10,831 matches
-
și efecte ale S.O., ținând cont de situația particulară de muncă (stresori specifici sau nespecifici), tipul de ocupație și organizație. 2. Discuții critice privind utilitatea metodologică și aplicarea/testarea paradigmelor teoretico-experimentale ale stresului ocupațional Multitudinea și varietatea modelelor de stres (și în special S.O.) formulate și testate până în prezent utilizează diagrame schematice, care reprezintă relațiile dintre variabilele implicate în procesul stresului. În majoritatea modelelor se poate constata o notă de consistență și un acord cu privire la natura și interacțiunea variabilelor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Discuții critice privind utilitatea metodologică și aplicarea/testarea paradigmelor teoretico-experimentale ale stresului ocupațional Multitudinea și varietatea modelelor de stres (și în special S.O.) formulate și testate până în prezent utilizează diagrame schematice, care reprezintă relațiile dintre variabilele implicate în procesul stresului. În majoritatea modelelor se poate constata o notă de consistență și un acord cu privire la natura și interacțiunea variabilelor articulate schematic în următoarea ecuație: variabilele personale și factorii de mediu se „filtrează” prin intermediul proceselor de evaluare și gestionare a stresului (coping
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
procesul stresului. În majoritatea modelelor se poate constata o notă de consistență și un acord cu privire la natura și interacțiunea variabilelor articulate schematic în următoarea ecuație: variabilele personale și factorii de mediu se „filtrează” prin intermediul proceselor de evaluare și gestionare a stresului (coping), influențând efectele stresului. Testarea modelelor impune însă din partea cercetătorilor cel puțin două eforturi: validarea constructelor psihologice incluse în model precum și a instrumentelor de măsurare aplicate; utilizarea metodelor statistice adecvate. Nici una dintre contribuțiile teoretice care au exercitat influență asupra orientării
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
modelelor se poate constata o notă de consistență și un acord cu privire la natura și interacțiunea variabilelor articulate schematic în următoarea ecuație: variabilele personale și factorii de mediu se „filtrează” prin intermediul proceselor de evaluare și gestionare a stresului (coping), influențând efectele stresului. Testarea modelelor impune însă din partea cercetătorilor cel puțin două eforturi: validarea constructelor psihologice incluse în model precum și a instrumentelor de măsurare aplicate; utilizarea metodelor statistice adecvate. Nici una dintre contribuțiile teoretice care au exercitat influență asupra orientării științifice generale în problematica
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
exercitat influență asupra orientării științifice generale în problematica S.O. nu surprinde însă suficient de bine relația particulară dintre caracteristicile ocupației (sarcini și operații specifice) sau trăsăturilor muncii și particularitățile individului inclus în situația de muncă. În abordările timpurii ale stresului muncii s-a adoptat o perspectivă unidimensională (unele ocupații erau considerate ușoare, altele grele - deci mai stresante), iar cei mai des utilizați indicatori ai solicitării/încărcării muncii erau considerați: orele efective muncite, termenele limită frecvente, ritmul alert/rapid al muncii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
utilizați indicatori ai solicitării/încărcării muncii erau considerați: orele efective muncite, termenele limită frecvente, ritmul alert/rapid al muncii automatizate. Această orientare unidimensională, combinată cu ipoteza generală că efortul intelectual este mai greu decât cel fizic, a lansat conceptul de stres al conducerii sau managerial (executive stress), care sugera că directorii/managerii sunt supuși unui risc mai mare pentru boli cardiovasculare sau mortalitate asociate S.O. În particular, pentru problematica actuală a stresului muncii, mai multe modele clasice ale S.O.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
greu decât cel fizic, a lansat conceptul de stres al conducerii sau managerial (executive stress), care sugera că directorii/managerii sunt supuși unui risc mai mare pentru boli cardiovasculare sau mortalitate asociate S.O. În particular, pentru problematica actuală a stresului muncii, mai multe modele clasice ale S.O. domină și în prezent literatura de specialitate, care abundă în aplicații, reconceptualizări, îmbunătățiri sau critici la adresa lor, dar sunt semnalate (elaborate și testate) și unele modele noi ale S.O. (pentru aprofundare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
lui, devine concept central pentru noi modele. Cercetătorii au ajuns la acorduri parțiale referitoare la care secvență procesuală (unde și cum intervine) este moderată sau mediată de factori contextuali, resurse materiale sau psihologice și/sau caracteristici individuale „de rezistență” la stres. Divergențele de opinii sau chiar unele dezvoltări conceptuale complementare privesc următoarele domenii, care deschid/impun cercetări pe viitor: clarificarea terminologiei S.O. (stresul ca stimul extern vs. răspuns vs. interacțiune persoană-situație) și a delimitărilor conceptuale, operaționalizarea mai eficientă a constructelor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
