2,658 matches
-
este una descriptivă, apelând deseori la versuri de 12-14 silabe și la rima plină; pe o tematică banală, abundă locurile comune și formulările de un comic uneori involuntar. Motivele cele mai frecvente trimit la efemeritatea vieții și la melancolia peisajelor singuratice și tăcute. Odată depășită bariera căutărilor ezitante, versul câștigă în participare afectivă și propune imagini poetice convingătoare, de o cantabilitate calmă (Noapte la Balcic, Morarul, Noapte de Crăciun). Poezia de dragoste, limitată în faza anterioară la o contemplare lucid-distanțată a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
de bază ale omului avea o influență puternică în lumea emergentă a emancipatelor dar de obicei nedemocraticelor state-națiuni și că lipsa de atenție a administrației precedente asupra acestei probleme a subminat susținerea internațională a Statelor Unite. Eram îngrijorat că America devenea "singuratică" în lume. Eram sigur că un accent major pus asupra drepturilor omului ca și componentă a politicii externe americane ar avantaja interesele globale ale Americii demonstrând națiunilor emergente ale Lumii a Treia realitatea sistemului nostru democratic, în contrast puternic cu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cump? r�nd c? r? i. Nu trebuie s? fim surprin? i de faptul c? ? coală primar? , gimnaziul ? i liceul nu i? au oferit �nici dragoste, nici m�ndrie�15. Era mult �naintea celor de v�rsta lui ? i tot timpul singuratic. S?a �nscris la ? coal? ? țiind deja s? citeasc? ? i s? scrie ? i st? p�nind limba francez? , cufundat �ntr? o lume de vis cl? dit? pe lecturile lui tot mai extinse. Singur? tatea ? i lipsa prietenilor s? au perpetuat �n anii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de facultate mi-am revăzut cele patru scurtmetraje din liceu. Și am rămas puțin perplex... Chit că erau mici comedioare sau frânturi de dramă, toate, dar toate, reflectau interiorul meu de atunci, acela pe care îl știam eu, al lupului singuratic, chiar dacă în exterior eram foarte volubil, popular. Ceea ce stârnește impulsul nostru creativ nu este stăvilit să apară cu o putere proprie, fără voia noastră, în esența a ceea ce creăm. Aceeași senzație puternică am avut-o când am văzut filmele Maestrului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
stiluri comportamentale de timiditate și izolare socială, precum și la simptome de internalizare. Așadar peer victimization se asociază cu maladaptări sociale și internalizări comportamentale. Când victimizarea se petrece în grădiniță, efectele devin vizibile deja la vârsta școlară, când copilul-victimă devine mai singuratic și mai evitant față de școală. Când hărțuirea de către colegi are loc la vârsta adolescenței timpurii, ulterior victima dezvoltă anxietate în relațiile sociale și depresie. în unele cazuri extreme, poate duce la suicidul victimei sau la acte disperate de o extremă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
noastre sunt semnificative / importante, ci și anumite trăsături sau caracteristici ale acelei persoane care nu fac parte din acțiunea sau din atitudinea sa personală față de noi" (Shils, 1957:139-40). 24 "Așa cum o văd eu, societatea modernă nu înseamnă o mulțime singuratică [...] Nu este o Gesselschaft lipsită de suflet, egoistă, lipsită de dragoste, de credință, total impersonală și lipsită de orice forță integrativă în afară de interes sau coerciție" (Shils, 1957:131). 25 "Integrarea unei societăți mari prin atașament, altul decât cel la un
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
10 tablouri. Care? Poate chiar atelierul meu din Armeană. (De unde, iată, vă trimit calde urări de an bun.) 2003 Deliciile dictaturii soft 6 ianuarie My friend. Refren de operetă de pe Broadway, nu? Nu. Geniul să nu spun vorbă mare e singuratic. Nu caută, nu găsește în celălalt avantajele cuplului. Atît de propice mediocrilor și atît de profitabile, la urma urmei, acestora. Pînă la a prolifera în multipli de cupluri, în mici colonii întrajutătoare, formațiuni gregare, de altfel greu de destrămat. Atît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de-al'dat'? Gata (n-am ce face!), începe să miște demonul cîrcotaș. Cîndva, oho, ajuns aici, ți se întindea sub nas, cît vedeai cu ochii, mărețul lac de acumulare. Din apele căruia, bizar, se ițea granitul roșcat al stîncii singuratice, ocolită de vaporașele cu stegulețe semănînd, ruptă-bucățică, cu gemenele lor de pe rîul Moscova. Neuronii clamau apoteotic: "Hidrocentrala V.I. Lenin", iar mîndria patriotică atingea cote de alertă. Nimic. Pe fundul gloriosului lac pasc acum vacile ancestrale Stînca stă înfiptă resemnat în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de jos, visul american Își pierde luciul și Îi lasă pe americani În voia soartei. Numai cu fervoarea religioasă, de care să ne agățăm, am devenit un popor ales fără un narativ - transformând America Într-un loc mai periculos și singuratic. Atât timp cât fervoarea religioasă era Îmbinată cu succesul personal, ideea de popor ales a ajutat promovarea mobilității sociale și a spiritului democratic În America. Acum - când visul american de succes personal este considerat un drept, trivializat sau, chiar mai rău, obiect
