3,862 matches
-
aceste cerințe personale. Electorul rural scrie în general mai des decât locuitorii orașelor. Aceste scrisori nu atestă o percepție plină de apreciere la adresa rolului deputatului. Culoarea politică a deputatului nu determină dimensiunea corespondenței sale. Conservatorii scriu la fel de des ca și socialiștii. Scrisorile scrise de mână, adeseori cu greșeli gramaticale, sunt mai numeroase decât scrisorile primite de la oamenii de afaceri locali, pe care aceștia le dictează secretarelor lor. Indivizii cu o condiție socială modestă scriu adeseori scrisori lungi și rolul parlamentarului este
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
de ani, vorbitor a opt limbi) cunoscut drept conducătorul acțiunilor revoluționare din Bulgaria și organizatorul atentatelor asupra Catedralei din Sofia, dar caracterizat ca un „prieten al lui Stalin”. Obiectivele acestui nou birou au accentuat propaganda în vederea conlucrării cu muncitori, țărani, socialiști, partide de stânga și republicane, de a trimite la Moscova delegați din diferite straturi sociale (sindicaliști, studenți, literați, scriitori) cu scopul de „a cunoaște Rusia mai de aproape” și de a cere eliberarea deținuților politici din statele balcanice. Unul dintre
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost organizat pe următoarele grupe: 1. Grupa emigranților comuniști, condusă de Josef Landler, Bela Vago și Georg Lukacs, care au avut „roluri active” în timpul regimului comunist din Ungaria și continuă „a alimenta” mișcarea bolșevică cu date de interes. 2. Grupa socialiștilor de stânga, condusă de Siegmund Kunfi, Alexandru Garabi, Wilhelm Bohm și Zoltan Ronay. 3. Grupa emigranților, coagulată în jurul ziarului „Becsi Magyar”, coordonată de Mihaly Karoly, Johann Hock, Oscar Jaszi, Bela Linder și Paul Szende, toți foști miniștri, care aveau în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
imperii german și austro-ungar, deplângând dispariția acestora. Evreii din zonă erau împărțiți în două facțiuni: una a Partidului Național Evreiesc, care se ocupa cu ameliorarea stării materiale precare a coreligionarilor, respectiv gruparea sionistă, unde se întâlneau idealiștii unui stat evreu, socialiști moderați și chiar extremiști. Un semnal al organelor de siguranță a atenționat tendința de bolșevizare a populației evreiești, căreia doar „cumințenia conducătorilor Partidului Social-Democrat” le stopa acest îndemn. Mișcarea polonă nu avea o semnificație deosebită, mai ales datorită bunelor relații
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ideologia mișcării și, la momentul oportun, organizarea unei lovituri de stat, după modelul italian. Activitatea socialistă s-a dovedit „moderată”, a apărat interesele clasei muncitoare, uneori „trecând limitele permise” de legile în vigoare, însă aceasta era divizată pe naționalități. Totuși, socialiștii luptau „contra comunismului”, deoarece s-au declarat, în mare parte, adepți ai Internaționalei a II-a Sindicalistă. Simpatizanți bolșevici nu au fost semnalați în Bucovina, activitatea acestora fiind catalogată drept „inexistentă”, deoarece cuiburile identificate, formate din ruteni sau basarabeni, au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
-și prezinte programele naționale, trebuind să țină cont și de relațiile lor cu Imperiul German. În privința aceasta, germanii nu alcătuiau un bloc unic, ci erau împărțiți pe considerente de clasă, religioase și ideologice. Deosebit de importanți vor fi în perioada următoare Socialiștii Creștini, care erau conservatori, clericali și loiali dinastiei, Social-Democrații, un partid marxist, și membrii micului grup al Pangermanilor, care voiau desprinderea de imperiu și unirea ținuturilor austriece și boeme cu statul german. După 1893, politica Austriei a fost dominată de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
