3,131 matches
-
Încuibat pe pântecele ei, de unde urca În spirală către arcuirea sânului. Ochiul bestiei Îl fixa pe poet, chemându-l, În timp ce Antilia se apropia Încă și mai mult. Dante simți dedesubt rezistența saltelei, lenjeria mototolită și jilavă de umezeală și de sudoare, În timp ce trupul Antiliei se strivea de al său, alipindu-se cu toată disperarea unui suflet rănit de singurătate. Mâinile ei coborau să Îl caute. Iar priorul se abandonă În voia atingerii ei și se cufundă În sânul și mai apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Întoarse la loc, Învins. Antilia Îl fixa În tăcere. Se ridicase de pe pat și stătea nemișcată În mijlocul Încăperii, În goliciunea ei triumfală. Șarpele multicolor strălucea cu inelele lui ce păreau Însuflețite de răsuflarea femeii. Trupul, acoperit de un văl de sudoare, strălucea la flacăra opaițului, ca și când toată umezeala nopții Înăbușitoare s-ar fi Întins peste carnea ei de bronz. Chiar și de la acea distanță, poetul continua să simtă parfumul acru al pielii ei, În păr, În barbă, sub unghii... — Cine ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
chipul său, În timp ce se arunca la rândul său peste piesa de mobilier, Încercând să Îl urnească. Se pare... se pare că e prins În cuie de zid... gâfâi el, roșu de efort. Fruntea lui Dante era și ea brobonită de sudoare. Cu toate că Împinseseră Împreună, raftul nu se mișcase nici un deget. Ca un nebun, se aruncă peste șirul de recipiente, azvârlindu-le pe jos, spre a crea un spațiu gol pe mijloc. Apoi, cu mânerul dăgii, Începu să lovească În fundul de scândură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
priviri indiscrete, se mărgini să spună, privind bănuitor În jur. Dante Încuviință din cap, luându-i-o Înainte spre chilia sa. Șezură unul În fața celuilalt, pe băncuțele spartane. Noffo Își lăsă gluga pe spate și Își șterse fruntea brobonită de sudoare cu o pânză pe care o scosese dintr-o mică bandulieră. Dintr-o dată, expresia i se schimbase. Parcă umbra chiliei Îi regenerase forțele. Omul acela creștea odată cu tenebrele. Privirea sa Își pierduse orice urmă din ipocrizia precedentă, revenind la natura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ca interpret activ. Prin urmare, autoritatea Comunei are nevoie de mai multe detalii pentru a lua o inițiativă atât de gravă, mai cu seamă față de o femeie de stirpe regală. Noffo Dei avea din nou fruntea acoperită cu picături de sudoare. — Iarăși cu legenda fiicei lui Manfredi... Ești Încăpățânat precum catârii din ținutul dumitale. Ți-am spus că nu această acuzație i se aduce femeii. Dante Îl fixă cu un zâmbet sarcastic. — Văd din cuvintele domniei tale că afirmația mea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
crăpătură În zidul de cărămizi care Îi Închidea calea de fugă dinspre partea dreaptă. Sări Înăuntru, sperând ca urmăritorii să treacă mai departe. Pitulat În umbră, cu inima cât un purice, auzi zăngănitul de fier cum se Îndepărta, În timp ce o sudoare Înghețată, În ciuda căldurii de vară, Îi cobora pe grumaz. Junghiul din șold Îl Încovoia. Speră că secera morții Îl cruțase și rămase nemișcat, temându-se că va auzi din nou ropotul pașilor și strigătele. Mai devreme sau mai târziu, pungașii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Îi răspundă. Da, era un mic port, ceva mai Înainte, pe coastă. Da, trecuseră doi străini, care se Îndreptau Într-acolo. Negura se risipea, eliberând mlaștina din Întuneric. Trecu de o ultimă dună, În timp ce calul pufnea de oboseală, acoperit de sudoare. Dedesubt, țărmul nisipos al Mării Tireniene, cu valurile Încrețite ale unui curent violent. Marea era pradă unei furtuni de vară, care pe uscat părea Încă Îndepărtată, anunțată doar de rafalele de vânt umed și cald. Aruncă o privire rapidă de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
clătină din cap, trecu tava cu ceai celor doi arabi din spatele lui și spuse numai câteva cuvinte, dar care părură a-l descuraja pe Marcel. El își adună stofele, le băgă la loc în geamantan, ștergându-și fruntea de o sudoare imaginară. Îl strigă pe micul hamal și porniră către arcade. În prima dugheană, deși negustorul luase aceeași înfățișare olimpiană, lucrurile merseră ceva mai bine. - Uite ce mai aere își dau, spuse Marcel, parcă n-ar fi și ei tot negustori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
