2,635 matches
-
suportat batjocura necredinței iudeilor, care îndrăzneau să spună: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce! (Mt. 27, 40). Deci, după ce a împlinit taina cu privire la noi, S-a înălțat iarăși la Dumnezeu-Tatăl cel din ceruri, odată trecut fiind timpul smereniei și vremea deșertării de bunăvoie. S-a arătat acum ca 68 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: A intrat dincolo de locașurile îngerești, dincolo de cer, în fața lui Dumnezeu-Tatăl, ca om, pentru a arăta fața omenească lui Dumnezeu-Tatăl, ca față a omului iubită în gradul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Fiul ca Dumnezeu. (n. s. 1732, p. 911) 71 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Dacă L-ar fi pus Fiul pe Tatăl la dreapta, S-ar fi socotit că e mai mic decât Tatăl, bucurându-Se de atenția Tatălui, întemeiată pe motivul smereniei asumate de El prin întruparea ca om. (n. s. 1734, p. 911) 70 „A șezut de-a dreapta Sa; și care cuvânt ar putea reprezenta aceasta? Pe cel de pe pământ, pe cel mai fără de glas decât peștii, pe cel ce a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
unitatea Bisericii ecumenice, XXVII, în PSB, vol. 3, p. 452) „Vei cunoaște astfel și a doua Lui slăvită și cu adevărat dumnezeiască arătare, când nu va mai veni întru micșorare, ci întru slava Sa; când nu va mai veni întru smerenie, ci întru mărirea Sa; când nu va mai veni ca să pătimească, ci ca să dăruiască tuturor rodul Crucii Sale, adică învierea și nestricăciunea; când nu va mai fi judecat, ci va judeca pe toți, potrivit cu cele ce le-a făcut fiecare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu le-a auzit, nici la inima omului nu s-a suit (I Cor. 2, 9). Dar pentru ca fericirea nădăjduită Să nu rămână în afară de orice presupunere, ni se dă să auzim despre cele negrăite atât cât putem să cuprindem după smerenia firii noastre”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, cuvântul II, în PSB, vol. 29, p. 343) „... bunătățile făgăduite celor ce vor viețui cum se cuvine, nu sunt de natură să poată fi exprimate prin cuvinte. Căci cum s-ar putea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și să se veselească cineva că o astfel de bogăție și moștenire s-a pregătit pentru creștini, (atât de mare) că nimeni nu poate s-o exprime și s-o descrie. Se cuvine, deci, să fie îmbrățișată cu zel și smerenie lupta creștinilor, pentru a dobândi acea bogăție. Pentru că moștenirea și partea creștinilor este Însuși Dumnezeu”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXXIV, 2-3, în PSB, vol. 34, p. 242-243) „Trebuie să credem că morții, la înviere, vor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Epistola către Filipeni, omilia a XIV-a, p. 243-244) „Deci așa va fi și cu trupurile noastre cele înviate, fiindcă noi avem aceeași fire omenească cu Hristos. Aceasta o arată Pavel și mai lămurit în cuvintele: El va schimba trupul smereniei noastre, ca să se facă în chipul trupului slavei Lui (Filip., III, 21). Iar dacă trupul nostru va fi asemenea trupului celui proslăvit al lui Hristos, va fi asemenea celui luat la cer și înălțat pe nori. Așadar, toate acestea trebuie
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
limita universalitatea. Puterea aceasta stabilește legătura lăuntrică cu tot ceea ce este viu și mai ales cu toți cei care se apropie de el. Buddha nu este o divinitate distantă și intangibilă către care să-ți ridici privirile cu teamă și smerenie, ci un prieten înțelept și o călăuză iubitoare pentru care simți o afinitate lăuntrică spontană, căci el însuși și-a croit drum printre greșelile și capcanele naturii umane, peste toate culmile și sub toate genunile saṃsărei. Acest element omenesc al
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
IBMBOR, București, 2008, p. 273-274. footnote>. Martirii refuzul lor de a fi numiți „martiri” Pe lângă mărturisirea cu tărie, devotament și abnegație a credinței lor, pe lângă hotarul dragostei lor nehotărnicite pentru Dumnezeu, martirii ne sunt și paradigme ale modestiei și fericitei smerenii, pe care le-au întrupat și le-au făcut să rodească în mod desăvârșit. Aceasta și pentru faptul că îi opreau pe frați să-i numească martiri, neconsiderându-se vrednici de acest apelativ, care trebuie rezervat doar lui Hristos. „Ei
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