aflat în posesia Greciei sau a României. În Bulgaria, părerile asupra intrării în război erau împărțite. Un conflict dezastruos luase sfîrșit destul de recent. Țara nu era pregătită să intre iar în luptă atît de curînd. Atît Uniunea Agrară cît și socialiștii erau împotriva implicării. În schimb, regele Ferdinand și primul-ministru, Vasil Radoslavov, înclinau în favoarea Puterilor Centrale, iar dorința de a anexa Macedonia era foarte puternică. Evident, Aliații nu aveau nimic de oferit. Era destul de limpede că Rusia avea să ajute pe
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
acestui fapt, ele s-au împărțit ulterior în două facțiuni, cele extremiste luîndu-și numele de comuniste, iar restul păstrîndu-și denumirile inițiale. Astfel, în Bulgaria, "Cei cu vederi înguste" au devenit în 1919 partid comunist. În același an, aripa stîngă a socialiștilor sîrbi s-a unificat, formînd Partidul Muncitoresc din Iugoslavia, care a aderat ulterior la Internaționala Comunistă. Atît partidele socialiste cît și cele comuniste erau nevoite să se rezume la anumite probleme fundamentale. Din cauza nivelului scăzut de industrializare din Balcani, nu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
parte din delegația care a plecat la Paris la negocierile de pace. În timp ce era plecat, noile alegeri din august 1919 au înregistrat o victorie clară a partidelor de stînga: Uniunea Agrară a obținut 28 % din voturi, Partidul Comunist 18 %, iar socialiștii 13 %. Stamboliski a ajuns astfel în fruntea coaliției guvernamentale care a semnat tratatul de pace. Partidul Comunist Bulgar, care, așa cum știm deja, a fost constituit în 1919 din facțiunea Celor cu vederi înguste a socialiștilor, nu numai că a refuzat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
voturi, Partidul Comunist 18 %, iar socialiștii 13 %. Stamboliski a ajuns astfel în fruntea coaliției guvernamentale care a semnat tratatul de pace. Partidul Comunist Bulgar, care, așa cum știm deja, a fost constituit în 1919 din facțiunea Celor cu vederi înguste a socialiștilor, nu numai că a refuzat să participe la guvernare, dar a intrat curînd în conflict cu Uniunea Agrară. Liderii comuniști erau foarte activi în organizarea mișcărilor muncitorești și a grevelor, dintre care cea mai importantă a fost greva generală din
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
războiul civil din decembrie și de atrocitățile comise în unele zone, acțiuni care includeau executarea pe scară largă a adversarilor și luarea de ostateci. Stînga republicană, care era alcătuită dintr-o serie de grupări mici, ca, de exemplu, agrarienii și socialiștii, care aveau programe contradictorii, era lipsită de un centru puternic. Principalul lor punct comun era împotrivirea față de revenirea regelui pe tron, dar aveau dezacorduri în majoritatea altor probleme. Dintre partidele de stînga, în ciuda tensiunilor lui interne, KKE (Partidul Comunist Grec
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
muncitorii calificați. Pe lîngă aceasta, cea mai mare parte a proletariatului industrial nu era atrasă de mișcările comuniste militante, ci de sindicate și de partidele socialiste, care doreau să funcționeze în cadrul sistemelor politice existente. Dîndu-și seama de această tendință, liderii socialiști "revizioniști" au acceptat această evoluție și căutau să obțină beneficii pentru muncitori mai curînd prin cîștigarea alegerilor decît prin pregătirea unei revoluții. Aspectele mai violente ale luptei de clasă și ale dobîndirii puterii erau fie negate, fie privite ca evenimente
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
unei întreprinderi putea fi de "mărimea unei cărți de telefon dintr-un mare oraș american."2 Urmînd exemplul sovietic, guvernele comuniste din Balcani puneau accent aproape exclusiv pe industria grea, în special pe metalurgie și pe construcția de mașini. Planificatorii socialiști preferau totodată să-și consacre eforturile înălțării unor întreprinderi impresionante de genul uriașelor complexe metalurgice și siderurgice și hidrocentrale, în scopul construirii unei viitoare baze industriale. Întrucît statele balcanice nu dispunea de capitalul necesar, iar creditele sovieticilor, chiar dacă puteau fi
