouă fază a evoluției temelor din tinerețe ale pictorului. Este un fel de simfonie a formelor umane: acestea sunt coordonate sau subor‑ donate, suprapuse și ritmate, la diferite scări, de la gigant până la copil, uneori goale, alteori îmbrăcate: se găsesc tot felul de fluctuații. Crearea lui Adam - se știe cu câtă minuțiozitate studia Michelangelo fi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
experiența și condiția umană, cât și pentru valorile universale. Artis‑ tul se concentrează pe o narațiune bazată pe mijloace exclusiv picturale: lumina și culoarea care dezvăluie povestea tânărului decăzut în‑ tors acasă pentru a cere iertare tatălui. În aceas‑ tă simfonie de tonuri luminoase și întunecate, de străluciri vii și de umbre misterios tempera‑ te, energia pictorului ajuns în pragul bătrâneții, rămâne în ciuda vârstei, nealterată. Intrând în profunzimea acestei parabole Rembrandt își vede propriul trecut; el însuși dobândise multe bunuri dar
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
nici „toate din casă” ce-s „sfinte”nu îl pot apăra de dezechilibrul sufletesc. Monotonia iritantă, marcă a gheții sufletești, a materializării se remarcă în versurile: „La horn să ascult vijelia,/Sau zilele mele totuna -/Aș vrea să le-nvăț simfonia” sau refrenul: „citește nainte”. Viața din interiorul casei nu corespunde cu starea poetului care, intrat într-o transă rău prevestitoare rămâne rece și distant față de căldura oferită („e ziuă și ce întuneric”, „potop e-napoi și nainte”). O stare de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și să înceapă discuția despre muzică pentru care îl invitase. Pe scurt, i-a spus că lucrează la o compoziție a cărei dominantă va fi nota do, dar nu e încă decisă ce anume să fie: o sonată sau o simfonie. Oricât de nepricepută aș fi în ale muzicii, dilema sa mi se părea cel puțin ciudată. Fiindcă era ca și cum aș spune eu că scriu ceva pe o anume idee, dar nu știu încă dacă va ieși un sonet sau o
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
și a ni le aminti, ne-am limita să le ascultăm, cele mai multe dintre notele și ansamblurile de sunete muzicale care ne "ating" urechile s-ar pierde imediat. Berlioz a povestit, în memoriile sale, că a compus, într-o noapte, o simfonie care i se părea admirabilă. Urma s-o noteze pe hîrtie, cînd s-a gîndit că, pentru a o pune în scenă, ar fi trebuit să cheltuiască prea mult timp și bani cu diferite demersuri, astfel că se hotărî să
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ca perlele unui colier al cărui fir s-a rupt. Desigur, chiar cînd nu pricepem transcrierea muzicală, putem să recunoaștem și să ne amintim cutare sau cutare suită de note, arii, motive, melodii și chiar acorduri și părți ale unei simfonii. Dar atunci fie e vorba de ceva ce am auzit de mai multe ori și am învățat să reproducem vocal. Sunetele muzicale nu s-au fixat în memorie sub formă de amintiri auditive, dar am învățat să reproducem o suită
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
care ni le amin-tim. Am insistat asupra acestui exemplu deoarece amintirile muzicale sînt de o diversitate infinită și credem că acesta este, cum spun psihologii, domeniul calității pure. Fiecare temă, fiecare frază, fiecare parte dintr-o sonată sau dintr-o simfonie este unică în categoria sa. În absența oricărui sistem de notare, o memorie care ar vrea să rețină tot ceea ce un muzician urmează să cînte într-o serie de concerte ar trebui, după cum se pare, să alinieze impresiile fiecărei clipe
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
nu natura materială ne-a adaptat la aceasta. E drept că societatea este formată în cea mai mare parte din oameni care nu știu muzică. Între cîntecele și melodiile pe care ei le ascultă și le repetă și sonatele sau simfoniile interpretate de marile orchestre este, fără îndoială, tot atîta diferență ca între ritmurile profanilor și măsura muzicienilor. Să presupunem că o persoană fără educație muzicală asistă la interpretarea unei opere complicate. Nu va reține nimic sau își va aminti numai
