5,716 matches
-
aspre, muncite, care totuși miroseau a curat. Dar, oricât de aspre ar fi fost, mângâierea lor era totdeauna catifelată. Mâinile mamei sunt asemuite cu două petale de iris. Cuvântul de ordine în această proză este dor. Scrierea e un poem sublim dedicat mâinilor mamei. Dar mai presus de toate, mâinile mamei, ne-au învățat cum să ne împreunăm propriile mâini în rugăciune. Un cântec sublim îngânat de mâinile copiilor pentru mâinile mamei care: „miroseau a pământ și apă, a flori și
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
două petale de iris. Cuvântul de ordine în această proză este dor. Scrierea e un poem sublim dedicat mâinilor mamei. Dar mai presus de toate, mâinile mamei, ne-au învățat cum să ne împreunăm propriile mâini în rugăciune. Un cântec sublim îngânat de mâinile copiilor pentru mâinile mamei care: „miroseau a pământ și apă, a flori și iarbă, a lapte și pâine, a miere și dor. Da, miroseau a dor. Era dorul lor de ale noastre, voiau să ni le atingă
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
modela forma trupului încorsetat în liniile unei rochii,transparent îmbrăcată în mijlocul verii. Ce noroc are cel ce este iubit de o asfel de femeie, mă gândeam rătăcind prin coclaurile minții mele încețoșate în simțurile pe care nu le mai stăpâneam. Sublim ! Mi-a plăcut, cred că scrii despre femeia iubită, felicitări ! Să-i spui din partea mea că este o norocoasă. Când iubește, femeia devine și cea mai frumoasă iar dragostea,cred, că vă înnobilează pe amândoi, altfel n-ai scrie despre
MARNA, CARTEA DRAGOSTEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375446_a_376775]
-
imagine, atât. Am să ies din lumea mea și am să vin până la tine, Doamnă. Am să te aștept într-o gară, virtuală, că așa încep poveștile de dragoste acum, cu gări și peroane ce apar în mintea visătorilor de sublim. Trebuie să mai treci și în altă zi pe acel peron inventat, prin acea gară a vieții și dacă a fost scris, ne vom întâlni, sigur. Eu doar trebuie să plec și să te caut. Va urma, De anghel zamfir
MARNA, CARTEA DRAGOSTEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375446_a_376775]
-
neștiute în clipe negre de supărări, din ceasuri grele cu tristeți adânci și amar strâns din veninul celorlalți, la fel precum furtuna întunecă chiar și ziua senină în începutul ei, doar atunci când apare în zări!... Oare nu stă toată magia sublimă a faptului în simplitatea de a fi luat prin surprindere, în timp ce emoțiile, suave în atingere, prin mângâierea lor celestă, reușesc să îți înfășoare, ca niște palme din necunoscut, sufletul sub diversele semne ale întrebării ce îți pun mereu gândirea, făcându
LA O CAFEA CU LAPTE, DE VORBĂ CU PROPRIUL DESTIN de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375470_a_376799]
-
urecheRemușcărilor ce spunCâte-n viață n-au fost bune!Ca să fugi de astă lume,Mai îngăduie o vreme,Valului de amintiri,Să mai stăruie șoptit... XIX. FURTUNĂ, de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 1956 din 09 mai 2016. Furtună Sublim este cerul plin de mioare, când turma de nouri o mână să zboare, înaltul apasă greoi în pridvoare, ca plumbul. Și tânguie cerul mioara pierdută, toiege de foc aruncă în luptă, ajunge pământul o temniță mută, ca somnul. Cutremur lumina
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
sentimente trecătoare, Iar totu-mi pare azi o poezie Fără cuvinte, dar plină de savoare. Cu ochii minții deslușesc ideia Că tu ai fost un înger pentru mine, Ai fost și-ai să rămâi mereu femeia, Acea minune a nopților sublime, Cănd rătăceam prin ale tale visuri Și-n sufletul tău tandru plin de-ardoare, Creindu-ne eterne paradisuri În fiecare clipă trecătoare. Și veșnicii în fiecare noapte Noi retrăiam în plină armonie, Da-n zori rodul iubirilor răscoapte Se regaseau în
CITIND PE-O COALĂ ALBĂ DE HÂRTIE de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371898_a_373227]