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
realizaseră anterior adaptarea la viața modernă. Ei făceau parte din societatea urbană a societății lor și acceptaseră în general de bunăvoie atributele unei civilizații industriale. Cea mai anevoiasă transformare a fost aceea a populației rurale. După cum am văzut, obiectivul planificatorilor socialiști era metamorfozarea țărănimii într-un proletariat agricol care să muncească în gospodăriile colective sau la fermele de stat. O asemenea tranziție însemna o rupere bruscă de modelul ei de viață tradițional. Desigur, puțini sau poate chiar nici unul dintre țăranii din
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
au fost pur și simplu pensionați. Atît sîrbii cît și nesîrbii au privit cazul Ranković ca pe o chestiune națională; croații și celelalte naționalități considerau că repurtaseră o victorie. Relativa libertate de care se bucurau cetățenii iugoslavi în comparație cu vecinii lor socialiști era în a doua jumătate a anilor '60 demonstrată în multe privințe de viața dusă de aceștia. Deosebit de important era faptul că iugoslavii puteau călători aproape complet liber. Vizele, cu foarte puține restricții, erau de asemenea acordate sau nici măcar nu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
prin rolul lor în întemeirea unor state independente și prin regimurile lor constituționale, care, la rîndul lor, cel puțin în teorie, se bazau pe conceptul libertății individului și pe egalitatea politică, chiar dacă nu și pe cea socială și economică. Liderii socialiști puneau în schimb accent pe modernizarea economică și pe egalitatea socială. Firește că ei s-au străduit de asemenea să înlocuiască concepția creștină privind destinul uman cu doctrina marxistă, care consideră viața fiecărui individ ca fiind inevitabil legată de un
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pentru toată lumea. Acolo unde astfel de măsuri au fost bine administrate, ele au constituit o atenuare a efectelor schimbărilor radicale produse și le-au adus beneficii multora dintre cei care nu se bucuraseră pînă atunci de o asemenea protecție. Planificatorii socialiști au încercat cel puțin să ridice locuințe moderne pentru cît mai multă lume posibil și au reușit să asigure unele dintre cele mai prețuite bunuri de consum, mai ales aparate de radio, televizoare și chiar automobile, unei mari părți a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Kent, Ohio: Kent State University Press, 1977. Vlastos, Doros. Venizelos: Patriot, Statesman, Revolutionary. London: Lund Humphries, 1942. ROMÂNII Constantinescu, Miron, et. al., editori. Unification of the Romanian National State: The Union of Transylvania with Old Romania. Bucharest: Academy of the Socialist Republic of Romania, 1971. Eidelberg, Philip Gabriel. The Great Rumanian Peasant Revolt of 1907: Origins of a Modern Jacquerie. Leiden: Brill, 1974. Jowitt, Kenneth, ed. Social Change in Romania, 1860-1940. Berkeley: Institute of International Studies, 1978. SÎRBII, CROAȚII ȘI SLOVENII
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Institute for Balkan Studies, 1963. Young, Kenneth. The Greek Passion: A Study in People and Politics. London: Dent, 1969. ROMÂNIA Braun, Aurel. Romanian Foreign Policy since 1965. New York: Praeger,1978. Fischer-Galați, Stephen. The New Rumania: From People's Democracy to Socialist Republic. Cambridge, Mass.: MIT Press, 1967. The Socialist Republic of Rumania. Baltimore: Johns Hopkins Press,1969. Floyd, David. Rumania: Russia's Dissident Ally. New York: Praeger, 1965. Gafencu, Grigore. Prelude to the Russian Campaign. London: Frederick Müller, 1945. Gilbert, Trond. Modernization