mult, sufăr, dar este foarte frumoasă boala mea. O simt ca iubire a lui Hristos. Mă străpung la inimă și mulțumesc lui Dumnezeu. Este pentru păcatele mele. Sunt păcătos și Dumnezeu Se străduiește să mă curățească (se vede aici marea smerenie a acestui cuvios părinte îmbunătățit duhovnicește și harismatic - n. n). Atunci când eram de șaisprezece ani, Îl rugam pe Dumnezeu să-mi dea o boală grea, un cancer, ca să mă doară pentru iubirea Lui și să-L slăvesc în durere. Multă
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
să vă rugați pentru mine. Harul lui Dumnezeu mă ține. Mă străduiesc să mă dăruiesc lui Hristos, să mă apropii de Hristos, să mă unesc cu Hristos. Asta o doresc, dar n-am izbutit-o încă - n-o spun din smerenie. Dar nu-mi pierd îndrăzneala. Stărui. Mă rog să-mi ierte Dumnezeu păcatele. Am auzit pe mulți spunând: <<Nu pot să mă rog>>. Eu așa ceva n-am pățit. Numai în ziua neascultării mele în Sfântul Munte am pățit asta. Nu
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
sau ajutor în vremuri de restriște, ca aceea de care aveau parte israeliții în Vechiul Testament, ci este o izbăvire spirituală și eshatologica: „...cetatea noastră este în ceruri, de unde îl și așteptăm că Mântuitor pe Domnul Isus Hristos, care va preschimba trupul smereniei noastre făcându-l asemenea cu trupul măririi sale...” (Fil 3,20-21). „Mântuitorul nostru Hristos Isus... a nimicit moartea și a adus la lumină viață și nemurirea...” (2Tim 1,10), iar creștinii sunt îndemnați să trăiască „în cumpătare, dreptate și evlavie
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
minunat; - făgăduința Învierii și a vieții de veci: „Cel ce va mânca din pâinea aceasta (Euharistie) nu va muri În veci” (Ioan 6, 51). Deci trebuie să ne apropiem de Trupul și SÎngele lui Hristos cu foarte mare credință, cu smerenie și căință, cu multe lacrimi, cu post și curățenie și, mai ales, cu Împăcare și inimă curată. Prefacerea pâinii și a vinului În Trupul și Sângele lui Hristos la Cina cea de Taină și În orice Sfântă Liturghie este un
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
sau tehnologie nu îi ajută să-și păstreze modul lor simplu de viață, mai mult ca sigur o vor respinge pe moment. Termenul care apare mereu peste tot este de humility , (umilință), dar mult mai bine tradus ar fi prin: smerenie. Pericolul destrămării familiei și al dezrădăcinării individului a fost înțeles foarte bine. Orice lucru care ar putea distruge comunitatea este astfel respins. Aceasta nu se face prin punerea arbitrară a accentului pe comunitate. Din acest punct de vedere individul este
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
ar putea distruge comunitatea este astfel respins. Aceasta nu se face prin punerea arbitrară a accentului pe comunitate. Din acest punct de vedere individul este apărat de comunitate. Poate cine știe? îi vom vedea peste cinzeci de ani folosind cu smerenie calculatorul. Fiecare parohie decide pentru ea însăși ce poate fi acceptat și ce nu poate fi acceptat. Atitudinea acestor oameni nu este rigidă, sau ignorantă, ci se bazează pe niște alegeri raționale, care au un scop. În mijlocul unei țări care
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
valoarea creației acestuia. Revenind în sfera epicii, cu volumul Ploi și ninsori (1940) abordează proza de notație, de o molcomă vibrație lirică, unde conturează peisaje apuse, evocă atmosfera patriarhală a orașelor de odinioară sau scrie câteva adevărate incantații poematice de smerenie în fața naturii, sub vraja dangătului clopotelor, a foșnetului teilor, a „melancoliei” prunilor, a farmecului ninsorilor și a fanteziilor iernii. Proza poematică o conduce spre poezia propriu-zisă, unde se afirmă cu volumul Umilinți (1944), cuprinzând versuri fluide, de acută condensare, străbătute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
complex al formării unei noi intelectualități: cea mai mare parte din personajele principale ale cărții sunt ingineri și tehnicieni (...). Romanul are meritul deosebit de a fi zugrăvit cu putere tipul unui primejdios dușman de clasă. Autorul știe să scoată în evidență smerenia ipocrită a părintelui Cartobius care întreținea discuții «culte» despre umanismul catolic (...). Toate acestea explică interesul viu cu care masele largi ale cititorilor au primit romanul, aprecierea pozitivă pe care și-a câștigat-o în rândurile lor. Textul tipărit în Viața
