17,770 matches
-
nonverbalul devenind astfel o formă de feed-back privitor la receptarea și decodarea corectă a verbalului; gradarea realizării acestui tip de activitate, stimularea curiozității copiilor a se avea în vedere, de exemplu, posibilitatea audierii ,,în episoade" a unei povești, a unei succesiuni de întâmplări din viața lui ... [+ un nume de copil/un nume de personaj ,,din lumea celor care nu cuvântă"] etc.; educarea auzului vizându-se facilitarea discriminării anumitor categorii de sunete, a plasării acestora în grupele corespunzătoare: Cine face așa? zgomote
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
2. Repere în formarea/exersarea, la copilul preșcolar, a ipostazei de codificare și transmitere a unui mesaj Procesul comunicării implică din perspectiva subiectului locutor/a emițătorului manifestarea intenției comunicative, concretizată în ancorarea mesajului ce urmează a fi transmis într-o succesiune cauză efect (etapa de ,,proiectare" a mesajului, adesea insesizabilă în comunicarea curentă); acest proces influențează, de altfel, ipostazele avute în vedere în acest subcapitol: ipostaza de codificare a mesajului și cea de transmitere a acestuia: în condițiile în care emițătorul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de acasă/de pe stradă etc.; * povestirea cu elemente imaginare (imaginate/create de către copii sau reflectate în literatura pentru copii, în filme, desene animate pentru copii etc.) povestire realizată de copii pornind de la un început/sfârșit 281 dat, de la o imagine/succesiune de imagini, de la o jucărie, prin modificarea unei perspective (de loc, timp, personaj, episod al acțiunii etc.), după o temă dată, povestire creată de copii 282 (după modelul educatoarei) etc.; cultivarea încrederii copiilor în aspectele pozitive ale inițierii comunicării în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
astfel, trebuie avute în vedere (în concordanță cu posibilitățile fiecărei perioade de dezvoltare 283): * alternanța replicilor; * atitudinea față de interlocutor, orientarea către acesta; * adaptarea la interlocutor 284 și la situația de comunicare, în general; * construirea replicilor (enunțiative, interogative, exclamative); * organizarea replicilor, succesiunea acestora (pe diferite scheme posibile: interogativ enunțiativ interogativ/enunțiativ...); * utilizarea codului corespunzător; * valorificarea verbalului, a nonverbalului și a paraverbalului; * raportarea la tema de discuție; * atitudinea față de eventualii factori perturbatori în desfășurarea comunicării etc. Activitățile de convorbire/convorbire după ilustrații/imagini
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de exemplul avut în vedere. Se pot constitui, astfel, în conținuturi abordabile în ciclul preprimar: textul epic, în proză/versuri specii precum schița, povestirea, fabula, basmul, legenda, snoava etc.; identificarea reperelor spațio-temporale ale acțiunii; raportarea la subiectul textului, la gradarea/succesiunea logică a episoadelor (vezi momentele subiectului); identificarea personajelor care participă la acțiune; diferențierea tipurilor de personaje (principale, secundare, episodice; pozitive, negative; reale, imaginare 314; masculine, feminine etc.); caracterizarea (fizică și morală) a personajelor prin raportare la maniera în care le
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de a se raporta la textul epic atât individual, cât și în echipă, prin schimbul de idei/opinii. Vezi, de exemplu, predarea-învățarea reciprocă 315 utilizată adaptat în cadrul unei activități centrate pe un text epic audiat sau pe un tablou/o succesiune de imagini care să trimită către un text epic (lectura după imagini); pentru prima situație, în urma audierii textului se pot realiza patru grupe din efectivul grupei: ,,Rezumatorii", ,,Întrebătorii", ,,Clarificatorii" și ,,Prezicătorii" (numiți, eventual, altfel de exemplu, prin semne de punctuație
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
intră în rol, oferindu-se astfel mai multe perspective asupra textului epic, nuanțându-se decodarea și interpretarea acestuia de către copii, ghidați de cadrul didactic. În cazul în care se are în vedere actualizarea unui text epic prin raportare la o succesiune de imagini/ilustrații, se poate gândi/organiza activitatea prin crearea de grupe de câte patru copii (corespunzând celor patru ,,roluri") pentru fiecare planșă utilizată, urmând ca fiecare copil având ca emblemă Punctul (,,Rezumatorul") să formuleze ideea centrală reflectată în imagine
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
premise ale găsirii de soluții care să ancoreze preșcolarii în atmosfera teatrului (inclusiv a teatrului cu umbre, a celui de păpuși etc.). Dramatizarea ca ,,produs"-piesă de teatru pentru care cadrul didactic realizează, în principiu, trecerea de la textul epic la succesiunea de replici și la indicațiile scenice specifice textului dramatic (sau valorifică un astfel de ,,produs" din auxiliarele existente, adaptat însă particularităților grupei de copii cu care va lucra punerea în scenă) poate aduce suplimentar față de o piesă de teatru preșcolar
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
