6,925 matches
-
care puțeau de sudoare, de la cretinul care se târa cu mers nesigur pe vreo alee, până la fotografii narcisiști și tipii priapiști plini de bani care o urmăreau cu scopuri precise, iar acum există lichele cu mutre de duri, huligani ai stadioanelor cu cap pătrat, negrotei vagabonzi, toți bătând străzile cu gânduri ucigașe, toți ciupind-o mai mult sau mai puțin constant de cur, sau atingându-i sânii, fără a se sfii să facă ce au ei chef. Trebuie să fie o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pe față), disprețuiții cu păr de stegozaur, nulitățile cu creastă de papagal - au venit cu un răspuns pe măsura acestei situații, care este: nimic. Care e un nimic, care e o sulă. Coada pentru ajutorul de șomaj începe de la poarta stadionului. Scandalurile sunt salonul lor de dans, sobra Londră sala lor sălbatică de sport. Viața e stocată de alții, în altă parte. Banii sunt așa de aproape, că ai putea să-i atingi, dar sunt întotdeauna de cealaltă parte - singurul lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
metalic al cheiului, priveam spre ferestrele blocului aceluia. De undeva, de pe la etajul patru sau cinci, privisem de nenumărate ori orașul cum se deschidea spre dealul Patriarhiei, spre Antim, spre podul Izvor și spre tot labirintul acela de străduțe urcând spre stadion sau spre Mihai Vodă. Până la tramvai mai aveam două-trei halte. Dacă eram mai îngândurat, mai făceam una suplimentară la „Caru cu bere“. Ocoleam, de obicei, localul. De cele mai multe ori, la ceasul acela din înserat, când mă porneam spre casă, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ceea ce se Întâmplă În fața mea, deci și În fața domniilor voastre. Este evident că locul În care mă aflu este puțin mai Înalt și de aceea cei ce se află În câmpul privirii mele par desfășurați pe o scenă sau pe un stadion sau pe un fel de arenă de circ. Ei sunt Însă pe un câmp de bătaie. Și, de fapt, ce se vede? Se vede un cortegiu de oameni călări și pedeștri, câteva căruțe sau furgoane sau ce alt nume mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
9 mai, glumește profesorul. (Parcă dacă e 9 mai nu poți săpa via!) Interlocutorul acceptă gluma. Râde. — E Paștele. Atunci chiar era dă Paște. — În patru’ș’cinci? — Da, zice și se așază mai comod, s-a obținut legătura cu stadionul. Vacarmul tribunelor, vocea emoționată a comentatorului au acum forța să submineze vătuirea auzului, fixitatea plăcută a privirii, răcoarea instalată pe buze și chiar mirosul florilor de zmeură de câmp care mai stăruie În nări. Abia trecusem de Vesely. În satul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
în creștere are nevoie de mâncare. La ce oră trebuie să apară Upshaw? Mal se uită la ceas. — I-am spus că la miezul nopții. De ce, ai ceva planuri? — Mai târziu, cu drăguța mea. Howard are nevoie de apartamentul de lângă stadion, așa că ne întâlnim la ea acasă. I-am spus că ajung cel târziu pe la unu și-mi place să fiu punctual. — Meeks, ți-ai luat ceva măsuri de siguranță? Buzz zise: — Folosim metoda ritmică. La ea acasă când ritmul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ea, ca din întâmplare. Când în cele din urmă ajunge la Wembley, aceasta se dovedește o suburbie liniștită, cu case joase de cărămidă, înșirate de-a lungul căii ferate metropolitane. Un șir de vizitatori se scurge din gară spre noul stadion, un fel de arenă romană modernă, pregătită pentru cursele cu care de luptă motorizate, sau concursuri gladiatoriale, cu pistoale. În jur, a fost amenajat un ținut fantastic din beton turnat. Familiile beau ceai la chioșcurile de băuturi din beton și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
glumă proastă. Doar ca să-i facă o plăcere trebuia să se gândească atât de mult la sălbaticii ăștia? Este ca și cum te-ai uita în vasul de toaletă după defecație. În această stare de spirit, se adaugă mulțimii care intră pe stadion să urmărească spectacolul public, grandios, al Imperiului. Nu sunt prea mulți spectatori. Mici ciorchini de oameni punctează pe alocuri stalurile și se trezește așezându-se din proprie voință, o despărțitură de beton separându-l de cea mai apropiată persoană. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