-
Când nu sunt lângă tine Doresc să-mpărtășesc Însă cu tine-alături, Oricât de mult dorit-am Să pot a-ți spune totul, Nicicum nu reușesc... De-aceea-ți scriu în versuri Acum,când ești departe, Căci tu ești pentru mine Frântură de sublim, Bogat sunt clar din ziua În care doar destinul A hotărât să-mi deie Un suflet “omonim”. Iar când privesc în ochii-ți Înlăcrimați de doruri În fine,împlinite De cel ce l-ai ales, Dator îți sunt de-a
ŞOAPTE PE VÂNT de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372028_a_373357]
-
NOVA MUSIC“ dirijată cu măiestrie de compozitorul și orchestratorul Marius Hristescu. Provenind dintr-o familie de muzicieni, emeritul dirijor Marius Hristescu este un virtuos în manevrarea sunetelor ce completează atât de armonios actul artistic al celui ce este supranumit ,,cameleonul sublim “. Cu o bogată activitate componistică, cât și interpretativă, Marius Hristescu conferă substanță unor versuri prin muzica-i provenită parcă din alte emisfere, reușind astfel, de mai bine de 14 ani, să realizeze împreună cu maestrul Tudor Gheorghe spectacole unice, dominate de
TUDOR GHEORGHE IN CONCERT LA SALA RADIO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372343_a_373672]
-
ții în viață Fără dreptul la speranță. Nistrule, de ce ai fi? Bine-ar fi de nu te-am ști Decât apă curgătoare Și nu râu ce faci hotare.”( Râuri, voi, ce despărțiți ) „Am dat orele în leagăn” este un vers sublim, această caracteristică este forma încoronată și întodeauna activă a unei acțiuni. În zodia esteticului, sublimul se constituie ca o formă încoronată a intuiției: « Am smuls clipele de mâine, Le-am brodat în decolteu, Unde nu așteaptă nimeni, Zăbovește Dumnezeu.” (Am
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
nu te-am ști Decât apă curgătoare Și nu râu ce faci hotare.”( Râuri, voi, ce despărțiți ) „Am dat orele în leagăn” este un vers sublim, această caracteristică este forma încoronată și întodeauna activă a unei acțiuni. În zodia esteticului, sublimul se constituie ca o formă încoronată a intuiției: « Am smuls clipele de mâine, Le-am brodat în decolteu, Unde nu așteaptă nimeni, Zăbovește Dumnezeu.” (Am dat orele în leagăn ) Tatiana Scurtu Munteanu, abordează poezia cu ajutorul metricii și prozodiei tradiționale, toate
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
din prag la capătul dinspre februarie Trei Ierarhi se-ntâlnesc în poetul din mine cu versuri încă nescrise. Fluturi de gheață fredonează armonii ancestrale în zbor, lupii le răspund pe mai multe voci, în cor. Și ninge, ninge fragil și sublim ca-ntr-o poveste de Frații Grimm și pe străzile tainice ale stărilor mele de spirit. Te-aș îmbrățișa dragă iarnă, până la dezintegrare, până la umilă mirare, dar mi-e milă de castitatea ta efemeră, de fragilitatea ta austeră. Toarce viforul
NINSOARE ÎN LUNA LUI GERAR de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372375_a_373704]
-
o mască, două măști, trei, patru, totu-i pentru mine excelent! Ignoranțele noncuvintelor parentale...un tort excelent! Un plus infinit excelent! Am tendințe excelente...și discursurile ultimei berze zărite în cuibul avataric, simt cum îmi tamponează discursurile într-o manieră sublimă, ... Citește mai mult Singurătatea mea-i ca o pralină. Străzile au aromă de jeleu. Semafoarele au miros iaurtic. E o noapte cu mult sarcasm, tendoanele primăvăratice mârâie. Înaintez prin laptele urban. Cearcănele lunii fac țăndări inimile rebele. Tunetele trag fermoarele
MIHAELA DOINA DIMITRIU [Corola-blog/BlogPost/372392_a_373721]
-
o mască, două măști, trei, patru, totu-i pentru mine excelent! Ignoranțele noncuvintelor parentale...un tort excelent! Un plus infinit excelent! Am tendințe excelente...și discursurile ultimei berze zărite în cuibul avataric, simt cum îmi tamponează discursurile într-o manieră sublimă, ...