deget și de aceea i-au spus ...... ." • Refaceți (oral) strofa (după memorarea poeziei): ,,Neaua peste tot s-a pus, A venit , , Hai, , la , Să ne dăm cu !" (La săniuș, de George Coșbuc) etc. cu întrebări structurate cu trimitere printr-o succesiune logică de întrebări la elementele unui anumit conținut; întrebările pot fi formulate atât de către educator/educatoare, cât și de către copii (de exemplu, în valorificarea metodei R.A.I.): Care este titlul poveștii? (prin raportare la o imagine sugestivă, la silueta unui
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ar fi anotimpul de vară, ce s-ar întâmpla? etc. tip eseu structurat cu realizarea unui text (oral, în ciclul preșcolar, respectiv dictat educatoarei/educatorului) pe baza unei structuri date (plan); structura poate fi concretizată, la acest nivel, într-o succesiune de imagini (pe baza cărora se reconstituie firul basmului Punguța cu doi bani), într-un șir de cuvinte-cheie (cu rol în realizarea unei invitații adresate mamei în vederea participării la serbarea de 8 Martie) etc. tip eseu semistructurat în rezolvarea cărora
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
asociere cu resursele date? ( ce modalități de evaluare vor fi utilizate? Răspunsurile la aceste întrebări 341 considerate de către cadrul didactic drept căi de acces către activitatea vizată se constituie în repere ale proiectării 342, elementele acesteia putând fi structurate după succesiunea: obiective operaționale, subordonate celor de referință și obietivelor cadru; conținuturi avute în vedere în asociere cu modalitatea de abordare a acestora (predare-învățare, consolidare, evaluare etc.) sunt proiectate și secvențele demersului instructiv-educativ; strategii didactice valorificate metode și procedee, mijloace de învățământ
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
vizite, plimbări etc.), precum și a numărului de activități prevăzut pentru semestrul I, respectiv pentru semestrul al II-lea345; proiectarea semestrială cuprinde categoria de activitate, denumirea activității, respectiv numărul de activități pe nivel de grupă 346; proiectarea săptămânală poate fi realizată în succesiunea temă, subtemă și tabel cu ziua, jocuri și activități alese, activități comune, jocuri și activități alese, activități derulate după-amiază pentru grădinițele cu program prelungit (ADEAI, ARR, AR) sau ca tabel cuprinzând data, denumirea activității, tema, materialele didactice și activitățile desfășurate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și forțelor care te domină și determină, fie aceștia părinți, profesori sau zei", este ,,un scenariu elementar, în care copilul, asumându-și un rol, nu ajunge să-l și transgreseze prin interiorizarea reacțiilor potențiale ale celorlalți. Simpla joacă este o succesiune de roluri nelegate între ele și care nu au ajuns să se organizeze într-un întreg" versus jocul implică faptul că ,,nu este de ajuns să-ți asumi rolul persoanei care aruncă mingea, trebuie să-l porți în tine și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
este forma a priori a voinței, însăși voința pură. "Și în această existență a lui nimic nu este pentru el anterior determinării voinței lui, ci orice acțiune și în genere orice determinare variabilă existenței lui conform simțului intern, chiar întreaga succesiune a existenței lui ca ființă sensibilă, nu trebuie considerată în conștiința existenței lui inteligibile decât ca consecință, dar niciodată ca principiu determinant al cauzalității lui ca noumen"68. În ultimă instanță, voința pură condiționează fericirea, în tot ce are ea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cauze"96. Drumul indicat de Kant pentru a concepe Divinitatea este de la om ca ființă morală și, în urmare, ca scop final al existenței lumii, la obiectul scopului său suprem, Binele Suveran și, de aici, mai departe, la Divinitate. Această succesiune de idei alcătuiește "dovada morală" a existenței lui Dumnezeu. În privința finalității, dovada morală are rolul de a-i confirma structura sa formală. Dacă actul de conceptualizare a Divinității urmează considerării omului ca scop în sine, capabil prin facultatea de judecare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
demersului personalist energetic. "Motru năzuiește, mai întâi, să ne ofere o sistematică, o "știință obiectivă a personalității" și, în al doilea rând, să realizeze treapta următoare de generalizare, cea filosofică propriu-zisă"106. De aceste niveluri putem lua cunoștință fie urmărind succesiunea lucrărilor filosofului (astfel, primele studii, între care Știință și energie (1901), Puterea sufletească (1908) abordează personalitatea îndeosebi din punct de vedere științific, pe când în următoarele, cum ar fi Elemente de metafizică (1912) Personalismul energetic (1927), Vocația, factor hotărâtor în cultura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
discontinuitatea), dar și unitatea lor determinată prin faptul că amândouă sunt momente ale evoluției (continuitatea) -, Rădulescu-Motru va hotărnici ordinea de cauzalitate în spațiul existenței-ca-natură, iar ordinea de finalitate în spațiul vieții psihice și al culturii. Dar cauzalitatea va caracteriza orice succesiune de fenomene privită local, adică socotită ca fiind izolată de evoluția universală, iar finalitatea va fi afirmată ca ordine a evoluției existenței-ca-energie, prin urmare, a lumii ca totalitate. De aici posibilitatea de a gândi că un anumit fenomen, fie el