localnici din teritoriile nou cucerite. Luptătorii mauri realizează o haka, apoi se predau cercetașilor îmbrăcați în ofițeri de marină. Zulușii dau năvală cu săbii și scuturi ascunse, apoi cad răpuși de cavaleria glorioasă a reginei Victoria. Cavaleria face circuite în jurul stadionului, trăgând gloanțe oarbe ca într-un spectacol cu scene din vestul sălbatic. Spectacolul se apropie de sfârșit, procesiunea reprezentând Imperiul de astăzi. Cu inima bătând puternic, Jonathan o zărește pe Star. Stă pe o banchetă, undeva în fața lui. Lângă ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
oare în ea victoria noastră asupra morții? Nu oprește artistul clipa, imortalizînd-o și dîndu-ne nouă, care o contemplăm materializată, fiorul nemuririi, trăit întîi de el? Miron Paraschivescu, îmi amintesc, a fost și el câtva timp neliniștit de patima oamenilor pentru stadioane, pentru istoriile pe pânză, din ce în ce mai fascinante, și care îi plăceau și lui, pentru micul ecran și pentru muzica ușoară, adusă în preajma noastră aproape permanent prin tehnica miniaturizării aparatelor de radio. 146 "Ce facem? mă întreba. Ce se va întîmpla cu
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
a trezit, și-a adus aminte de meci și, mânat de aprige mustrări de conștiință, s-a repezit pe trei cărări spre teren. După cum bine se știe, nu avea decât să urce coasta și nimerea pe micul și cochetul nostru stadion, Îmbunătățit și Întreținut din ordinul expres al tânărului și dinamicului nostru primar. Singurul portar al echipei noastre a ajuns, În cele din urmă, risipind - numai pentru moment, Însă - temerile colegilor și ale suporterilor. Avea privirile rătăcite, ciulini și turiță În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
public, s-au Îmbarcat În liniște În remorcă și duși au fost, fără să li se clintească măcar un fir de păr. Nimănui nu-i trecuse prin cap să folosească pe spinările și bucile lor bâtele ascunse În troscotul din preajma stadionului și șurubelnițele bine ascuțite și dosite În adânci buzunare. Totuși, În ciuda acestui dezastru, domnul Primar a ținut să Îi asigure pe cei de față că, În scurt timp, În următoarele șase-șapte luni, va face rost de fonduri pentru construirea unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dezastru, domnul Primar a ținut să Îi asigure pe cei de față că, În scurt timp, În următoarele șase-șapte luni, va face rost de fonduri pentru construirea unui rând de bănci pe partea dinspre Miazăzi a micului și cochetului nostru stadion comunal care, până acum, nu a avut nici picior de bancă. Nu putem acum, la sfârșit, să ascundem curiozitatea care legitim ne Îmboldește: am vrea să aflăm - date fiind cele ce se spun despre bărbăția lui Îndoielnică și apucăturile pidosnice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cea în limba politică, sau mai ales la limba fotbalistică, dialecte locale la care, tradițional, se pricepe să improvizeze științific orice nea Grigore, sau Gogu de la colțul străzii, fie că simpozionul se desfășoară într-o cârciumă ordinară, fie pe un stadion oarecare. Când vine vorba însă de TVA, mai treacă,meargă, dar dacă intervin concepte, cum ar fi deficit bugetar, sau impozit diferențiat, vorbitorul politic pare lovit în creștet de un ciocan de stupoare și privirile-i devin lăturalnice. E ca și cum
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
land", în sensul enclavizării sale culturale față de lagărul doctrinar. Un offshore artistic, în interiorul unui sistem dictatorial. Patria lui "n-ai nici,o obligație" cum le plăcea să spună "locuitorilor" săi. Un fenomen care a adus în săli polivalente și pe stadioane sute de mii de tineri, nu pentru că ar fi fost unica manifestare culturală a acelor ani aduc aminte celor care au uitat, precum și celor care n-au știut, că deceniul '67 '77 a fost unul al relativelor deschideri economice și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
cânta, și-l descânta pe Dylan... Uitai de foame, de sete, de somn. Îți ajungeau ei. Sigur, orgoliul nemăsurat al lui Adrian Păunescu, odată ajuns liderul generației în blugi, i-a fost fatal. Dar cine nu-și pierde capul când stadioane și orașe întregi îi scandează numele. "Numele meu e Adrian Păunescu", spunea poetul, și ecoul "Pă-u nes-cu, Pă-u-nes-cu!!" reverbera în pereții CC ului, până în cabinetul 1 și 2. Păunescu, omul, nu poate fi acuzat de duplicitate mai mult decât
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
