2,798 matches
-
au fost remarcabil de dezolante. Foarte pu? ini au cutezat s? vin? s? văd? cum este cobor�ț �n groap? sicriul lui Iorga, sub ? fichiuirile reci că ghea? a ale criv?? ului, v�ntul care n? v?le? te �n Valahia venind din stepele Rusiei. Nu s? a ? inut nici o cuv�ntare. Familia Iorga era indignat? de la? itatea ? i oportunismul �naltei societ?? i bucure? tene, ajunse la culme mai ales dup? crimele de la Jilava. Cap? tul drumului lui Iorga a fost trist. Trebuie s? remarc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
reprezentare. Suntem ceea ce voim, dar voim ceea ce suntem! Din această perspectivă, Alexa Visarion este un cehovian. Cehovian structural, un reflexiv care refuză retorica, cu amară, dar înțeleaptă înțelegere a existenței și timpului prezent, cu acea adâncă înțelepciune cu care tac stepele și apele adânci. Cehovian somatic, putând oricând să lepede bagheta dirijorală pentru a asuma partitura și fizionomia unui personaj din simfonia dramatică a deznădejdii ruse și a spleen-ului universal. Dacă nu i-aș cunoaște solida, întinsa cultură, aș fi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
al doilea război, în comunismul sterp și arogant, consemnînd, în silă, eroismul unei armate române, condamnată să lupte alături de cea de ocupație. Pe cînd atîtea mii și mii de vieți tinere, nevinovate, fuseseră mînate pe frontul răsăritean și pierdute în stepa calmucă. Unde-s trupurile celor doi frați ai mei, căzuți acolo, departe, în pămînturile peste care a trecut, pentru totdeauna, plugul imperiului roșu? Statuile lor? 1 decembrie Revenit din bolgiile fumegoase ale lui Hades, prin care am orbecăit un timp
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atunci, companionul meu mă opri și, cu fața ușor patetică, își rosti înduioșarea: Bieții băieți, cum zac ei aici, departe de pămîntul lor! Am reacționat pe loc, necontrolat: Da? dar cei doi frați ai mei, morți în același război, în stepa rusă, și ale căror morminte au fost arate...? Atît. Dacă, incitat de moment, pornirea mea vindicativă își avusese oarecum justificarea, una emoțională, evident, din unghiul logicii istoriei (dacă o fi existînd așa ceva), fusese oricum irelevantă: și nefericiții flăcăi ruși și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
istorice. Trecută, și ea, alături de suratele estice, la fel de condamnate, prin proba purgatoriului moscovit, încercînd acum, dramatic, să se redreseze, să-și regăsească fibra profundă. Alterată, de data asta, nu de la distanța miilor de kilometri transoceanici, dimpotrivă, de blestemata vecinătate a stepei kalmuce, prin invazia tancurilor. În trena cărora, lepădăturile autohtone, disponibile, au decimat, înainte de toate, în cel mai pur stil stalinist, elitele, cele atît de incomode la impunerea odiosului proiect leninist. României, iată, îi trebuie mult mai mult timp decît ne
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
punct de vedere al agro-biodiversității. Metodele tradiționale de pășunat și de întoarcere a fânului au condus la o dezvoltare a pășunilor care acoperă cea mai mare parte a zonei pilot. Pajiștile bogate în specii conțin un amestec de flora de stepă, mediteraneană și carpatica. Mai mult de 1.000 de tipuri de plante au fost înregistrate în zona și reprezintă peste 30% din flora României. Multe din aceste plante și asocierile în care se dezvolta sunt recunoscute în cadrul Directivei UE Habitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
lucrărilor Curs de folclor moldovenesc (1965) și Creația populară. Curs teoretic de folclor românesc din Basarabia, Transnistria și Bucovina (1991). A participat la alcătuirea volumelor de folclor pe zone: Folclor din Bugeac (1982), Folclor din Nordul Moldovei (1983), Folclor din stepa Bălților (1986) și a îngrijit ediții din scrierile lui Eminescu, C. Stamati-Ciurea, Veronica Micle. SCRIERI: Creația lui Eminescu și basmul, Chișinău, 1960; Aspecte ale artei eminesciene, Chișinău, 1966; Elemente de poetică (limbaj, versificație, specii), Chișinău, 1970; Versul moldovenesc (de la origini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286607_a_287936]
-
Ion Grosu, descendenți ai unei familii de răzeși înstăriți. Urmează clasele primare și liceul la Bălți, unde este coleg de clasă cu Eugen Coșeriu, viitorul lingvist. Începe activitatea publicistică în 1938, când scoate, într-un singur număr, revista „Flori de stepă”. În 1940 I. E. Torouțiu îi tipărește la Editura Bucovina volumul de epigrame Muștar. Între 1941 și 1943, ca redactor la Direcția Presei din Ministerul Propagandei, se ocupă de periodicele „Basarabia” și „Transnistria”. Concomitent publică versuri în revistele „Iconar”, „Convorbiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