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sensurilor timpului. El reprezintă, pe de o parte, o "construcție teoretică" ieșită din unele experiențe (experiența intuirii duratei, posibilă, la rândul ei, prin sesizarea simțirilor organice interne; experiența intuiției timpului, pe cele trei dimensiuni ale sale, care crează posibilitatea conceperii succesiunii uniforme și unidirecționale a faptelor; experiența intuiției raționale a timpului, ilustrată, spune C. Rădulescu-Motru, prin instrumente de cronometrie); dar, pe de altă parte, timpul desemnează și ritmul real al existențelor unitare: organică, sufletească și culturală. Ordinea temporală, a anomimatului și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
uniforme și unidirecționale a faptelor; experiența intuiției raționale a timpului, ilustrată, spune C. Rădulescu-Motru, prin instrumente de cronometrie); dar, pe de altă parte, timpul desemnează și ritmul real al existențelor unitare: organică, sufletească și culturală. Ordinea temporală, a anomimatului și succesiunii cauzale, cu care lucrează științele fizico-chimice, este supusă unui determinism mecanic. În vreme ce ordinea destinului, a unității sufletești și a activității omenești în genere, confirmă finalitatea personalității. Realitatea temporală apare întâi ca simplă formă; este timpul ca realitate-în-sine independentă de orice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
această intuiție a priori nu ar fi decât timpul despre care vorbeau filosofii mecaniciști din sec. al XVIII-lea. Concluzia lui C. Rădulescu-Motru este următoarea: "Timpul aprioric, în care o conștiință în genere, transcendentală, ordonează experiența, este timpul restrâns la succesiunea cauzală mecanică, este timpul măsurătoarei matematice"168. În Estetica transcendentală a primei Critici, Kant prezintă timpul ca o intuiție pură a priori, formă a simțului intern, "condiția formală a priori a tuturor fenomenelor în genere"169. Timpul nu este obiectiv
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
condiționatului și Necondiționatului. Tot-odată, unitatea sa este relativ stabilă; finalitatea o scoate din sine și o constrânge să evolueze către o nouă unitate, cea a personalității energetice. "Tipul", ca intermediar, este multiplu și, prin urmare, poate fi gândit ca o succesiune de trepte între mistic și profesionist, trepte păstrate, într-un anumit fel, de istorie. II.3.c. Personalitatea energetică și modalitățile sale În structura formei finale a personalizării energiei (personalitatea energetică), factorii biologici, sufletești și sociali sunt mai bine armonizați
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
se mândrească cu finalul operei care începând cu cele mai simple forme muzicale, câștigă în interes pe masura ce acestea se succed și se încheie pe fundalul unui discret apus de soare, lăsăndu-l pe Alvaro să deplângă moartea fiului său pe fondul succesiunii unor suspine care alternează la violoncel și clarinet. Chiar și în operele sale secundare Verdi reușește întotdeauna coborâri emoționante ale cortinei. Desigur că opera Alzira rămâne o operă minoră în creația lui Verdi dar cu siguranță fiecare din paginile ei
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
le-a spus lui Massimiliano. Massimiliano se prăbușește în colaps, iar Amalia îl declară mort în timp ce Francesco se proclama noul Conte de Moor. Actul ÎI Tabloul 1. Curtea din jurul capelei Castelului Moor. Massimiliano a fost îngropat și Francesco își celebrează succesiunea. Amalia s-a strecurat la mormântul Contelui pentru a-l jeli. Un cor venind de la castel întrerupe solitudinea Amaliei. Ea constată că Francesco nu mai poate să-l priveze pe bătrân de pacea pe care i-a refuzat-o pe timpul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
preludiul la scenă închisorii reprezintă ceva nou și copleșitor, cu acea țesătura bogată de solo de vioară, violoncel și coarde și cu armonia ei pătrunzătoare. La fel de inedit este și duetul care urmeaza și care nu mai este turnat într-o succesiune de mișcări contrastante, dar este învăluit într-o țesătura continua cu un acompaniament care reflectă schimbarea stărilor sufletești ale personajelor; de exemplu ritmul asemănător unei poloneze folosit pentru destăinuirea Gulnarei care dezminte orice iubire pentru Seid: „Schiava son io, corsaro
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
plane sau circulare, fiind posibilă și indexarea piesei de marcat pe axa de rotație a acesteia. Tehnologia este curată, deoarece echipamentele de marcare prin micropercuție nu provoacă îndepărtarea de material și nu necesită consumabile. Marcarea caracterelor este obținută printr-o succesiune de puncte (impacturi), la distanță variabilă între ele (se pot realiza linii aparent drepte, printr-o succesiune de puncte cu distanțare redusă din punct de vedere vizual) realizate pe piesa ce trebuie marcată și care nu creează tensiuni superficiale, cel
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]