5,095 matches
-
programelor la etiologia și formele de manifestare ale deficitelor copiilor. Cicchetti și Wagner (1990 pag. 246) adaugă că insuccesul unor programe de intervenție se datorește parțial, lipsurilor instrumentelor de planificare și evaluare convenționale, cărora "le lipsește adesea capacitatea teoretică și specificitatea empirică necesară proiectării unui program de intervenție care să vină în întâmpinarea nevoilor specifice ale unui copil". Pentru a elabora scheme adecvate de intervenție, autorii menționați arată că trebuie trasat graficul dezvoltării și diagnosticată natura riscului sau a adaptării copilului
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
frumosului, acoperă o parte semnificativă a esteticii. Toate artele au o egală posibilitate de a decădea în urât. Fiecare îl poate produce până la limita insuportabilului, astfel încât se ajunge la o diversitate a posibilităților universale, din punct de vedere calitativ, în conformitate cu specificitatea fiecărei arte. Contrastul de care arta are adesea nevoie nu trebuie obținut prin opoziția urâtului, astfel se renunță la ipoteza conform căreia urâtul este prezent în artă doar de dragul frumosului. Frumosul este un concept suficient de multilateral încât să poată
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
reprezintă o istorie a dezvoltării procedeelor de structurare poetică, care apropie o serie literară de un plan mistic. În vis se creează o relație intuitivă cu un sistem de imagini neîncheiat, organizat în afara omului. Acest material își păstrează o oarecare specificitate, o oarecare independență și autonomie, întrucât izolează, chiar în cadrul unei poetici invocat formale, o direcție metafizică. Visul literar creează întotdeauna o confruntare între două lumi, o tensiune între aparență și esență și o plăcere a deghizării, a disimulării și a
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
dominație creează bărbații misogini ca să contracareze dependența lor de „Fiatul” femeiesc. Pentru prima oară mi-am privit cu simpatie fiziologia despre care aflasem că, mai jos de spirit fiind, e mai degrabă profană, dacă nu cumva jenantă. Și că, prin specificitatea ei, cea femeiască e mai aproape de natură. Adică le obligă pe femei să stea mai departe de spirit și cultură decât pe bărbați. La 24 de ani am scăpat de un singur chip al autodisprețului: cel pentru faptul de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
carcinom embrionar și uneori în teratoame. Citologia LCR este importantă în condițiile existenței tumorilor maligne care diseminează de-a lungul axului cranio-spinal (germinoame, pinealoblastoame, globlastoame). Alți markeri tumorali sunt izoenzima lactat dehidrogenaza și PLAP (placental alkaline phosphatase), care au însă specificitate la examinările imunohistochimice din biopsiile tumorale [3]. Teste endocrinologice. Prezența diabetului insipid în cadrul tumorilor pineale se poate datora extensiei anterioare a acestor tumori, iar pentru evidențierea sa sunt uneori necesare teste specifice. Imaturitatea sexulă care poate apare în tumorile pineale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și fără implicare prognostică. Epicentrul acestor leziuni e situat, obișnuit, la nivelul punții, extensiile rostrale sau caudale nefiind însă rar întâlnite (fig. 4.190) [9,10]. În mod curent glioamele difuze sunt reprezentate de astrocitoame fibrilare maligne (grad III, IV). Specificitatea diagnosticului MRI a glioamelor difuze de trunchi cerebral a fost studiată de Albright și colab. în 1993, aceștia concluzionând că, majoritatea biopsiilor diagnostice nu iși găsesc rostul, datorită faptului că MRI furnizează un diagnostic cu specificitate înaltă în cazul glioamelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
maligne (grad III, IV). Specificitatea diagnosticului MRI a glioamelor difuze de trunchi cerebral a fost studiată de Albright și colab. în 1993, aceștia concluzionând că, majoritatea biopsiilor diagnostice nu iși găsesc rostul, datorită faptului că MRI furnizează un diagnostic cu specificitate înaltă în cazul glioamelor difuze [11]. Studii mai recente prezintă însă o serie de argumente în favoarea biopsiei stereotactice pentru un diagnostic cât mai exact. Glioamele focale sunt leziuni mici, bine circumscrise, solide sau chistice, localizate atât în mezencefal cât și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Weighted Images), tractografia, aduc elemente utile în planificarea intervenției chirurgicale și pot fi integrate în sistemele de neuronavigație. Spectroscopia RMN poate fi utilă în diferențierea postoperatorie a recidivei tumorale de leziunile de radionecroză, urmărirea postoperatorie și prognostic, dar având o specificitate mai redusă servește doar ca investigație complementară [9]. Ecografia transfontanelară la copiii noi-născuți precum și la cei cu fontanela deschisă poate servi ca modalitate de screening, dar și în urmărirea evoluției unei hidrocefalii operate, însă ea trebuie obligatoriu urmată de o
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