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
corpului propriu și al spațiului său privat În lume. Omul a devenit individ. Un proces similar de civilizare a avut loc În America În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea pe frontiera de vest. Oamenii munților și alți singuratici trăind În sălbăticie, vagabonzi și cowboys, au fost remarcați și puși sub controlul predicatorilor, al reformatorilor sociali și al femeilor, Într-un efort de a le civiliza comportamentul și de a-i transforma În cetățeni integri și productivi, fiecare răspunzător
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Așadar, nu e surprinzător că nu există un sentiment al comunității foarte bine fixat În suburbia americană tipică, desigur mai puțin decât observăm În cartierele rezidențiale care Înconjoară orașele Europei. Jackson observă că „există puține locuri atât de dezolante și singuratice ca o stradă a unei suburbii Într-o după-amiază fierbinte de vară”53. Mai mult decât 60% dintre rezidenții zonelor metropolitane americane locuiesc În suburbii, iar numărul lor este În creștere 54. Ar putea părea șocant majorității europenilor, Însă două
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un copil mic să se privească în oglindă căci "nu va vorbi". În general, copiii vorbesc foarte târziu. Noi credem că observația este valoroasă, dar are altă cauză: se joacă la oglindă copiii lipsiți de societatea altora, cei care devin singuratici. Dezvoltarea neuropsihică normală implică educația membrelor din dreapta. Poporul, în Moldova, leagă aceasta de o serie de superstiții: "mama, când alăptează, să nu țină copilul cu mâna stângă, pentru a nu crește stângaci" sau copilul care fuge la sânul stâng "va
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ai copilăriei în satul Fedeleșeni, din comuna Strunga. Nu departe de sat se afla lunca Siretului cu Mirceștiul lui Alecsandri, spre care alerga vara, împreună cu alți copii, la scăldat. Alteori, toropit de căldura soarelui, se refugia la umbra vreunui copac singuratic, care se afla la marginea lanului de grâu și urmarea fascinat ciocârlia care se înălța cântând spre cerul senin. Povestea acestea stând relaxat la umbra unor sălcii, care atingeau cu pletele lor, când și când, apa unduitoare a iazului din
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
autorul unei singure cărți, Arca lui Noe, un volum concentrat și original prin aliajul de intelectualizare și arhetipal, tendințe mai dificil convergente. Aici o reală „putere de ideație” și imaginea rară coexistă cu legenda și mitul. Poetul, el însuși un singuratic - chiar dacă, în 1923, în cadrul grupării Poesis, vorbea despre F. M. Dostoievski, chiar dacă a fost prezent la conferințele și întâlnirile inițiate de Criterion și a colaborat ceva mai mult la „Gândirea”, S. s-a menținut în afara cercurilor și a orientărilor literare doctrinare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
care se prelungește în inima Asiei... Din contra, de la Nistru și până la Gibraltar, Europa e presărată de dealuri și munți... Așadar, România e la hotar între două ținuturi cum nu se poate mai deosebite ca înfățișare.” Pământul românesc „nu stă singuratic în mijlocul continentului. El face parte din marea clădire a Europei centrale și apusene, întocmai ca un bastion înaintat al unei cetăți”. Unii geografi erau de părere că nu pot fi considerați Uralii ca hotar între Asia și Europa, ci o
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
această privință. Masa comunității sociologice să fie suficient de mare. Mai mult decât în științele naturii, dezvoltarea cercetărilor sociologice și, în mod special, a aplicării lor este dependentă de volumul total al cercetării sociologice existente în respectiva colectivitate. Mitul savantului singuratic care poate să influențeze semnificativ activitatea unui sistem social este, mai mult decât în alte domenii, complet eronat în sociologie. Fiecare colectivitate trebuie să dețină un sistem de cercetare suficient de amplu, atât pe ansamblu, cât și în fiecare dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
absolute de decizie. Din toate aceste considerente decurge o concluzie practică deosebit de importantă: profesia de sociolog practician trebuie concepută și menținută ca o profesie deschisă, conectată organic și direct la comunitatea științifică și supusă unui continuu control al acesteia. Specialistul singuratic în științele sociale are, prin natura acestor discipline, o credibilitate semnificativ mai scăzută decât colegul său din științele naturii. Validarea cunoștințelor și tehnicilor sale trebuie să fie concepută ca un proces continuu, realizabil în primul rând la nivelul întregii comunități