moderată sau mediată de factori contextuali, resurse materiale sau psihologice și/sau caracteristici individuale „de rezistență” la stres. Divergențele de opinii sau chiar unele dezvoltări conceptuale complementare privesc următoarele domenii, care deschid/impun cercetări pe viitor: clarificarea terminologiei S.O. (stresul ca stimul extern vs. răspuns vs. interacțiune persoană-situație) și a delimitărilor conceptuale, operaționalizarea mai eficientă a constructelor care urmează să fie măsurate pentru creșterea validității relativă la construct. lungimea (întinderea în timp) și „încărcarea” secvenței cauzale a procesului S.O.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mai recente a expresiei emoțiilor în activitățile socioprofesionale are următoarele efecte asupra calității și orientării paradigmatice a studiilor viitoare: regândirea „stării de bine” mai degrabă în termeni de emoții sau reacții psihofiziologice specifice modulate cognitiv decât în termeni generali de stres sau satisfacție; concentrarea asupra solicitărilor emoționale sociale și ocupațional-organizaționale specifice din interiorul sau din afara serviciilor (există relații între percepțiile/judecățile/atitudinile generale ale persoanelor despre stres sau satisfacție și stări emoționale specifice?); modului de conceptualizare în care munca afectează emoțiile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
termeni de emoții sau reacții psihofiziologice specifice modulate cognitiv decât în termeni generali de stres sau satisfacție; concentrarea asupra solicitărilor emoționale sociale și ocupațional-organizaționale specifice din interiorul sau din afara serviciilor (există relații între percepțiile/judecățile/atitudinile generale ale persoanelor despre stres sau satisfacție și stări emoționale specifice?); modului de conceptualizare în care munca afectează emoțiile noastre și în care emoțiile afectează comportamentul profesional (intensitatea și frecvența experienței emoționale în muncă, în funcție de tipul ocupației sau organizației); utilizarea experimentală a unor secvențe procesuale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
experimentală a unor secvențe procesuale de tip emoție-cogniție-comportament, nu neapărat aflate într-o relație unicauzală. O altă întrebare, care prezintă interes în continuare este dacă o situație pe care individul o resimte ca fiind „stresantă” este într-adevăr sursă de stres (obiectivă) sau mai degrabă depinde (și în ce măsură) de percepția subiectivă și de calitatea evaluării persoanei; de asemenea, problema factorilor ocupaționali-temporali (ture de zi sau de noapte, cicluri cronobiologice, schimburi alternante, numărul excesiv de ore prevăzute de ocupație sau peste program) joacă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
numărul și tipul stresorilor. O problemă cu care se confruntă multe dintre instrumentele descrise mai sus este că tind să se focalizeze doar pe o dimensiune a stresorului investigat, iar diversele scale trebuie permanent revalidate. Metodele de măsurare psihofiziologică a stresului profesional pot fi împărțite în trei mari categorii, privind variabilele cardiovasculare, hormonii de stres și variabilele sau schimbările imunologice; chiar dacă utilizarea acestora este în plin progres, este importantă evaluarea critică a eficienței lor, deoarece pot prezenta probleme de validitate în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mai sus este că tind să se focalizeze doar pe o dimensiune a stresorului investigat, iar diversele scale trebuie permanent revalidate. Metodele de măsurare psihofiziologică a stresului profesional pot fi împărțite în trei mari categorii, privind variabilele cardiovasculare, hormonii de stres și variabilele sau schimbările imunologice; chiar dacă utilizarea acestora este în plin progres, este importantă evaluarea critică a eficienței lor, deoarece pot prezenta probleme de validitate în termeni de specificitate și discriminare. La noi în țară, o trecere în revistă și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
din perspectivă psihosocial-epidemiologică poate fi consultată în Kasl (1998). Sistematizând cele discutate până acum, conchidem că procesul S.O. este alcătuit din următoarele categorii sau elemente majore, aflate în interacțiune dinamic-recursivă: stresori (operaționalizați în general ca variabile independente), reacții la stres (operaționalizate în general ca variabile dependente), factori moderatori/mediatori (variabile moderatoare), strategii de evaluare și mecanisme de gestionare a stresului. Depinde de modelul de abordare teoretică și de demersul de cercetare cum le vom considera în studiul stresului: variabile dependente
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
alcătuit din următoarele categorii sau elemente majore, aflate în interacțiune dinamic-recursivă: stresori (operaționalizați în general ca variabile independente), reacții la stres (operaționalizate în general ca variabile dependente), factori moderatori/mediatori (variabile moderatoare), strategii de evaluare și mecanisme de gestionare a stresului. Depinde de modelul de abordare teoretică și de demersul de cercetare cum le vom considera în studiul stresului: variabile dependente, independente sau moderatoare/mediatoare. Procesul stresului ocupațional este dinamic-recursiv pentru că evaluarea și coping-ul sunt mecanisme active care au funcția de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
