11,661 matches
-
natură să susțină pretinsa încălcare a textelor legale anterior menționate, afirmând doar că propunerea de candidatură a domnului Mircea-Dan Geoană prezintă riscul încălcării prevederilor art. 1 alin. (1) și (3)-(5) din Constituție. Or, asemenea afirmații, care exprimă simple aprecieri subiective, nu sunt de natură să probeze nelegalitatea înregistrării candidaturii domnului Mircea-Dan Geoană la alegerile pentru Președintele României din anul 2024. ... 14. Astfel fiind, întrucât în prezenta cauză nu au fost prezentate motive de natură să demonstreze nelegalitatea verificărilor efectuate și
HOTĂRÂREA nr. 20 din 9 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289397]
-
nr. 418 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 13 iulie 2020, paragraful 36). ... 12. Referitor la celelalte susțineri ale domnului Mîndru Petru, Curtea constată că asemenea afirmații, care exprimă simple aprecieri subiective, nu sunt de natură să probeze nelegalitatea Deciziei Biroului Electoral Central nr. 34D din 6 octombrie 2024 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Mîndru Petru la alegerile pentru Președintele României din anul 2024. ... 13. Pentru considerentele arătate, în temeiul
HOTÂRÂREA nr. 19 din 8 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289396]
-
natură să susțină pretinsa încălcare a textelor legale anterior menționate, afirmând doar că propunerea de candidatură a domnului Ion-Marcel Ciolacu prezintă riscul încălcării prevederilor art. 1 alin. (1) și (3)-(5) din Constituție. Or, asemenea afirmații, care exprimă simple aprecieri subiective, nu sunt de natură să probeze nelegalitatea înregistrării candidaturii domnului Ion-Marcel Ciolacu la alegerile pentru Președintele României din anul 2024. ... 14. Astfel fiind, întrucât în prezenta cauză nu au fost prezentate motive de natură să demonstreze nelegalitatea verificărilor efectuate și
HOTĂRÂREA nr. 22 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289816]
-
de parte în procesul penal. ... 16. Din analiza dispozițiilor constituționale ale art. 53, Curtea a reținut condițiile care trebuie îndeplinite pentru restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, respectiv: domeniul să vizeze doar drepturile fundamentale, și nu orice drepturi subiective de natură legală sau convențională; restrângerea exercițiului acestor drepturi să poată fi înfăptuită numai prin lege; restrângerea să poată opera numai dacă se impune și doar dacă este necesară într-o societate democratică; restrângerea să poată opera numai în una
DECIZIA nr. 307 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288941]
-
sau netrimitere în judecată. ... 8. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că normele procesual penale ale art. 68 alin. (1), (2) și alin. (5) teza finală sunt neconstituționale în măsura în care permit interpretarea și aplicarea subiectivă, arbitrară, unilaterală, superficială, părtinitoare și chiar abuzivă a legii cu privire la alcătuirea completului și la participarea procurorului, respectiv permit judecătorului să se manifeste în felul precizat anterior. Susține, totodată, că normele procesual penale criticate sunt neconstituționale în măsura în
DECIZIA nr. 308 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288923]
-
că ridicarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (1), (2) și alin. (5) fraza finală din Codul de procedură penală a fost determinată de faptul că, în opinia autoarei, normele procesual penale menționate permit o interpretare și aplicare subiectivă, arbitrară, unilaterală, superficială, părtinitoare și chiar abuzivă. Or, Curtea constată că o asemenea apreciere constituie o chestiune de interpretare și aplicare a legii, iar nu o problemă de constituționalitate. Soluționarea unor asemenea aspecte nu intră în sfera contenciosului constituțional, ci
DECIZIA nr. 308 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288923]
-
conținutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, aceasta rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței
DECIZIA nr. 336 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288998]
-
invoca o vătămare. Solicită admiterea excepției. În ce privește chestiunea interesului arată că, raportat la art. 32 alin. (1) din Codul de procedură civilă și dispozițiile Legii nr. 554/2004, reclamanții nu pot fi considerați persoane vătămate întrucât nu invocă drepturi subiective și/sau interese legitime proprii. De altfel, în acțiune (pagina 13) recunosc reclamanții că interesul nu este conturat ca fiind născut și actual, ci condiționat de o acțiune în regres a spitalului. Or, interesul trebuie să fie în legătură cu pretențiile
ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288792]
-
autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Curtea a statuat că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Curtea a apreciat că, dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța
DECIZIA nr. 243 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288843]
-
relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, aceasta rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței
DECIZIA nr. 279 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288849]
-
barouri paralele cu cele care ființează în temeiul legii, indiferent dacă acestea au fost/vor fi (fost) constituite după intrarea în vigoare a Legii nr. 255/2004 ori au existat și anterior, dar și-au continuat activitatea ulterior acestei date, au reprezentarea subiectivă a faptului că acționează dincolo de cadrul legal în vigoare, căci acesta are suficientă precizie și claritate pentru a permite destinatarilor lui să îl înțeleagă și să își conformeze conduita dispozițiilor sale, fiind astfel exclusă posibilitatea invocării erorii, ca o
DECIZIA nr. 187 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288858]
-
acesta are suficientă precizie și claritate pentru a permite destinatarilor lui să îl înțeleagă și să își conformeze conduita dispozițiilor sale, fiind astfel exclusă posibilitatea invocării erorii, ca o cauză de neimputabilitate prevăzută de Codul penal. Cu alte cuvinte, latura subiectivă a infracțiunii analizate se află în strânsă legătură cu latura ei obiectivă, mai precis cu cerința esențială a exercitării „fără drept“ a activităților specifice profesiei de avocat, a cărei îndeplinire conduce la concluzia că o persoană aflată într-o asemenea
DECIZIA nr. 187 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288858]
-
profesii sau activități este reprezentată de relațiile sociale care apar și se dezvoltă în legătură cu regimul legal de exercitare a profesiilor sau activităților de orice tip, sub orice formă și orice domeniu de activitate. Pe de altă parte, elementul subiectiv al infracțiunii presupune exercitarea profesiei sau activității fără autorizație cu intenție directă sau indirectă, subiectul activ având reprezentarea încălcării prevederilor legale și urmărind producerea rezultatului prejudiciabil sau prevăzând consecințele nelegitime ale acestuia și acceptând ca fapta să producă rezultatul urmărit
DECIZIA nr. 306 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288772]
-
juridice (asociații și fundații) constituie o măsură de îngrădire a pieței, de barare a liberei inițiative, de restrângere a concurenței, prin concentrarea întregii activități în puterea anumitor operatori. ... 6. Libertatea comerțului este compusă din libertatea de a decide (ca element subiectiv) și libertatea de a contracta (ca element obiectiv). Aceste două componente sunt estompate de o serie de dispoziții legale care limitează capacitatea de inițiativă și negociere, printre acestea fiind și textul de lege criticat care restrânge nejustificat sfera operatorilor care
DECIZIA nr. 165 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288912]
-
conținutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței
DECIZIA nr. 18 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288361]
-
de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. De altfel, chiar art. 44 alin. (7) din Legea fundamentală prevede respectarea de către titularul unui drept de proprietate privată a tuturor „sarcinilor privind protecția mediului“. ... 25. Prin urmare, Curtea a reținut ca fiind neîntemeiată critica de neconstituționalitate potrivit
DECIZIA nr. 274 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288677]
-
fiind, pentru emiterea unei ordonanțe de urgență este necesară existența unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public. Curtea a mai reținut că invocarea elementului de oportunitate, prin definiție de natură subiectivă, căruia i se conferă o eficiență contributivă determinantă a urgenței, ceea ce, implicit, îl convertește în situație extraordinară, impune concluzia că aceasta nu are, în mod necesar și univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie și unor factori subiectivi (a
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
natură subiectivă, căruia i se conferă o eficiență contributivă determinantă a urgenței, ceea ce, implicit, îl convertește în situație extraordinară, impune concluzia că aceasta nu are, în mod necesar și univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie și unor factori subiectivi (a se vedea Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, precitată). ... 48. Din analiza jurisprudenței menționate rezultă că numai existența unor elemente cu caracter obiectiv, care nu au putut fi prevăzute, poate determina apariția unei situații a cărei reglementare se