A.P. Cehov 1997 • "Sub zodia lui Sisif" scenariu după Tragedia antică 1999spectacol cu care s-a efectuat un turneu în Italia. • "Audiență la Caragiale" 2003 • "Îmi voi retrage melancolia" scenariu după volumul de versuri "Donatorul de umbră" de C.Popa • "Stepă...Votcă...și alte suspine" scenarii după piesele lui A.P. Cehov toate scenariile au fost montate pe scena "Studio" al Teatrului Național , cu studenții Facultății de teatru Universitatea "George Enescu" Iași Pe aceași scenă am montat "Piațeta" de Carlo Goldoni și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
a fi reținut: La apus, „hotarul în care au stăruit românii a fost Tisa”. Spre răsărit, vadul adânc al Nistrului și apele Mării Negre, menționându-se că „o bună parte din moldoveni au trecut vadurile Nistrului și s-au așezat în stepă până departe”. Începând de la Porțile de Fier (din Craina) și până la mare, Dunărea trece prin sate românești. „Ba încă, în unele locuri, poporul român ajungea demult chiar la poalele Balcanilor, dând mâna cu românii din sudul Pensinsulei Balcanice”. La miazănoapte
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
deci, trasate din epoca fondării sale. Nu putea lipsi de la Brătianu plasarea principatului în context internațional: între polonezii, care avansau din nord, ungurii, a căror putere se accentua la vest, valahii veniți din sud și tătarii care se retrăgeau în stepă. La începutul secolului al XV-lea a continuat competiția polono-ungară pentru asigurarea influenței asupra Moldovei. În 1412, prin tratatul de la Lublin, cele două state au convenit asupra unei eventuale împărțiri a țării de la est de Carpați, plan care însă nu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Dumnezeu domn, Io Roman voievod, stăpânind Țara Moldovei de la munte până la mare”. Hotarul în care au stăruit românii la răsărit a fost Nistrul și apele Mării Negre, iar numeroși români au trecut vadurile fluviului, pe malul stâng și mai departe, în stepă. Teritoriul dintre Prut, Marea Neagră și Nistru, a constituit o parte integrantă a Țării Moldovei. Aici, ca și în întreaga Țară, românii au deținut majoritatea absolută în cadrul populației, cu toate infiltrările de alogeni, puternice în anumite etape. Acest teritoriu, ce se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pare să fie infirmată empiric. „Ceata”, de exemplu- o formă arhaică de organizare socială, fundată pe un număr restrâns de familii -, apare, la un nivel scăzut de tehnologie, în medii naturale foarte diferite: atât în jungla africană, cât și în stepele americane. Cauza culturilor nu trebuie însă căutată în aceste medii concrete - junglă, stepă etc. -, ci într-o structură mai generală a lor: cantitatea de hrană pe care o pot oferi la un nivel rudimentar de tehnologie (cules și vânătoare). Mediile
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
socială, fundată pe un număr restrâns de familii -, apare, la un nivel scăzut de tehnologie, în medii naturale foarte diferite: atât în jungla africană, cât și în stepele americane. Cauza culturilor nu trebuie însă căutată în aceste medii concrete - junglă, stepă etc. -, ci într-o structură mai generală a lor: cantitatea de hrană pe care o pot oferi la un nivel rudimentar de tehnologie (cules și vânătoare). Mediile geografice în care s-au constituit cete, oricât de diferite ar fi ele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1963), încearcă închegarea fragmentelor anterioare, dar defectul prozelor scurte (conceperea șablonardă a personajelor, abundența clișeelor) se amplifică la proporțiile unei cărți de mari dimensiuni. Mult mai reușite sub raportul introspecției psihologice, amintind de vocația analitică de la debut, nuvelele Nuntă în stepă (1955), Hoțul (1957), Urmărirea (1966) dau măsura prozatorului, ca și Vitrina cu amintiri, reușită construcție memorialistică. SCRIERI: Dincolo de tristețe, București, 1940; ed. postfață Șerban Cioculescu, București, 1969; Oamenii visează pâine, București, 1945; Vițelul de aur, București, 1949; Cuptorul nr. 3
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
pâine, București, 1945; Vițelul de aur, București, 1949; Cuptorul nr. 3, București, 1950; Linia de foc, București, 1950; Erupția, București, 1951; Mama, București, 1951; Poveste de dragoste, București, 1951; Rădăcinile bucuriei, București, 1954; ed. (Podul amintirilor), București, 1963; Nuntă în stepă, București, 1955; Izgonirea din rai, București, 1956; Hoțul, București, 1957; Urmărirea, București, 1966; Itinerarii critice, București, 1971; Vitrina cu amintiri, București, 1973. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, II, 450-453, VI, 295; Șerban Cioculescu, „Dincolo de tristețe”, „Jurnalul”, 1940, 181; Călinescu, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