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
presupunem că o persoană fără educație muzicală asistă la interpretarea unei opere complicate. Nu va reține nimic sau își va aminti numai acele arii făcute parcă să fie fredonate, mai asemănătoare cu cele deja cunoscute. De aceea detașăm dintr-o simfonie sau o dramă lirică doar o melodie, o arie de marș, de dans, care se și pretează la detașare și care ar intra firesc în cadrul cîntecelor pe care publicul le înțelege, reține și adoptă fără mare efort. De ce reținem numai
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Unii muzicieni sînt mai exclusiviști, și la ei trebuie să căutăm sentimentul a ceea ce s-ar putea numi muzică pură. Să adoptăm ipoteza că muzicianul nu iese din cercul muzicienilor. Ce se întîmplă atunci cînd introduce într-o sonată ori simfonie un motiv împrumutat din natură sau din societate? Mai întîi, dacă a remarcat acest motiv acolo unde l-a întîlnit e pentru calitățile muzicale ale acestuia. În timp ce un profan este impresionat de un pasaj dintr-o sonată pentru că poate fi
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
planul tehnic în cel uman, esențial este faptul că rămîn în lumea muzicală. Este tocmai ceea ce lasă Schumann să se înțeleagă: "Un muzician cultivat va studia o Madonă de Rafael cu tot atîtea rezultate ca un pictor care ascultă o simfonie de Mozart. Mai mult: pentru un sculptor, orice actor devine o statuie imobilă, pentru un pictor, orice poem este un tablou, iar muzicianul transpune orice tablou în sunete". La fel, putem spune că sentimentele și concepțiile se transpun în muzică
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
impune în "Memoria colectivă la muzicieni". Cotitura teoretică a gîndirii lui Halbwachs și răspunsul triumfător sînt evidente în acest articol: însăși metafora orchestrei simbolizează unificarea ariilor cîntate după fiecare partitură, unificarea interpretărilor pe care fiecare orchestră le poate da aceleiași simfonii, unificarea printr-un sistem de notație a diversității de semnificații a memoriilor orale muzicale. După modelul Cadrelor, unde introducerea se face, ca o uvertură muzicală, prin mitul uitării fetei de eschimos, marea carte pe care vrea s-o scrie Halbwachs
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
superficialitatea și dezordinea în învățătură pe care i am considerat cei mai mari dușmani ai studenției. Pentru a înmagazina cât mai multe cunoștințe, ți se cere ca student, să ai cât mai multe antene prin care să poți recepta întreaga simfonie a muncii, a științei, a culturii, a vieții. Studenția, deși grea, de multe ori anevoioasă din cauza lipsurilor pe care le întâlnești la tot pasul, totuși perioada aceasta o consider destul de frumoasă, de atrăgătoare, pe care nu o poți uita niciodată
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
Evident, o muzică simplă, ascultată într-o grădină de vară, sau la un bal, sau la o cafenea. Niciodată Bacovia nu evocă muzica din sala de concerte, muzica „clasică”, „grea”. Versul „Muzica sonoriza orice atom” nu e inspirat de vreo simfonie wagneriană, ci, aproape sigur, de un cîntec la modă. Gustul și atitudinea lui Bacovia față de muzică sînt ale celui care receptează din plin dimensiunea lirică, emoțională a acesteia, deși, chiar în poezia din care am citat, „Largo”1), el ia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
