6,398 matches
-
soția consideră că „nu mai merge”, nemaifiind dependentă material de soț, despărțirea îi apare ca o soluție posibilă, ceea ce era mai greu de imaginat în trecut, când constrângerile sociale, cu precădere cele economice, le determinau pe cele mai multe femei, inclusiv prin socializare, nici să nu se gândească la divorț. Emanciparea femeii s-a produs pe fundalul industrializării, modernizării, urbanizării, automatizării și creșterii nevoii forței de muncă în sfera serviciilor. Aceasta a atras după sine și distanțarea dintre habitat și locul de muncă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vor fi mari. Astfel, atitudinea față de divorț contează atât direct - cei cu atitudine negativă vor divorța mai greu -, cât și indirect, prin efectul ei asupra investițiilor materiale și psihologice. La rândul ei, respectiva atitudine este puternic corelată cu religia și socializarea. După cum am văzut, la americani, rata divorțialității este mai scăzută la catolici decât la protestanți. Potrivit unor studii, divorțul părinților induce o atitudine pozitivă față de divorț la copii (Greenberg, Nay, 1982). O altă cercetare (Amato, 1988) nu a găsit însă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
legislație și politica familială, să găsească soluții la aceste noi configurații, care au existat și în trecut, dar care acum, prin ponderea lor, sunt o problemă socială. Sociologii, antropologii și psihologii au de revizuit multe dintre ideile și conceptele despre socializare, relația părinți-copii, relația dintre frați. Ce semnificație mai are, bunăoară, noțiunea de familie de orientare sau consangvină în situația unui copil care locuiește cu tatăl lui vitreg și cu copiii acestuia (unii mult mai în vârstă decât el), dar care
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în calitatea vieții familiale și în deciziile din interiorul ei; politica locuințelor și a habitatului, care impune un anumit cadru de viață; reglementările privitoare lacreșterea și educarea copiilor (în special aspectul medical și școlar); controlul asupra relațiilor din familie, asupra socializării și educației prin mass-media; presiunile opiniei publice și a altor instituții în derularea comportamentului cotidian rutinier. Chiar dacă aceste forme sunt mai mult sau mai puțin specifice în conținut, chiar dacă acționează direct și precis (cum e cazul legislației) sau insidios (mass-media
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
colectiv) sunt reale și stringente, cu deosebire în domeniul susținerii pensionarilor. Printr-o gamă largă de mecanisme, societatea exercită controlul asupra familiei și, prin familie, asupra unor fenomene sociale, dintre care foarte important este cel al natalității și cel al socializării. Prin primul se reglează predominant cantitatea noilor cohorte, prin socializare, colectivitatea pretinde și calitate: abilități intelectuale și profesionale și standarde morale. Societatea realizează socializarea în sensul dorit de ea prin școală, unde controlul este mai riguros, dar și prin familie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pensionarilor. Printr-o gamă largă de mecanisme, societatea exercită controlul asupra familiei și, prin familie, asupra unor fenomene sociale, dintre care foarte important este cel al natalității și cel al socializării. Prin primul se reglează predominant cantitatea noilor cohorte, prin socializare, colectivitatea pretinde și calitate: abilități intelectuale și profesionale și standarde morale. Societatea realizează socializarea în sensul dorit de ea prin școală, unde controlul este mai riguros, dar și prin familie. Deținând pârghiile de recompensă și pedeapsă, interacționând intens cu ființele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familie, asupra unor fenomene sociale, dintre care foarte important este cel al natalității și cel al socializării. Prin primul se reglează predominant cantitatea noilor cohorte, prin socializare, colectivitatea pretinde și calitate: abilități intelectuale și profesionale și standarde morale. Societatea realizează socializarea în sensul dorit de ea prin școală, unde controlul este mai riguros, dar și prin familie. Deținând pârghiile de recompensă și pedeapsă, interacționând intens cu ființele umane în formare, cunoscând, prin urmare, trăsăturile temperamentale și de personalitate, părinții modelează, în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de ea prin școală, unde controlul este mai riguros, dar și prin familie. Deținând pârghiile de recompensă și pedeapsă, interacționând intens cu ființele umane în formare, cunoscând, prin urmare, trăsăturile temperamentale și de personalitate, părinții modelează, în special prin prima socializare („cei șapte ani de acasă”), portretul psihocultural al copiilor. Și cu toate că profilurile de personalitate concrete nu coincid decât parțial cu profilul ideal propus de o anumită cultură și societate (Linton, 1968), ele tind să se grupeze în jurul acestuia. De reținut