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Cominform. Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1952. Vucinich, Wayne S., ed. Contemporary Yugoslavia: Twenty Years of Socialist Experiment. Berkeley: University of California Press, 1969. Wilson, Ducan. Tito's Yugoslavia. Cambridge: Cambridge University Press, 1979. Zaninovich, M. George. The Development of Socialist Yugoslavia. Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1968. Zukin, Sharon. Beyond Marx and Tito: Theory and Practice in Yugoslav Socialism. Cambridge: Cambridge University Press, 1975. CĂRȚI DE CĂLĂTORIE ȘI STUDII SOCIOLOGICE ASUPRA VIEȚII DIN BALCANI Adamic, Louis. My Native Land. New York
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Romanian Foreign Policy since 1965: The Political and Military Limits of Autonomy, Praeger, New York, 1978, pp. 200-201. 20 Bruce Page, David Leitch și Phillip Knightley, The Philby Conspiracy, Doubleday, Garden City, 1968, pp. 196-203. 21 Citat din Peter R. Prifti, Socialist Albania since 1944: Domestic and Foreign Developments, MIT Press, Cambridge, Mass., 1978, p. 42. 22 Nicholas C. Pano, "Albania," în Rakowska-Harmstone și Gyorgy, Communism in Eastern Europe, p. 202. 23 William E. Griffith, Albania and the Sino-Soviet Rift, MIT Press
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
MIT Press, Cambridge, Mass., 1978, p. 42. 22 Nicholas C. Pano, "Albania," în Rakowska-Harmstone și Gyorgy, Communism in Eastern Europe, p. 202. 23 William E. Griffith, Albania and the Sino-Soviet Rift, MIT Press, Cambridge, Mass., 1963, pp. 319-320. 24 Prifti, Socialist Albania since 1944, pp. 65, 66. 25 Prifti, Socialist Albania since 1944, pp. 80-82. 26 Griffith, Albania and the Sino-Soviet Rift, p. 240. 27 Dennison Rusinow, The Yugoslav Experiment, 1948-1974, University of California Press, Berkeley, 1977, p. 36. 28 Rusinow
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
C. Pano, "Albania," în Rakowska-Harmstone și Gyorgy, Communism in Eastern Europe, p. 202. 23 William E. Griffith, Albania and the Sino-Soviet Rift, MIT Press, Cambridge, Mass., 1963, pp. 319-320. 24 Prifti, Socialist Albania since 1944, pp. 65, 66. 25 Prifti, Socialist Albania since 1944, pp. 80-82. 26 Griffith, Albania and the Sino-Soviet Rift, p. 240. 27 Dennison Rusinow, The Yugoslav Experiment, 1948-1974, University of California Press, Berkeley, 1977, p. 36. 28 Rusinow, The Yugoslav Experiment, pp. 57-58. 29 Rusinow, The Yugoslav
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
contopirea lor" (Lenin, 1964, p. 264). Cu toate că ideea auto- determinării naționale a fost reabilitată parțial și încorporată în doctrina comunistă, aceasta a avut doar un scop tactic, acela de facilitare a scopului ultim - societatea comunistă a-națională. Însă nu toți socialiștii au fost dispuși la compromisul tactic, în care vedeau o ireparabilă compromitere doctrinară. Facțiunea rămasă fidelă purismului socialist, conștientă de inconciliabilitatea funciară dintre doctrina socialistă și crezul naționalist, este reprezentată de antipatriotismul predicat cu ostentație de Gustave Hervé. Refuzând cu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Hervé își proiectează speranțele politice pentru succesul revoluției socialiste. Refuzul total al militarismului decurge ca atitudine necesară din această denunțare a războiului între națiuni ca lezând interesele obiective ale proletarilor. De neînduplecat în purismul său doctrinar, Hervé îi înfierează pe socialiștii patrioți care, păstrând o loialitate primară față de națiunile lor de apartenență în caz de război, trădează irecuzabil crezul socialist. "Internaționalismul patriot", la care subscriu socialiștii care declară că în caz război sunt gata să își dea viața pentru patriile lor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]