unde se aflau sate multe și vechi, printre care și Fetești și Dudești. Aici, locuitorii au găsit condiții ecologice favorabile, având ca ocupații de bază creșterea animalelor, pescuitul și vânătoarea, iar începând cu secolul al XIX-lea agricultura prin desțelenirea stepei. În catagrafia din 1837 a satelor din plasa Borcea se precizează că satul Buliga are 130 de locuitori, satul Păpureni - 175, satul Fetești - 357, iar Dudești - 360 de locuitori, în total fiind consemnate 1.022 persoane. În Dicționarul geografic al
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
veche, beam apă murdară, dar mai rîdeam și ne certam cu bătrînii. Clădeam castele În Spania, speram că ni se va da mîncare la cazan, că vom munci, că vom Învăța agricultura. Am trecut prin Cernăuți și intram În plină stepă. Ce mare e stepa, ce nesfîrșit e cerul În stepă! În mijlocul văicărelilor am mai văzut un minunat apus de soare. Marți dimineața am sosit la Atachi. PÎnă la 6 seara am stat afară și-apoi, mai departe jidove, cu căruța
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dar mai rîdeam și ne certam cu bătrînii. Clădeam castele În Spania, speram că ni se va da mîncare la cazan, că vom munci, că vom Învăța agricultura. Am trecut prin Cernăuți și intram În plină stepă. Ce mare e stepa, ce nesfîrșit e cerul În stepă! În mijlocul văicărelilor am mai văzut un minunat apus de soare. Marți dimineața am sosit la Atachi. PÎnă la 6 seara am stat afară și-apoi, mai departe jidove, cu căruța pînă-n oraș. În drum
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu bătrînii. Clădeam castele În Spania, speram că ni se va da mîncare la cazan, că vom munci, că vom Învăța agricultura. Am trecut prin Cernăuți și intram În plină stepă. Ce mare e stepa, ce nesfîrșit e cerul În stepă! În mijlocul văicărelilor am mai văzut un minunat apus de soare. Marți dimineața am sosit la Atachi. PÎnă la 6 seara am stat afară și-apoi, mai departe jidove, cu căruța pînă-n oraș. În drum sînt mii de oameni. Sute Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
tinerețea Își cere drepturile”, cum Îmi spunea Reicher Gertrud, altă supraviețuitoare a Holocaustului: nu putem să nu observăm frumoasele descrieri ale naturii, care nu-s simple descrieri, ca-n Alecsandri („Doi kilometri am mers alături de linia ferată. Jur Împrejur cîmp, stepă Întinsă și cer, un cer imens, alb-albastru. Nu te poți uita nici la dreapta, nici la stînga căci te apucă amețeala, așa-i de Întinsă stepa pentru ochiul meu, obișnuit cu munții. Dar În stepă te simți mai liber decît
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
linia ferată. Jur Împrejur cîmp, stepă Întinsă și cer, un cer imens, alb-albastru. Nu te poți uita nici la dreapta, nici la stînga căci te apucă amețeala, așa-i de Întinsă stepa pentru ochiul meu, obișnuit cu munții. Dar În stepă te simți mai liber decît În munți”) și, mai ales, de multe ori citim În jurnal cum... se dansează: „Cu rușine trebuie să mărturisesc c-am dansat la Moghilău, c-am Îndrăznit să uit pentr-un moment nenorocirea noastră” (p.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
stabilește prin asimilare cu alte specii după cum urmează: ... a) mesteacăn - în etajul forestier montan [FM(1)-FM(3)]; ... b) carpen - în etajul forestier deluros [FD(1)-FD(4)]; ... c) plop alb și negru - în etajul forestier de câmpie, silvostepă și stepă deluros (CF-SS). ... Articolul 5 Creșterea medie anuală la exploatabilitate a arboretului pentru principalele specii forestiere, pe specii și clase de producție, sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta metodologie. Articolul 6 Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214374_a_215703]
-
Cuvânt înainte Funcționând ca element hegemon în stepele nord-pontice în ultimele secole ale Erei vechi și în primele trei secole ale erei creștine, populațiile nomade sarmatice ajung treptat, spre finalul acestui interval, pe măsura antrenării lor în fenomenul generalizat al marilor migrații, să înregistreze - în avansarea lor lentă
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
mai tarziu uralice si slave. Confluențele prealabile ponto-caucaziene, mai timpurii comparativ cu alte secvențe geografice, sunt însă definitorii pentru ceea ce va individualiza masele sarmatice în raport cu celelalte grupe migratoare și sunt logice și perfect explicabile pentru această parte a stepei care, deși situată la o distanță de aproape 2000 de kilometri de perimetrul uralo-sudsiberian, zona predilectă inițială de manifestare a elementelor sarmatice originare, constituie culoarul de tranzit favorit al majorității deplasărilor nomade orientate spre vest și sud-vest în întregul Mileniu
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]