5,177 matches
-
și bunăstarea socială, ci și, într-o oarecare măsură, călăuzirea morală a populației. Sub dominația otomană, biserica ortodoxă avea responsabilități politice majore; ea îi ținea uniți pe creștini și le ordona viața. Noile biserici naționale urmau să fie conduse de sinoade ai căror membri erau adesea numiți pe criterii politice; principala lor preocupare avea destul de des să nu fie doar concentrarea asupra problemelor pur ecleziastice. Cu toate că o minoritate din fiecare stat urma să decidă asupra problemelor politice importante, acțiunile lor implicau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
se înscria firește pe linia tradiției ortodoxe. Conform aranjamentului făcut atunci, care nu a fost acceptat de Patriarhia de la Constantinopol decît în 1850, biserica grecească era separată de aceasta. Șeful statului era Othon; el administra problemele bisericii printr-un Sfînt Sinod, ai cărui membri erau numiți de rege. S-a făcut și o încercare de reformă a mînăstirilor, dintre care multe se aflau într-o situație extrem de proastă. Cele cu mai puțin de șase călugări au fost închise, iar proprietățile lor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Întrucât de promovarea socială adusă de unirea cu Roma beneficia în primul rând clerul, el s-a arătat cel mai dispus să înceapă tratativele în vederea acestei uniri, în condițiile puse de Biserica Catolică. În urma convorbirilor purtate cu iezuitul Paul Barany, sinodul ortodox prezidat de mitropolitul Teofil, întrunit la Alba Iulia (1697) s-a declarat de acord cu unirea. Textele redactate cu acest prilej de iezuiți - nu exista o hotărâre elaborată de clericii ortodocși - justifica unirea cu Roma prin nevoia eliminării ereziilor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de clericii ortodocși - justifica unirea cu Roma prin nevoia eliminării ereziilor reformate și înregistrează cererea ca și mirenii uniți să beneficieze de aceleași drepturi ca și membrii «națiunilor» politice, având deschisă promovarea în ierarhia publică. Moartea la scurt timp după sinod, a mitropolitului Teofil, a făcut necesară convocarea unui nou sinod, tot la Alba Iulia, sub conducerea mitropolitului Atanasie Anghel. Hotărârea, semnată de acesta și de 38 de protopopi, la 7 octombrie 1698, subliniază răspicat voința semnatarilor de a condiționa acceptarea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ereziilor reformate și înregistrează cererea ca și mirenii uniți să beneficieze de aceleași drepturi ca și membrii «națiunilor» politice, având deschisă promovarea în ierarhia publică. Moartea la scurt timp după sinod, a mitropolitului Teofil, a făcut necesară convocarea unui nou sinod, tot la Alba Iulia, sub conducerea mitropolitului Atanasie Anghel. Hotărârea, semnată de acesta și de 38 de protopopi, la 7 octombrie 1698, subliniază răspicat voința semnatarilor de a condiționa acceptarea unirii de păstrarea ritualurilor și tradițiilor bisericești: «toată legea noastră
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ritualurilor și tradițiilor bisericești: «toată legea noastră, slujba bisericii și carindariul, leturghia și porturile și darul nostru să stea pre loc, iară de n-ar sta pre loc aceale, nici aceste peceți să n-aibă nici o tărie asupra noastră» Decizia sinodului a fost consacrată prin Prima diplomă Leopoldină (16 februarie 1699), care acorda preoților uniți aceleași privilegii și scutiri de care beneficia clerul catolic, specificând că lor nu li se putea cere prestarea obligațiilor ce decurgeau din condiția de iobag. Unirea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
consacrată prin Prima diplomă Leopoldină (16 februarie 1699), care acorda preoților uniți aceleași privilegii și scutiri de care beneficia clerul catolic, specificând că lor nu li se putea cere prestarea obligațiilor ce decurgeau din condiția de iobag. Unirea primită de sinodul dela Alba Iulia a fost întâmpinată cu ostilitate atât de dietă și de «națiunile» politice, hotârâte să păstreze regimul, vechi de peste două secole și jumătate, care le asigurase controlul deplin asupra structurilor politice ale Transilvaniei, cât și de marea majoritate
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Vasile Lupu nu-i numai asta; nu-i numai "Trisfetitele". E tipografia așezată lângă ea; e palatul gotic, e măreața clădire a mânăstirei Golia, în prima sa formă. E în același timp epoca lui Miron Costin, a Mitropolitului Varlaam, a Sinodului bisericii orientale și a Soborului clericilor din ambele principate pentru acțiunea contra propagandei calvine. E epoca primei Pravile, a primei "Cărți românești de învățătura pravilelor împărătești", a "Răspunsului la Catehismul calvinesc" și altor cărți de preț; și mai ales a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