reacții la stres (operaționalizate în general ca variabile dependente), factori moderatori/mediatori (variabile moderatoare), strategii de evaluare și mecanisme de gestionare a stresului. Depinde de modelul de abordare teoretică și de demersul de cercetare cum le vom considera în studiul stresului: variabile dependente, independente sau moderatoare/mediatoare. Procesul stresului ocupațional este dinamic-recursiv pentru că evaluarea și coping-ul sunt mecanisme active care au funcția de a adapta permanent stresorii din mediu la realitatea proprie sau invers, de a determina reconfigurări și restructurări la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
dependente), factori moderatori/mediatori (variabile moderatoare), strategii de evaluare și mecanisme de gestionare a stresului. Depinde de modelul de abordare teoretică și de demersul de cercetare cum le vom considera în studiul stresului: variabile dependente, independente sau moderatoare/mediatoare. Procesul stresului ocupațional este dinamic-recursiv pentru că evaluarea și coping-ul sunt mecanisme active care au funcția de a adapta permanent stresorii din mediu la realitatea proprie sau invers, de a determina reconfigurări și restructurări la nivel cognitiv, afectiv/neurobiologic și/sau comportamental care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
restructurări la nivel cognitiv, afectiv/neurobiologic și/sau comportamental care să minimizeze efectele negative ale S.O. (pe de o parte, sursele influențează efectele, care devin surse, la rândul lor, iar procesul poate deveni ciclic, cronicizând efectele astfel cumulate ale stresului). 3. Resurse ale sănătății prin prisma psihologiei I/ O și perspective ale promovării sănătății psihosociale în secolul XXI Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a renunțat în 1987 la „vechea” definiție a sănătății, care se referea la o stare de bine
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
bolii, înlocuind-o cu una nouă, care punea accentul pe sănătate în termenii capacității și motivației de a duce o viață activă din punct de vedere economic și social. De asemenea, paradigma patogenetică clasică (a te îmbolnăvi din cauza solicitărilor și stresului) a fost treptat înlocuită (în țările care-și permit și stimulează acest lucru) de „noua” paradigmă salutogenetică (a rămâne sănătos în ciuda solicitărilor și stresului), introdusă de Antonovski. Evoluțiile tehnologice, macroeconomice, sociale și ecologice ale ultimilor ani au modificat considerabil spectrul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de vedere economic și social. De asemenea, paradigma patogenetică clasică (a te îmbolnăvi din cauza solicitărilor și stresului) a fost treptat înlocuită (în țările care-și permit și stimulează acest lucru) de „noua” paradigmă salutogenetică (a rămâne sănătos în ciuda solicitărilor și stresului), introdusă de Antonovski. Evoluțiile tehnologice, macroeconomice, sociale și ecologice ale ultimilor ani au modificat considerabil spectrul solicitărilor psihosociale, ergonomice, fizice și chimice la care este supus omul secolului XXI în mediul său de muncă. Pentru o abordare holistă, dinamică și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sănătate - ca proces constructiv al autoorganizării și autoînnoirii - avem nevoie de cel puțin două aspecte, în ceea ce privește optica pentru promovarea sistematică a sănătății psihosociale a persoanei: luarea în considerare a proceselor de percepție-evaluare și a strategiilor de gestionare și înfruntare a stresului (coping) ale individului; importanța tranzacțiilor dintre individ și mediu pentru menținerea sau redobândirea homeostaziei proprii (adaptare imunologică activă). Astfel putem defini sănătatea ca un echilibru dinamic - determinat activ - între potențialele de apărare, protecție și siguranță ale persoanei și condițiile potențial
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
șaselea ciclu Kondratieff este realizabil, ci care firme, organizații, corporații, țări și/sau regiuni își „permit” și-și propun a-l iniția și a-l derula, pentru a profita și a se bucura de beneficiile lui. Bibliografie Băban, A. (1998), Stres și personalitate, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca. Brate, A. (1998), Stresul ocupațional la militari și electricieni, tom II, Analele Universității din Oradea. Brate, A. (1996), Stresul ocupațional și perceperea lui la militari și electricieni, dizertație/master, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Brate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și/sau regiuni își „permit” și-și propun a-l iniția și a-l derula, pentru a profita și a se bucura de beneficiile lui. Bibliografie Băban, A. (1998), Stres și personalitate, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca. Brate, A. (1998), Stresul ocupațional la militari și electricieni, tom II, Analele Universității din Oradea. Brate, A. (1996), Stresul ocupațional și perceperea lui la militari și electricieni, dizertație/master, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Brate, A. (2001), „Stresul socio-profesional: O provocare pentru secolul XXI”, în A
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pentru a profita și a se bucura de beneficiile lui. Bibliografie Băban, A. (1998), Stres și personalitate, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca. Brate, A. (1998), Stresul ocupațional la militari și electricieni, tom II, Analele Universității din Oradea. Brate, A. (1996), Stresul ocupațional și perceperea lui la militari și electricieni, dizertație/master, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Brate, A. (2001), „Stresul socio-profesional: O provocare pentru secolul XXI”, în A. Brate, Elemente de psihologia stresului, Editura Alma Mater, pp. 32-77. Derevenco, P.; Anghel, I. și Băban
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]