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Și cu toate că profilurile de personalitate concrete nu coincid decât parțial cu profilul ideal propus de o anumită cultură și societate (Linton, 1968), ele tind să se grupeze în jurul acestuia. De reținut însă că, așa cum indică cercetările mai recente, determinațiile în socializare se petrec nu doar de la părinți la copii, ci și invers. Odată cu accentuarea procesului general de democratizare și cu sporirea pluralității, socializarea înseamnă și negocieri de roluri părinte-copil (Gostin, 1968); așa cum părinții au așteptări de rol din partea preadolescenților, de pildă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ele tind să se grupeze în jurul acestuia. De reținut însă că, așa cum indică cercetările mai recente, determinațiile în socializare se petrec nu doar de la părinți la copii, ci și invers. Odată cu accentuarea procesului general de democratizare și cu sporirea pluralității, socializarea înseamnă și negocieri de roluri părinte-copil (Gostin, 1968); așa cum părinții au așteptări de rol din partea preadolescenților, de pildă, tot așa au și aceștia față de părinți. Socializarea este un proces interacțional activ, în care copiii, cu deosebire de la o anumită vârstă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
copii, ci și invers. Odată cu accentuarea procesului general de democratizare și cu sporirea pluralității, socializarea înseamnă și negocieri de roluri părinte-copil (Gostin, 1968); așa cum părinții au așteptări de rol din partea preadolescenților, de pildă, tot așa au și aceștia față de părinți. Socializarea este un proces interacțional activ, în care copiii, cu deosebire de la o anumită vârstă, vin cu pretențiile lor, induse de cei de o seamă cu ei (peer group), de mass-media, de școală și de alte instanțe semnificative. Mulți părinți încearcă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o anumită vârstă, vin cu pretențiile lor, induse de cei de o seamă cu ei (peer group), de mass-media, de școală și de alte instanțe semnificative. Mulți părinți încearcă din răsputeri să răspundă tuturor pretențiilor propriilor odrasle. Acest stil de socializare (excesiv de permisiv) poate conduce nu doar la grave deficiențe în personalitatea și comportamentul copiilor deveniți tineri și adulți (lipsă de inițiativă, încredere de sine redusă, un mai slab autocontrol, nerespectarea reciprocității în raportul cu semenii), dar și la o situație
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
regulă, responsabile de îngrijirea și creșterea copiilor. În literatura de specialitate se subliniază faptul că dacă practica autoritaristă (cerința supunerii necondiționate din partea copiilor) este de dezavuat din cauza consecințelor sale nefaste pe termen scurt, mediu și lung, atunci și permisivitatea în socializare și educație are limitele ei, printre care cea sugerată deja, și anume că expune părinții la sindromul supraîncărcării, al „arderii” continue (burnout syndrome) fizice și emoționale. Aceeași literatură, produsă de medici, psihologi, sociologi, antropologi și alți specialiști, recunoscând că nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și chiar dacă mulți părinți din lume aplică cel puțin „violența normală” (o palmă la funduleț, un tras de urechi etc.), tendința viguroasă este un tot mai accentuat liberalism al relațiilor părinți-copii în toată lumea. Se impune așadar observația că atât în socializare, cât și în politicile familiale, precum și în alte formule, controlul social în societatea contemporană nu este deloc univoc și rigid. Familiile întâmpină diferențiat constrângerile și exigențele socialului. Este notabil, de asemenea, faptul că unii sociologi și antropologi tind să dea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fie o componentă esențială în migrația masivă a românilor în țări unde se câștigă mai bine. Ei trimit sau aduc în România nu doar sume imense de bani, dar și modalități mai democratice de relații interumane, de creștere, îngrijire și socializare a copiilor, de noi stiluri de viață, în general. 8.4. Diversitatea familiei în societatea contemporană. Tematizarea „valorilor familiale”tc "8.4. Diversitatea familiei în societatea contemporană. Tematizarea „valorilor familiale”" Antropologia culturală a subliniat încă de la începutul constituirii disciplinei (începutul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din punctul de vedere al criteriilor socioculturale, cum ar fi clasa socială, etnia, religia (vezi 5.2); există un construct personal al dragostei (filosofia despre ce este iubirea dintre două ființe umane), construct al cărui conținut reflectă în mare măsură socializarea într-o anumită cultură; între aspectele cognitive - în centrul cărora se situează respectivul construct (sau schemă de gândire) -, emoțional-fiziologice și comportamentale ale procesului iubirii funcționează circularitatea cauzală. Într-o relație cât mai stabilă, nu numai „hormonii”, fiziologicul, emoțiile determină gândurile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
psihosocială, cele cu unul scăzut, una materială (și eventual sanitară). • Ipoteza de mai sus nu are mare semnificație dacă nu e completată cu următoarea: gradul de autosolicitare a asistenței psihosociale nu e corelat cu intensitatea și gravitatea problemelor din familie (socializarea copiilor, climat propriu dezvoltării și exprimării personalității, prezența sau lipsa violenței etc.). Altfel spus, faptul că familiile cu un nivel socioeducațional mai înalt vor recurge în mai mare măsură la asistență (terapie familială) nu înseamnă că au mai multe probleme