din Iași a fost preot slujitor (1945), apoi mare eclesiarh al catedralei, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1946-1948), vicar al aceleiași Arhiepiscopii (1948-1950). La propunerea patriarhului Justinian Marina, la 28 februarie 1950, a fost ales Episcop-Vicar Patriarhal de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. La 5 martie 1950 a fost hirotonit arhiereu (arhiepiscop-vicar patriarhal), cu titlul „Botoșăneanul“ de către patriarhul Justinian Marina, mitropolitul Firmilian al Olteniei și episcopul Chesarie al Dunării de Jos. În această calitate a fost secretar al Sfântului
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
al Bisericii Ortodoxe Române. La 5 martie 1950 a fost hirotonit arhiereu (arhiepiscop-vicar patriarhal), cu titlul „Botoșăneanul“ de către patriarhul Justinian Marina, mitropolitul Firmilian al Olteniei și episcopul Chesarie al Dunării de Jos. În această calitate a fost secretar al Sfântului Sinod, rector al Institutului Teologic Universitar din București (1950-1954) și a condus diferite sectoare din cadrul Administrației Patriarhale. La 28 iulie 1962 a fost ales, iar la 16 septembrie a fost înscăunat Episcop al Aradului, Ienopolei și Hălmagiului și păstorind acolo 10
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
fiind sărbătoarea Triumfului ortodoxiei), a fost celebrată solemn - În aceeași biserică Sf. Sofia - reinstaurarea cultului imaginilor. Existența unei legături organice Între legenda iconocidului și curentul iconoclast este confirmată și de următoarea informație. În anul 787, la Niceea, la al șaptelea sinod ecumenic, patriarhii iconoduli au depus - ca un argument Împotriva iconoclaștilor - un document În care se povestea desfășurarea unui act de iconocid. De data aceasta, iconocidul s-ar fi desfășurat Într-o sinagogă din Beirut, În primele decenii ale secolului al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fi „crucificat” imaginea lui Isus de pe icoană ; din ea ar fi țâșnit sângele Mântuitorului ; evreii ar fi fost creștinați și sinagoga ar fi fost transformată În biserică <endnote id="(136, p. 35)"/>. Se pare că și datorită acestui argument, la sinodul de la Niceea iconodulii i-au Învins temporar pe iconaclaști (până la sinodul din 815), astfel că s-a reinstaurat În chip solemn cultul icoanelor, care puteau fi acum venerate (proskynesis), dar nu adorate (latria). Cercetătorii din domeniul istoriei religiilor Încă nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țâșnit sângele Mântuitorului ; evreii ar fi fost creștinați și sinagoga ar fi fost transformată În biserică <endnote id="(136, p. 35)"/>. Se pare că și datorită acestui argument, la sinodul de la Niceea iconodulii i-au Învins temporar pe iconaclaști (până la sinodul din 815), astfel că s-a reinstaurat În chip solemn cultul icoanelor, care puteau fi acum venerate (proskynesis), dar nu adorate (latria). Cercetătorii din domeniul istoriei religiilor Încă nu au stabilit cu exactitate influența pe care iudaismul și preceptele sale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
simbolic este atestat (e drept, mai rar) și În unele zone din partea ortodoxă a continentului (Ucraina, România, Grecia). În unele orașe ale Greciei, ritualul arderii efigiei lui Iuda În timpul Paștelui se practică până În zilele noastre. Tradiția se perpe tuează, cu toate că sinoadele Bisericii ortodoxe grecești din 1910 și 1918 au adoptat declarații de descurajare, În care se afirmă apăsat că „arderea lui Iuda” este o practică „străină de Biserică”, menită să „instige la ură și fanatism față de evrei”. Iată descris acest obicei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bună nici măcar de arhivare ci direct de aruncare la Marele Kosh! În piesa „Înaintea zorilor” scrisă de rusul Lukovski, mare dandana fiind eliminate două replici conforme cu realitatea acelor ani, dar negustate de mai-marii zilei: „<<Cei aici, fraților? Ședință? Congres? Sinod? Miting? De ce țipați? De ce urlați? Nu puteți vorbi ca oamenii?>>” iar un altul: <<Ne cumpărăm o scodiță țîță!>>”. Probabil, dacă autorul ar fi scris „o scodiță sîn” sau „o scodiță piept”, ar fi trecut de cenzorul dejist dar așa, mai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
m-am recăsătorit. Recăsătorirea mea a fost un bun prilej pentru părintele inspector bisericesc Teodor Bodnar pentru a fi scos cu brutalitate din parohia Coșna. Pentru a fi sigur că voi fi alungat din eparhie, părintele inspector a sezizat Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române că Mitropolitul Sebastian sprijină imoralitatea pereoților în eparhia sa. Am fost trimis în Ardeal, dar n-am acceptat parohia care mi se propunea. Rămas pe drumuri, am vândut cele mai valoroase cărți și cursuri de teologie