MIHAELA DOINA DIMITRIU [Corola-blog/BlogPost/372392_a_373721]
-
o mască, două măști, trei, patru, totu-i pentru mine excelent! Ignoranțele noncuvintelor parentale...un tort excelent! Un plus infinit excelent! Am tendințe excelente...și discursurile ultimei berze zărite în cuibul avataric, simt cum îmi tamponează discursurile într-o manieră sublimă, satanică. Viața mea? Excelentă! Între particule cfr-iste și mai multe conserve cu ochi...dincolo de ea...totu-i excelent!! De multe ori excelentul se înfoaie ca un păun, dorind a rupe lumescul... Mă simt flămândă de orizonturi lemnoase,de plugurile increatului
ELOGIU DESPRE EXCELENT! de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372388_a_373717]
-
află izvorul în Munții Pădurea Neagră din ținuturile Germaniei. La Budapesta era mare sărbătoare în rândul neamului vampiric. Asemenea eveniment nu mai avusese loc de secole. Vampiri și vampirice de pe continent, dar și de dincolo de ocean sosiseră în acest loc sublim, iar acum pașii îi purtau în dans pe acordurile muzicii. Elita lumii vampirilor se reunea după o lungă vreme sub magia marelui conte, Dracula! Se împărțeau zâmbete și glume, se povesteau istorioare care mai de care mai hazlii, dar și
XXV.BALUL DE LA BUDAPESTA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372421_a_373750]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > CE E OARE FERICIREA? Autor: Mihai Lupu Publicat în: Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Ce e oare fericirea? Nu-ncerca s-o definești! E ceva sublim în toate, lupta-te ca s-o găsești! Fericirea este dată de-acea rază de lumină Ce-ți da starea mulțumirii când aceasta e deplină. Fericirea-i cer albastru,soare vesel, mandre flori, Cănd prieteni se adună să petreacă- n
CE E OARE FERICIREA? de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372494_a_373823]
-
liber în poezia asta! Pantumul fără temă arípi îmi dă, să zbor. Îi cer acordul pozei de pe birou -nevasta- Dar ochiul de femeie-i tăcut, dojenitor. Pantumul fără temă arípi îmi dă, să zbor Precum pe bârna-ngustă, în salt sublim, gimnasta, Dar ochiul de femeie-i tăcut, dojenitor, Dilema soață-muză, aceasta e năpasta. Precum pe bârna-ngustă, în salt sublim, gimnasta, Mă simt ușor, flexibil, frumos ca un actor; Dilema soață-muză, aceasta e năpasta Dar pe birou pantumul continuă cu
PANTUM FĂRĂ TEMĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372831_a_374160]
-
ochiul de femeie-i tăcut, dojenitor. Pantumul fără temă arípi îmi dă, să zbor Precum pe bârna-ngustă, în salt sublim, gimnasta, Dar ochiul de femeie-i tăcut, dojenitor, Dilema soață-muză, aceasta e năpasta. Precum pe bârna-ngustă, în salt sublim, gimnasta, Mă simt ușor, flexibil, frumos ca un actor; Dilema soață-muză, aceasta e năpasta Dar pe birou pantumul continuă cu spor. Mă simt ușor, flexibil, frumos ca un actor, Un zeu urcând Olimpul, escaladându-i creasta Iar pe birou pantumul
PANTUM FĂRĂ TEMĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372831_a_374160]
-
Vasile Șirli), râsete, pași, voci neutre, sau subit nuanțate, uneori amplificate prin difuzoare, cântece de cocoși „cucurigu-gagu” marcând o nouă dimineață și implicit amintind trecerea ireversibilă a timpului. Desfătarea ochiului și urechii e susținută de jocul luminilor și umbrelor, de sublime imagini în clar-obscur, de focuri ieșite din farfurii cu nisip, de grupurile statuare vii ale personajelor multiplicate ( vezi Ariel&comp., amintind de măștile lui Ensor, dar cu nasuri de clowni și pielea albăstrie a Strumpfilor). Privită strict sinoptic, piesa e