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de lucru mult intrat în ordinea vieții: fie și numai imaginabil în direcția mâinilor sale ca și Beatrix a lui Dante, într-altă diviziune a istoriei, milițiana trebuie să trezească în bărbat, de astă dată prin înțelegerea subtilității ordinei comuniste, smerenia de a nu călca regulile și a nu se lăsa amendat. (...) În general tov. E. Frunză dă o dezvoltare prolixă poeziilor, înclinând către poemul fluviu. Imaginile sunt uneori forțate ori aruncate cu facilitate. Peronul doarme în așternut» e prea de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și predau religie, nu pot să nu menționez contribuția profesorului de religie În ameliorarea agresivității. Profesorul de religie caută să dezvolte la copii caracterul moral-religios, având În centru principiile creștine de iubire față de aproapele, iertare, de ascultare, răbdare, milostenie, blândețe, smerenie, pace etc. Modelul creștin este al Mântuitorului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care ne Învață că „Toate câte voiți să vă facă vouă oamenii, asemenea faceți și voi lor” (Matei 7,12). Suportă batjocură, bătaie, chiar moarte pe cruce pentru
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
Iisus i-a spus: "Nu te osândesc nici Eu. Mergi, de-acum să nu mai păcătuiești." (8: 3, 4, 5, 7, 10, 10). Maria Magdalena este modelul biblic al pocăinței prin renunțarea la viața păcătoasă și slujirea cu credință și smerenie lui Iisus. Se cunosc multe istorii și legende legate de destinul ei, unele sunt apropiate, altele contrare Sfintei Scripturi. Numeroși artiști-literați, muzicieni, plasticieni au fost inspirați de destinul ei, în general fiind recunoscut acela de patroană a păcătoșilor care au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Magdala. Și unele femei care fuseseră vindecate de duhurile rele și de boli; Maria, numită Magdalena, din care ieșiseră șapte diavoli. (8: 2). După aceea, a devenit ucenica lui Iisus și L-a însoțit împreună cu alte femei. În semn de smerenie, Maria a venit în Betania, în casa lui Lazăr pe care-l înviase Iisus, I-a adus lui Iisus un vas cu mir de nard cu care i-a uns picioarele. În Evanghelia după Ioan se spune: Deci Maria, luând
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Biserica Sfântului Mormânt, unde era expusă relicva Crucii. A vrut să intre, dar o forță nevăzută a oprit-o. A plâns, s-a căit, s-a rugat Maicii Domnului iar în dimineața următoare a putut intra, s-a rugat cu smerenie, în genunchi, în fața Sfintei Cruci. La ieșire, s-a hotărât să părăsească lumea plină de tentații, și-a luat ca merinde trei pâini uscate, a trecut Iordanul și a plecat în pustiu, unde a trăit în post și rugăciune, 47
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-o în mânăstire, a dat averea rămasă de la tatăl fetei săracilor și orfanilor. Când a crescut, a fost ademenită de un monah al mânăstirii și, apăsată de povara faptei, socotindu-se nedemnă de a mai sta într-un loc de smerenie și rugăciune, a plecat, fără știrea unchiului ei și, revoltată, s-a dus într-un bordel. Unchiului ei i-a apărut în vis un balaur ce înghițea o porumbiță iar el a scos-o din pântecele balaurului. Visul l-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sau în adâncituri. Cei care doreau apropierea de Dumnezeu își reprimau trebuințele trupului pentru purificarea sufletului, de aceea se osteneau în pocăință, confirmând astfel spusele profeților că prin ei Pustiul se va acoperi de flori, flori ale jertfei și ale smereniei. Îl alungau pe Diavol prin post, rugăciune și cazne. De aceea Sfinților Pustiei și animalele le dădeau ascultare. S-a nevoit în pustie, alături de alți schimnici, Pafnutie. Se născuse în Alexandria, din părinți nobili și a studiat științe profane. Trăia
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
s-a jertfit în zadar. Era solidar cu ea, de aceea a avut curajul să-i facă destăinuirea crimei. Forța acestei femei firave și vulnerabile stă în tăria morală și în capacitatea ei de a se dărui, în credință, în smerenie, în răbdarea îngerească de a suporta stările lui de indiferență, de închidere în sine, de ignorare voită, și de a aștepta trezirea, în Rodia, a sentimentelor nobile de dragoste, de regret, de dorință de a trăi. Sonia este alături de Rodia
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
îndrăgostiți de sublim, sacrifică totul "gloriei" lor62. Citând Horațiu și Cidul, Nicole se oprește în special la Theodora, fecioară și martiră. Caracterul edificator al piesei lui Corneille nu este, după părerea lui, decât aparent, căci eroina nu este înzestrată cu smerenie. Pentru Nicole, care vorbește în numele jansenismului, virtuțile creștinești nu ar trebui utilizate în teatru, căci adevăratul creștin este un om umil care, neieșind niciodată în față, rămâne tăcut. Un autor dramatic nu poate deci, după părerea lui, să reprezinte un
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]