realitățile actuale, ce te obligă să fii heterodox, doctrinele pure fiind de domeniul trecutului, ca și politicile economice, inspirate de primele și devenite mixturi ale diferitelor ingrediente doctrinare, combinații de dorit cât mai inteligente și cât mai bine adaptate fiecărei specificități spațio-temporare. Autorul are convingeri ferme, care-l conduc la exprimări de genul: "Numai așa", " Numai de aici plecând", dar se recomandă ca raționalist ș.a. Unele nuanțări sunt, cred, necesare, monopolul asupra adevărului științific nefiind, din câte știm, instituit. De fapt
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a țării 568. Provocarea care rămânea una de actualitate pentru jumătatea secolului al XIX-lea, nu doar pentru Principatele Române, ci și pentru alte spații culturale, era aceea de identificare a unei modalități prin care etnicii evrei își puteau păstra specificitatea în același timp cu dorința de fi considerați egalii concetățenilor lor569. Evreii încep la rândul lor să-și dea seama că recunoașterea oficială din partea statului a egalității lor civile și politice nu aducea automat și recunoașterea socială a acestei egalități
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
dobândirii cetățeniei române de către evrei până în momentul în care ar fi putut demonstra (nimeni nu spunea însă cum) faptul că deveniseră români. O astfel de solicitare nu era decât o formulă abilă de a cere celor dintâi să renunțe la specificitatea comunității căreia îi aparțineau, dar și exprimarea indirectă a dorinței de a evita ca spațiul românesc să devină atractiv pentru evreii ce locuiau în jurul României 628. Liberali și conservatori deopotrivă aproape, nu vedeau nimic discriminatoriu în percepția lor asupra modului
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
descrierea buchetului" (1966: 3). Dar dacă relua, pe aceeași pagină din Introduction à l'analyse structurale des récits, afirmația că " Discursul ar fi o "frază mare" (ale cărui unități n-ar fi neapărat fraze), tot așa cum fraza, prin mijlocirea unor specificități, este un mic "discurs" (id.), se grăbea să adauge, ca un cititor atent al ultimelor lucrări ale lui Benveniste, că: "Discursul are propriile sale unități, regulile sale, "gramatica" sa: dincolo de frază și deși compus numai din fraze, discursul trebuie să
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
modului în care o dominantă "apasă asupra unei structuri" (1973: 146): Dominanta se poate defini ca un element focal al unei opere de artă: ea guvernează, determină și transformă celelalte elemente. Ea este cea care garantează coeziunea structurii. [...] Dominanta dă specificitate operei. [...] Trebuie să avem mereu prezent în minte acest adevăr: un element lingvistic specific domină opera în întregul ei; el acționează imperativ, irecuzabil, exersîndu-și direct influența asupra celorlalte elemente. (id., p. 145) Efectul de dominantă este, în termeni de secvență
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de la bun început, ca o contribuție a antropologiei la problematica comunicării interculturale, experiența alterității. Din acest punct de vedere, toți oamenii sunt producători de culturi ireductibile unele altora și supuse schimburilor interculturale și neîncetatelor transformări, iar antropologia încearcă să înțeleagă specificitatea producțiilor grupurilor sociale și a membrilor acestora, resituându-le în condițiile de emergență. Cel mai adesea străinul (Celălalt) este în mod frecvent privat de realitatea sa, perceput ca non-civilizat, non-uman, respectiv fantomatic. Celălalt este desenat în mod esențial prin lipsă: lipsă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
limbaj, prin ecoul limbajului social exprimat de mobilele dintr-o cameră sau de structura unui oraș. Spațiul implică o temporalitate. Acest lucru este adevărat în special în exemplele date de Halbwachs din spațiul rural, spațiul juridic, spațiul economic. Noutatea și specificitatea acestor spații este că au un fel de virtualitate și un loc în care această virtualitate se actualizează. Virtualitățile juridice fac ca toți oamenii dintr-o regiune să știe că intră în raport juridic unii cu alți, și unii, și
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
savant pornind de la un spațiu general. Acest spațiu savant particular se caracterizează printr-un anumit număr de reguli practice sau de particularități ale opțiunii estetice a grupului. Unitatea practicilor de decupare a spațiului din spațiul general asigură pentru fiecare grup specificitatea memoriei sale; prin unicitatea sa, această memorie devine o competență. Această competență devine știință dacă se apropie de modelul care era cel al muzicienilor, adică de modelul unei axiomatici, al unui limbaj matematizat, încît fiecare element să fie la fel de univoc
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
lui Sperber și Wilson au fost contestate, ele au avut meritul semnalării prezenței celuilalt în discursul eului. Și alți cercetători au analizat ironia ca pe un fenomen privilegiat de polifonie enunțiativă. Dominique Maingueneau observă că acest fenomen este posibil datorită specificității limbilor naturale ce amestecă continuu discursul și metadiscursul. Categorii privilegiate de manifestare a subiectivității, adjectivele, adverbele, anumite întrebuințări stilistice ale substantivului au ocazionat apariția distincției pertinente dintre clasificare și non-clasificare. C. Kerbrat-Orecchioni observa că deși orice unitate lexicală implică un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