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pană deosebit de ascuțită... Încercările noastre de a pune ordine în biserică au întâmpinat fireasca rezistență a celor interesați, dar și a clicii antonesciene. Numai puțini prelați - Mitropolitul Tit, Vlădica Triteanu - au aprobat mesajul citit de Ministrul Brăileanu [210] la deschiderea Sinodului. Căci măsurile de ordine spirituală și materială preconizate în acel mesaj întocmit de noi îi loveau pe cei mai mulți dintre ei, creaturi ale politicii liberale sau ale lui Carol. Patriarhul și-a dat de altfel de vreo trei ori demisia, nu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
nici un ritual de purificare. Cu alte cuvinte, copiii se nasc din păcatul mamei, nu și din cel al tatălui. O.Ș.: De ce nu încerci să discuți toate lucrurile acestea cu reprezentanții Bisericii Ortodoxe, care pot decide ritualurile? M.M.: Cu Sfântul Sinod? O.Ș.: Da, de ce nu? Trebuie să existe și acolo oameni receptivi... M.M.: Am vorbit cu preoți ortodocși autori de cărți, cu preoți cultivați, care nu sunt de acord cu aceste ritualuri. Acești preoți nu au nici un fel de putere
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
existe și acolo oameni receptivi... M.M.: Am vorbit cu preoți ortodocși autori de cărți, cu preoți cultivați, care nu sunt de acord cu aceste ritualuri. Acești preoți nu au nici un fel de putere de decizie. În Biserica Ortodoxă decide Sfântul Sinod care este alcătuit din călugări, care nu sunt căsătoriți, care nu trăiesc lângă femei, iar imaginea lor despre femei ca partenere de viață este abstractă. Prin urmare, o biserică orânduită de bărbați, care au ales singurătatea și izolarea, este greu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
girul. Acolo era prezentată o listă de „sataniști”, din care făcea parte și lady Diana și, bineînțeles, feministele. Până și Maica Tereza avea un statut dubios... Cum vă închipuiți, în aceste condiții, un dialog între una ca mine și Sfântul Sinod? Eu primesc de la început o etichetă care mă plasează într-o situație în care, probabil, și apropierea de mine ar fi un păcat de neiertat. Știu însă foarte bine că o persoană deosebit de cultivată care are relații cu studenții de la
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
i-am cunoscut. Gândește-te la poziția lui Dan Ciachir, care nici măcar n-a polemizat cu mine. El a scris, eu am scris, dar în paralel; el niciodată, nu a răspuns obiecțiilor mele. S-a dovedit mai închistat decât Sfântul Sinod, lucrând cu o listă de adjective infamante, adresate unei entități adstracte - fiecare lucrează cu o proiecție imaginară despre feministe. Un asemenea personaj, cum e Dan Ciachir, nu este curios să cunoască o feministă reală: eu mai degrabă am intrat în
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pronia cerească rezervându-i o chemare cu mult mai înaltă, de la catedră la amvon, destinându-l pentru arhipăstoria turmei dreptcredincioase”. Astfel, la data de 29 martie 1923, Nectarie Cotlarciuc a fost ales de către Marele Colegiu Electoral, compus din membrii Sfântului Sinod, ai Camerei Deputaților și Senatului, episcop al Cetății Albe și Ismailului, fiind hirotonit la Iași, investit la 10 mai și instalat în episcopie abia la 20 mai 1923, iar la Ismail în ziua de 23 mai, același an. El a
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
în ianuarie 1935. În primăvara aceluiași an a fost la tratament la București, reîntorcându-se la Cernăuți pe 18 aprilie. În cele câteva săptămâni cât a stat în capitală a participat la dezbaterile Senatului și a avut discuții cu membrii Sinodului. Din păcate, boala s-a agravat. Deși slăbit, a participat la serbările naționale din 8 iunie și la grandioasele manifestări aranjate în cinstea regelui Carol al II-lea, făcând parte din suita acestuia. „Fiind suferind și de inimă, efortul l-
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și trei societăți sportive), religioase (reședința Episcopiei Cetății Albe și a Ismailului, un protopopiat ortodox, două mănăstiri ortodoxe, trei biserici ortodoxe, una lipovenească, una baptistă și una a creștinilor după Evanghelie) sau instituții de binefacere. La 10 martie 1923, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a înființat Episcopia Cetății Albe - Ismail, având jurisdicție asupra județelor Cetatea Albă, Ismail și Cahul, cu reședința la Ismail. În înființarea acestei eparhii a fost implicat și Guvernul marelui Ion I.C. Brătianu, despre care Ion Rusu
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
mitropolii: a Ungro-Vlahiei (având în frunte pe mitropolitul și patriarhul Dr. Miron Cristea, care „rămâne în istorie nu numai ca întâiul patriarh, ci și ca un mare patriarh”), a Moldovei și Sucevei (mitropolitul Pimen Georgescu, care era și vicepreședintele Sfântului Sinod), a Transilvaniei (mitropolitul Nicolae Bălan) și a Bucovinei (mitropolitul Nectarie Cotlarciuc) și următoarele episcopii: a Chișinăului și Hotinului (arhiepiscop Gurie Grosu), a Râmnicului - Noului Severin (Episcop Vartolomeu Stănescu), a Argeșului (episcop Nichita Duma), a Buzăului (episcop Ghenadie Niculescu), a Romanului
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]