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
formă de regimentare temporală, mai precisă și mai solicitantă decât oricare alta inventată până atunci. Burghezia a introdus orologiul În case, școli, cluburi și birouri. Nici un aspect al culturii nu a scăpat neatins de acest nou și remarcabil instrument de socializare. Lewis Mumford a analizat această transformare În aprecierea timpului și a conchis: Noua burghezie, În birouri și magazine, a redus viață la o rutină precisă și continuă; atât timp pentru afaceri, atât pentru cină, atât pentru plăcere - totul măsurat cu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
2.5.1. Convergența atitudine/comportament 67 2.5.2. Divergența atitudine/comportament 68 2.5.3. Modelarea relației dintre atitudine și comportament 72 Capitolul 2 Comportamentul prosocial și altruismul 1. Perspective teoretice 79 1.1. Sociobiologia 80 1.2. Socializarea și funcționarea normelor sociale 82 1.3. Paradigma costuri beneficii 85 1.4. Teorii ale beneficiilor psihologice 87 1.5. Concepția empatiei ca factor intrinsec 88 1.6. Profilul personalității altruistice 90 2. Ajutorarea altuia ca proces decizional stadial 92
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din perimetrul riguros al controlului pe care îl pretinde concepția de această factură (neobehavioristă). Traseul inserției individului în viața socială plenară, care incumbă și dezvoltarea personalității sale axiologice, nu este unul liniar și uniform. Se pot desprinde două mari faze: socializarea primară și socializarea secundară. Socializarea primară înseamnă socializarea propriu-zisă, care are loc în copilărie și prin care individul, născut doar cu potențialități pentru viața socială, devine un membru efectiv al ei, achiziționând cunoștințe, deprinderi, atitudini și comportamente umane. Se interiorizează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
al controlului pe care îl pretinde concepția de această factură (neobehavioristă). Traseul inserției individului în viața socială plenară, care incumbă și dezvoltarea personalității sale axiologice, nu este unul liniar și uniform. Se pot desprinde două mari faze: socializarea primară și socializarea secundară. Socializarea primară înseamnă socializarea propriu-zisă, care are loc în copilărie și prin care individul, născut doar cu potențialități pentru viața socială, devine un membru efectiv al ei, achiziționând cunoștințe, deprinderi, atitudini și comportamente umane. Se interiorizează lumea socială, se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe care îl pretinde concepția de această factură (neobehavioristă). Traseul inserției individului în viața socială plenară, care incumbă și dezvoltarea personalității sale axiologice, nu este unul liniar și uniform. Se pot desprinde două mari faze: socializarea primară și socializarea secundară. Socializarea primară înseamnă socializarea propriu-zisă, care are loc în copilărie și prin care individul, născut doar cu potențialități pentru viața socială, devine un membru efectiv al ei, achiziționând cunoștințe, deprinderi, atitudini și comportamente umane. Se interiorizează lumea socială, se cristalizează versiunea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pretinde concepția de această factură (neobehavioristă). Traseul inserției individului în viața socială plenară, care incumbă și dezvoltarea personalității sale axiologice, nu este unul liniar și uniform. Se pot desprinde două mari faze: socializarea primară și socializarea secundară. Socializarea primară înseamnă socializarea propriu-zisă, care are loc în copilărie și prin care individul, născut doar cu potențialități pentru viața socială, devine un membru efectiv al ei, achiziționând cunoștințe, deprinderi, atitudini și comportamente umane. Se interiorizează lumea socială, se cristalizează versiunea subiectivă a realității
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sine. De fapt, în mare măsură eul (sinele) reflectă atitudinile persoanelor semnificative față de individul respectiv, deși nu putem reduce autoidentificarea la o simplă copie a identificării de către ceilalți. Mai degrabă putem vorbi despre o permanentă circularitate între ele. Treptat, prin socializarea primară, copilul ajunge la transgresarea situațiilor și persoanelor specifice, învață roluri și atitudini generale. Dacă mama arată întotdeauna o atitudine negativă față de el atunci când se murdărește în timpul mesei și dacă această atitudine va fi manifestată și de alte persoane semnificative
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a consistenței și continuității propriei autoidentificări. Copilul își reprezintă acum nu numai o identitate personală față de cutare sau cutare persoană, ci și o identitate în general, care, subiectiv, este resimțită ca aceeași, indiferent de indivizii pe care îi întâlnește. Prin socializarea primară, în stadiul ei de generalizare, se stabilește o simetrie, nu totală, bineînțeles, între realitatea obiectivă și cea subiectivă. Ceea ce este real „în afară” are - în special prin intermediul limbajului - corespondentul realului „înăuntru”. Conținutul specific, precum și ordinea, programul a ceea ce se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]