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tupilați prin bălării, din tabăra românilor se Înalță În liniștea nopții cântece de biruință. Cuvinte: Semilună = simbol al Imperiului Otoman; cotropitor = care ocupă sau pune stăpânire cu forța; nămezi = corect,nămiază și amiază, adică În plină zi; măgură = deal mare, singuratic; vizir = mare comandant de oaste la turci; vad = loc adâncit În pământ pe unde curge o apă; destin = soartă, viitor; trofeu = pradă de război; spahiu = soldat În cavaleria turcească. ,,La Călugăreni, românii scriseră cu sabie și sânge pagina cea mai
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
astăzi. În al treilea rând, problema receptivității individuale: Întrebarea care persistă, se referă la următorul aspect: ,,De ce nu toți copiii de aceeași vârstă devin agresori?”. Conform unor cercetări actuale (M. Quille et al., 2001), indivizii cu dispoziții pentru violență sunt singuratici, neglijați social, fragili emoțional, tratați rău În relațiile de proximitate. În fine, În al patrulea rând, a fost analizată problema responsabilității: În multe țări, la nivel european, s-au luat măsuri pentru a proteja minorii Împotriva violenței În media (Recomandarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tot greul pământului. Harapnicul pocni meschin și înfiorător, se lovise pe sine ca în noaptea dintre ani. Din gura sa umedă se prelinseră două limbi de foc. Una se lovi intangibil în neant, iar cealaltă scrijeli rănind undeva un plop singuratic. Lângă doi ochi triști, un copac rostește-n gând o rugăciune. Se sprijină dezmembrat pe furia ierbii. Un vânt de la miazăzi își mână hoardele ce foșnesc amenințătoare. Caii lor înspumați cenușii se aud horcăind de dincolo de zările risipite-n întuneric
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Coman Octavian () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2333]
-
de deal, precum și habitatele antropogene. Atât vara cât și iarna se adăpostește în poduri părăsite și scorburi în zona de deal, mai rar în peșteri. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu. Preferă spațiile deschise unde zboară în jurul copacilor singuratici. Zboară încet dar foarte îndemânatic. În timpul zborului se poate opri și atârnă în aer, fluturând des din aripi. Se hrănește cu insecte mici pe care le prinde în z zbor sau le colectează de pe substrat. Reproducerea: La sfârșitul primăverii (mai-iunie
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
a sa Apologie despre fugă. Se poate să o fi făcut și alții. Textul scripturistic pe care se baza Origen când a recomandat cele de mai sus era următorul: „Iar Iisus auzind S-a dus de acolo, cu corabia, în loc singuratic, ferit” (Mt. 14, 13). Textul acesta, subliniază scriitorul bisericesc menționat, „ne învață că trebuie, pe cât se poate, să ne ferim din calea prigonitorilor și «din toată așteptarea poporului» (Fap. 12, 11), care din pricina Logosului s-a îndreptat împotriva noastră. Aceasta
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
ECH, 1995, 6-9; Dan Silviu Boerescu, Dicționarul debutanților 1990-1995, „Cartea”, 1996, mai; Iulian Boldea, Melancolia exilului interior, „Cuvântul”, 2000, 12; Gheorghe Azap, Între vot și dezbatere, VTRA, 2001, 6-7; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 271-273; Andrei Bodiu, Un estet singuratic, OC, 2003, 157; Nicolae Oprea, Un poet al orașului, „Ziua literară”, 2003, 57; Paul Aretzu, Doi utopici, R, 2003, 3-4; Dan Perșa, „Ritualul melancoliei”, TMS, 2003, 7; Bogdan-Alexandru Stănescu, „Un sat numit România”, „Ziua literară”, 2003, 69; Dan Bogdan Hanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
1972; Țară și scut, București, 1972; Bătrânul și livada, Iași, 1973; Cântec deasupra apelor, București, 1973; Voievod de stea, București, 1973; Satul cu oameni frumoși, București, 1975; Pasărea Phoenix, București, 1976; Poemele de-acasă, Iași, 1977; Arboroasa, București, 1978; Cerbul singuratic, București, 1979; Poeme sub drapel, București, 1979; Dulcile și uneori ciudatele aventuri ale unui reporter, București, 1981; Sonete, București, 1983. Traduceri: Walter Nowotny, Eu scriu împotriva lupilor, Iași, 1980. Repere bibliografice: I. Sîrbu, „Valea Fierului”, „Iașul nou”, 1953, 3-4; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
de sihastru devine repede apăsătoare. De unde și colectivismul colcăitor și tribal al adolescenților, încercare febrilă de a juca, înainte de vreme, toate scenariile societății adulte. Rari sunt cei care, la treisprezece sau paisprezece ani, știu să reziste mecanismelor rolurilor impuse celor singuratici, celor contemplativi, cu toată cruzimea și intoleranța copiilor de deunăzi. Datorită căutării mele franțuzești am putut să-mi mențin singurătatea atentă de adolescent. Societatea în miniatură a colegilor mei manifesta față de mine când o condescendență distrată (eu eram un „mucos
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]