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
150/2020). De asemenea, jurisprudența constantă a Curții Constituționale a stabilit că art. 115 alin. (6) din Constituție interzice afectarea „negativă“ a tuturor drepturilor și libertăților fundamentale, precum și, specific și distinct, afectarea „negativă“ a drepturilor electorale, adică a oricăror drepturi subiective prevăzute de legislația electorală și nu doar a drepturilor electorale fundamentale (a se vedea Decizia nr. 1.189/2008). De altfel, într-o variantă maximalistă Curtea Constituțională a afirmat inclusiv că „afectarea prin intermediul unei ordonanțe de urgență a oricăruia dintre drepturile
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că stabilirea instanțelor judecătorești la care se poate dispune strămutarea este de competența legiuitorului, iar eventualitatea practică a unei situații în care toți judecătorii unei instanțe să nu poată judeca ține de aprecierea subiectivă a autorului excepției. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 9 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 129/39/2020, Curtea de Apel Suceava - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția
DECIZIA nr. 255 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288749]
-
cadrul aceleiași categorii de subiecte de drept este permisă numai dacă se justifică prin rațiuni obiective și rezonabile. În cazul de față însă persoane aflate obiectiv în aceeași situație juridică beneficiază de tratament juridic diferit, în funcție de anumite condiții subiective și aleatorii, ceea ce contrazice exigențele principiului constituțional al egalității în drepturi. Cu alte cuvinte, se creează o discriminare între adoptatori numai pentru simplul motiv că au beneficiat de hotărâri judecătorești definitive de încuviințare a adopției ulterior intrării în vigoare
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
în situația în care este sancționată o persoană care nu a contribuit la stabilirea situației de fapt și nici la redactarea actului administrativ. Concluzionând, autoarea excepției susține că reglementarea criticată nu conține niciun fel de standard, fie el obiectiv sau subiectiv, raportat la care secretarul să se conformeze în executarea atribuției, fiind prevăzută direct sancțiunea, amenda contravențională. În acest sens, așa cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, chiar dacă anumite acțiuni, ce însoțesc exercitarea
DECIZIA nr. 327 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289115]
-
de susținere politică“), care ar putea forma obiectul analizei Curții Constituționale cu raportare la dispozițiile din Legea nr. 370/2004, care reglementează obligația de depunere a listelor de susținători, nu au fost probate de contestatoare. Asemenea susțineri, care exprimă simple considerații subiective ale autoarei contestației, nu sunt de natură a demonstra nelegalitatea înregistrării candidaturilor în cauză. ... 10. Distinct de acestea, Curtea reține că, potrivit art. 31 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare „în cel mult 24
HOTĂRÂREA nr. 9 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289204]
-
Curtea a subliniat că încheierea contractelor în monedă străină implică un risc valutar, risc care nu se poate transforma de plano într-o cauză de încetare a utilității sociale a contractului de credit. Prin urmare, riscul valutar nu are valențe subiective, ci obiective, astfel că impreviziunea întemeiată pe acesta nu ține seama de tipul sau durata contractului de credit sau de percepția ulterioară sau în timp a debitorului/creditorului. Ceea ce contează este ca legea să prezume că un risc valutar de
DECIZIA nr. 749 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287803]
-
din acest act normativ nu sunt constituționale. Acest aspect are repercusiuni asupra principiului constituțional al clarității, previzibilității și preciziei legii penale, astfel încât destinatarii normei penale de incriminare să aibă o reprezentare clară asupra elementelor constitutive, de natură obiectivă și subiectivă, ale infracțiunii, astfel încât să poată prevedea consecințele care decurg din nerespectarea normei și să își adapteze conduita potrivit acesteia. În acest sens se menționează deciziile nr. 553 din 16 iulie 2015,nr. 363 din 7 mai 2015 și nr. 51
DECIZIA nr. 207 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288291]