oră, eram la bordul sus-numitului avion - pe noi aveam pături de cașmir, iar alături se odihneau castronele de porțelan cu migdale sărate și încălzite. — Când survolezi New York-ul în avionul ăsta, te simți ca un atlet învingător, care face turul stadionului, a meditat Randall cu voce tare, ținându-mă de mână, în vreme ce decolam de pe Teterboro, pentru ca apoi să planăm lin deasupra liniei înstelate a orizontului. A, aproape că era să uit. Am un mic ceva pentru tine, iubito. Randall a tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
se stăpâni perfect, surd și mut la surpriză. — Mda, așa sunt ziariștii, cred că prind peștele cel mare. Cu Anul ăsta al nostru, au năvălit. Că s-a redus școlarizarea de la 10 la 8 ani, că nu există cluburi și stadioane și călătorii gratuite, ca în alte părți, că membrii noștri se adună seara în fața Asociației sau în curte. Ați văzut, e o curte imensă, clădirea asta a fost o mare casă boierească... Membrii umplu curtea în fiecare seară și bat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de carton și cenușă! Echivocul în care se intersectau releele clipei, plictiseala otrăvită, isteriile amânate, măștile, măștile gata să te livreze, din neatenție, între colții malaxorului. La catedră și amvon, în cazărmi și birouri și alcovuri și sedii oficiale și stadioane, pe estrade și la pupitre și în chiliile evaziunii, măștile la pândă: să afle, să transmită, să joace jocul obligat. Fără teamă, totuși, frate Dominic... ce s-ar putea afla despre dumneata mai mult decât se știe oricum? Voluminosul Dosar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
mi-a spus că plămânii continuau să-mi fie curați. La doar patru zile după aceea, Rachel, mână-n mână cu Tom și Honey, au clocit un plan diabolic, destinat să mă facă să cred că mergeam la meci pe stadionul Shea, când de fapt era o petrecere surpriză, pentru că împlineam șaizeci de ani. Conform planului, trebuia să mă duc să îl iau pe Tom de-acasă, dar, în momentul în care intram în apartament, vreo doisprezece oameni urmau să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
faceți cu Yelin? O să-l critic ca fiind un promotor al capitalismului. Promotor al capitalismului? N-am mai auzit de o asemenea titulatură. Dragul meu vicepreședinte, o dată ce puștii vor pune mâna pe Yelin, vor ține un miting mare cât un stadion ca să-l critice sub această titulatură. Vor striga în gura mare fraza în mod oficial. Prin telefon, îl aud pe Lin dând un ordin. Îl aud cum țipă: Nu-mi pasă că Yelin e sau nu bolnav. Dacă nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
apropiatul eveniment denumit „Procesul soților Liu”. Kuai Da-fu mărșăluiește prin Piața Tiananmen și strigă în portavoce: Dați-i jos, zdrobiți-i, fierbeți-i și prăjiți-i pe Liu Shao-qi și acolitul său, Deng Xiaoping! Stau în camera verde de la Stadionul Muncitoresc din Beijing. E opt dimineața. Stadionul e înțesat de patruzeci de mii de Gărzi Roșii, studenți, muncitori, țărani și soldați. Am venit pentru a-mi testa puterea. Kuai Da-fu e în față, încurajând mulțimea. Zgomotul este asurzitor. Kuai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Da-fu mărșăluiește prin Piața Tiananmen și strigă în portavoce: Dați-i jos, zdrobiți-i, fierbeți-i și prăjiți-i pe Liu Shao-qi și acolitul său, Deng Xiaoping! Stau în camera verde de la Stadionul Muncitoresc din Beijing. E opt dimineața. Stadionul e înțesat de patruzeci de mii de Gărzi Roșii, studenți, muncitori, țărani și soldați. Am venit pentru a-mi testa puterea. Kuai Da-fu e în față, încurajând mulțimea. Zgomotul este asurzitor. Kuai Da-fu ține ostatici peste cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
mai concretă. Nu există susbstanță când e vorba de loialitate. Prăbușirea cuiva poate să vină dintr-o singură mișcare de mână. Mai întâi, acoliții lui Mao o aduc pe Wang Guang-mei să fie criticată în public. Mitingul se deschide pe stadionul Universității Qinghua. Își face apariția o mulțime alcătuită din trei sute de mii de Gărzi Roșii. Strigătele sunt asurzitoare. Jiang Ching se simte ciudat. I se pare ireal să o urmărească pe Wang Guang-mei. O femeie care cade din cauza soțului ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
mulțimile adunate. Dar să le fi văzut pe prietenele ei din copilărie, toate național-socialiste Înfocate, ce pline de viață erau! Aveau șapte-opt copii, dar nu se plângeau niciodată, plângeau doar când auzeau vocea lui Hitler la radio, Întreruptă de ovațiile stadioanelor. Poate o să vezi lucrul ăsta și În țara unde te duci, dar nu mă sili pe mine să mai trec Încă o dată prin această oroare. Deși este doar o școlăriță neatentă, ea știe cine e vinovatul, Îl așteaptă să treacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]