manipulau în special noțiuni precum "paradigmă", "sintagmă', "conotație", "semnificant", "actant"... De fapt, "imperialismul lingvistic" a fost cu precădere un imperialism semiologic, care privilegia noțiuni comune diversității materialelor semiotice (cinematografiei, benzilor desenate, imaginii, teatrului, literaturii scrise...), evitând să pună accentul pe specificitatea limbilor naturale. De aici și situația relativ paradoxală a unei lingvistici oficial "imperialiste" și invadatoare, însă de fapt deosebit de discrete. Naratologia, poetica și studiul vocabularului au fost domeniile care s-au dezvoltat cel mai bine în interiorul programului structuralist. Naratologia, în ciuda
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Locutorul λ, în schimb, îl desemnează pe locutor și din punctul de vedere al altor proprietăți, fiind o persoană din lume. Această diferențiere de o subtilitate aparent exagerată permite explicarea unor fenomene cum ar fi interjecția sau ethosul. A analiza specificitatea enunțiativă a interjecției înseamnă a aduce în discuție o diferență precum cea dintre "uf!" și un enunț cu un conținut identic, cum ar fi: "Mă simt ușurat". Pentru Ducrot, enunțarea "Mă simt ușurat" trimite la locutorul λ, la persoană, atribuindu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
asemenea, sîntem îndreptățiți să ne imaginăm că "identitățile de Stat", înzestrate cu o anumită coerență, s-au putut afirma mult mai ușor în țările mici sau mijlocii, decît în imperiile nivelate doar în aparență de către autorități monolitice. Pentru a explica specificitatea Europei de Vest intervine un factor suplimentar. Adăugîndu-se celui menționat deja, referitor la secularizarea rivalității dintre puterea spirituală și cea temporară, acesta din urmă se înscrie în natura specifică a feudalității occidentale și în consecințele sale multiple. Fernand Braudel sugerează
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
solidaritatea de castă transversală, dacît față de obligațiile prenaționale sau dinastice. În plus, acele argumente ce lipsesc de obicei pentru a lămuri starea de spirit a țăranilor și a populației urbane, în cazul spaniolilor sînt și mai greu de găsit. Examinarea specificităților sociale ale Spaniei medievale și ale celei de la începutul timpurilor moderne furnizează deja niște indicii. Mediul spaniol se singularizează într-un exod cronic al creștinilor și uneori al evreilor către teritoriile eliberate de sub tutela musulmană. În secolul al X-lea
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
prejudecățile rasiale, spunînd: "cuvîntul rasă se raportează la o deosebire care nu există"212 și se revelează chiar anticolonialist, cu anticipație. E adevărat că opinia sa asupra "lumii a treia" suferă de ambiguitate prin însăși ostentația sa. Sub acoperirea cine știe cărei specificități culturale sau naționale ideile herderiene admit că orice comunitate umană trebuie să fie liberă a se dedica înclinațiilor sale, fiindcă, chiar șocante fiind pentru un obsevator, acestea corespund valorilor proprii respectivei comunități: "Sălbaticul care în cercul său restîns gîndește și
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
acestă dispersare costisitoare la scara întregii federații nu creează nimic altceva decît niște vitri-ne factice în regimurile cel mai puțin avansate, ea permite Croației și Sloveniei să-și extindă dispozitivul economic. Adău-gîndu-se ranchiunelor reciproce precum și unei afirmări mai pronunțate a specificităților culturale, acest factor suplimentar va finaliza terenul pe care, după dispariția lui Tito, oricînd va fi posibilă o izbucnire în Iugoslavia. Pînă în 1987 nimeni nu se gîndește încă la aceasta. Dar începînd din acest moment, responsabilii comuniști sîrbi răscolesc
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de resurecție a limbajului va începe afirmarea unui particularism etnic și religios ce nu-și află egal nici chiar în Europa Orientală. În sfîrșit, acțiunea culturală și politică va fi acompaniată de inițierea unor cercetări genetice care pun în relief specificitatea poporului basc singularizat prin hemotipologie, adică printr-o frecvență excepțională a grupei sangvine 0, prin absența aproape totală a grupei B și printr-o proporție a factorului Rhésus negativ, considerată cea mai elevată din lume. Pe scurt, naționalismul basc se
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
trișori în jocul statelor-națiuni și de aceea, se arată copleșiți de această imagine. Aceasta nu înseamnă că mîndria sau identitatea lor colectivă nu se manifestă, ci doar că acestea nu sînt privite prin prisma naționalității. Alegerea cuvintelor ilustrează deja această specificitate. După 1850, adjectivul "național" este folosit adesea de către autoritățile federale de la Berna, pentru a desemna unele instituții cum ar fi Consiliul național prima cameră sau Fondul național de cercetări științifice sau chiar unele manifestări patriotice cu periodicitate regulată cum ar
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]