melodii, „operă”, romanțe, serenade, „populare”, iar în încercările de roman, „muzică de piano”, „cîntece răsunătorii de fanfară”, „cîntece de harmonie”, un „cîntec american fantastic”. Vocabularul muzical al poetului cuprinde și o serie de „termeni tehnici”: „acorduri, arpegii, armonii”, „largo”, „requiem”, „simfonie”, „ton” etc. Toate aceste denumiri ar fi cunoștințe seci, dacă Bacovia n-ar nota, aproape de fiecare dată, impresiile sale legate de felul muzicii, de intensitatea ei, de specificul instrumentelor, sau dacă n-ar sugera corespondențele cu stările sale sufletești. Lucrurile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în Poeți de la Semănătorul, Ediție de Petru Homoceanul, Ed. Minerva, 1978, p. 331; Const. Mironescu, „Pe lună...”, în Anuarul presei romîne și al lumei politice, 2, 1908, p. 80; Octavian Goga, „Fecunditas”, în Poezii, EPL, 1963, p. 87; G.Șt. Cazacu-Delarast, „Simfonie de seară”, I, în Simfonii de seară, ediția cit., p. 11. E de remarcat că, în primele decenii ale secolului XX, plopii apar mai frecvent la poeții moldoveni. 11. „Doliu”, în Versuri,1, p. 44. 12. Opere, p. 33. 13
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de Petru Homoceanul, Ed. Minerva, 1978, p. 331; Const. Mironescu, „Pe lună...”, în Anuarul presei romîne și al lumei politice, 2, 1908, p. 80; Octavian Goga, „Fecunditas”, în Poezii, EPL, 1963, p. 87; G.Șt. Cazacu-Delarast, „Simfonie de seară”, I, în Simfonii de seară, ediția cit., p. 11. E de remarcat că, în primele decenii ale secolului XX, plopii apar mai frecvent la poeții moldoveni. 11. „Doliu”, în Versuri,1, p. 44. 12. Opere, p. 33. 13. Op. cit., p. 141. 14. Op. cit
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
organele de simt. Dar în acest foarte sensibil univers, în ciuda aparent considerabilei opoziții reciproce între diferitele elemente care îl constituie, putem, de asemenea observa, dincolo de acest conflict o armonie a contrariilor produsă de Înțelepciunea Atotștiutoare. Astfel se ajunge la o simfonie reciprocă a creației în sine, opoziția reciprocă a naturilor conducând la ruperea lanțului de înțelegere. În același mod, între sensibil și inteligibil are loc și un fel de combinare și amestecare prin înțelepciunea divină, așa încât toți se pot împărtăși de
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
de poet, vorbește despre dragostea lui, despre o femeie, așa cum o vede el, despre oameni, despre nașterea pământului din haos etc și din acest monolog nervos se desprinde Încetul cu Încetul o viață sufletească, indeterminată dar reală, un soi de simfonie intelectuală, care te surprinde prin exactitatea cu care elementele disparate se Întrețes, care te incită prin plăcerea ce poate rezulta din claritățile psihice.” Stările de conștiință legate de război, precum și personajele legate de luptele propriu-zise, schițate de poetul Camil Petrescu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
făcut loc și veselia și buna-dispoziție pe care o simțim în operele Cavalcada Nocturnă, Răsăritul Soarelui, Intoarcerea lui Lemminkäinen. Sibelius a fost consacrat de muzica simfonică, muzica pură, pentru orchestră și câteva instrumente. A scris de la muzică de cameră până la Simfonii. O analiză a celor șapte simfonii scoate în evidență parcursul artistic al acestuia, dar și influența diferiților compozitori și curente. Se remarcă astfel trecerea de la stilul tradiționalist la cel romantic, apoi la impresionism. Cea mai bună simfonie a sa este
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
pe care o simțim în operele Cavalcada Nocturnă, Răsăritul Soarelui, Intoarcerea lui Lemminkäinen. Sibelius a fost consacrat de muzica simfonică, muzica pură, pentru orchestră și câteva instrumente. A scris de la muzică de cameră până la Simfonii. O analiză a celor șapte simfonii scoate în evidență parcursul artistic al acestuia, dar și influența diferiților compozitori și curente. Se remarcă astfel trecerea de la stilul tradiționalist la cel romantic, apoi la impresionism. Cea mai bună simfonie a sa este considerată cea de a patra, pentru că
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]