BRAINSTORMING, ÎN REGIA LUI SILVIU PURCĂRETE LA FESTIVALUL SHAKESPEARE DIN TEL AVIV de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372842_a_374171]
-
ai Istoriei naționale și universale. Umbrele lor trecute în azurul evenimentelor sunt vii, sunt aprinse în Monumentele ce se înalță peste prezent și viitor, în conștiința noastră spre cinstire. Ei nu au tăcut atunci, iar creațiile și jertfele lor grăiesc sublim și permanent în noi: „...Pe-a țării noastre darnică moșie/ târâm, de-un car de ani, același jug./ Cum oare să tăcem când de sub glie/ răcnește osul dezgropat de plug?...// Cum să tăcem când fiecare ghindă/ căzută din stejarul secular
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
KURTI Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 2169 din 08 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului FRUMOASĂ DURERE ÎN PORȚILE TĂCERII Înlăuntrul Poeziei despre Poezie e ca și când te-ai strecura subtil sub povara sentimentelor unei iubiri magice care definează graiul sublim. Te sprijini de un stâlp al firii, tradus în ideatizare prin rezonanță cu ceea ce poate părea a fi chiar de dincolo de lumesc. Proiecția unui neștiut dar simțit întreg se năpustește asupra ta cu forța unei parabole dezlegate precum o incipientă
DANIEL MARIAN DESPRE MUHARREM KURTI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372925_a_374254]
-
artist plurivalent, consilier bisericesc, Alexandru Pugna, născut pe 14 noiembrie 1961 în Căianu Mic, la poalele Tibleșului, județul Bistrița-Năsăud, este un reper rar al omului statornic al comunității din mijlocul căreia a pornit ca puiul vulturului în văzduh, spre vastitatea sublimă a scenei muzicii populare și folclorice cu precădere aparținătoare zonei etnofolclorice în care se află așezările sale natale. A fost și este până azi foarte implicat în viața social-politică, artistică și culturală a Bistriței- Năsăud, nemijlocit și eficient prin integrarea
ALEXANDRU PUGNA. ARTIST NĂSĂUDEAN, PATRIOT ROMÂN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372937_a_374266]
-
se-nchide/ aș vrea/ să-mi ating/ obrazul/ în gest iubitor/ de trunchiul pământiu/ al copacului/ adânc ridat/ de parcă/ râuri/ s-ar scurge/ și-ar plânge căzute din cer/ o sevă demiurgică”. Avem a face cu o trăire esențialmente mistică. Sublimul suprarealității (ori, mai degrabă, al adevăratei și singurei realități: Ehyeh Asher Ehyeh; Ego eïmi ho on; Ego sum qui sum; Eu sunt Cel ce sunt, Exodul 3, 14) interacționează cu ființa umană, trecătoare și supusă greșelii, prin mijlocirea jertfei: “...pelerinii
EUGEN DORCESCU, CALEA INIŢIATICĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373033_a_374362]
-
a ajuns la capătul așteptării Coroanei sale, rechemând pe legitimul monarh. În această emoție a așteptării întâmpină ziua mijlocului lui septembrie, a nașterii Majestății Sale Reginei Ana a României! La mulți ani, iubită Regină! Coloană de inimi pentru Regină E sublim! Vine de sus, de la bolta anilor Reginei, până la adâncul conștiinței, dragostea pentru Majestatea Sa! Țara-i trezită din somnul pietrei: avem o regină neînchisă între coperte de legende, neîncenușată după gratiile istoriei în lanțuri, avem pe Majestatea Sa, Regina Ana
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371085_a_372414]