vor să fie singuri, să meargă singuri înainte, să domnească singuri, de vreme ce numai ei singuri au îndrăznit să-și ridice din sare și din nisip cetatea lor înghețată și fierbinte, iar eu... Ce învălmășeală, căldura se întețește, sunt lac de sudoare ei nu asudă niciodată, acum până și umbra s-a înfierbântat, simt cum soarele izbește în piatra sub care mă aflu, izbește, izbește ca un ciocan în toate pietrele, și aud cântarea, cântarea uriașă a amiezii, aerul și pietrele vibrează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
de pe chip, și el îl bătu încetișor pe umăr pe Ballester, în timp ce toți ceilalți își reluară lucrul. Din nou ciocanele răsunară, din nou marele hangar se umplu de larma binecunoscută și de mirosul așchiilor și al hainelor vechi, îmbibate de sudoare. Ferăstrăul cel mare huruia, mușcând din lemnul verde al doagei pe care Esposito o împingea încet sub tăiș. Din locul tăieturii izvora n rumeguș umed, care acoperea ca un fel de pesmet mâinile mari și păroase ce strângeau puternic lemnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
pe colină nu mai era nimeni. Daru șovăi. Soarele se înălțase acum de-a binelea și începea să-i ardă fruntea. Învățătorul făcu calea întoarsă, la început cu pas nesigur, apoi cu hotărâre. Când ajunse pe colină, era lac de sudoare. Urcă povârnișul aproape în fugă și se opri gâfâind, în vârf. La miazăzi, întinderile de piatră se desenau limpede sub cerul albastru, dar la răsărit, peste câmpie, începea să se înalțe un abur cald. Și în această ceață ușoară, Daru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
în tine harul sfântului. D'Arrast își lăsă brațele în jos. Așa cum stătea, cu brațele atârnând pe lângă trup, cu spatele lipit de perete, părea el însuși, cu picioarele și mâinile sale mari și greoaie, cu fața-i uriașă lucind de sudoare, un zeu bestial și pașnic. Negrul cel înalt îl privi, apoi, mulțumit, se întoarse la locul lui. Începu totodată să cânte, cu o voce de trâmbiță, primele note dintr-o melodie, pe care toți ceilalți le reluară în cor, acompaniați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
va ajunge la el. Când se afla aproape în dreptul lui, bucătarul se opri din nou, aruncând în jur priviri stinse. Văzându-l pe d'Arrast, rămase nemișcat, cu fața întoarsă către el, dar fără să pară a-l recunoaște. O sudoare uleioasă și murdară îi acoperea obrazul cenușiu, prin barbă i se scurgeau șuvițe de salivă, o spumă neagră și uscată i se închegase pe buze. Încercă să zâmbească, dar, sub greutatea care-l țintuia locului, se vedea bine cum tremură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
se îngrămădise în fața primăriei spre a-l vedea trecând. Totuși, pe neașteptate, se opri iar. Mâna lui d'Arrast se făcu mai grea. - Hai, bucătare, spuse el, mai ai puțin. Mulatrul tremura, saliva începu să-i curgă din gură, în timp ce sudoarea îi țâșnea prin toți porii. Încercă să răsufle adânc, dar se opri. Apoi porni iar, făcu trei pași, se poticni. Piatra îi alunecă pe umăr, crestându-i-l adânc, și-i căzu la picioare. Pierzându-și echilibrul, bucătarul se prăbuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
i-am promis. — Ai face bine să te întorci, a strigat ea după mine. * * * Era o zi de iunie neobișnuit de răcoroasă, dar, în vreme ce mergeam repede pe Fifth Avenue, făcându-mi loc printre turiști, eu tot simțeam un firișor de sudoare alunecându-mi de-a lungul părții stângi a trupului. Nu numai că interviul ăsta reprezenta o șansă de a-mi accelera traseul carierei, dar, în mod ciudat, era legat și de viața mea privată. Asta fiindcă prezentările fuseseră făcute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
de flexibilă. — Vă rog să vă așezați într-o poziție confortabilă, în fața covorașului, a spus instructorul. În vreme ce cursanții se întindeau în diverse poziții, Lulu executa toate mișcările fără cusur. Am observat o lucire subtilă pe frunte, dar nici o picătură de sudoare nu a căzut pe podea. Pe de altă parte, eu nu reușeam să mă abțin să nu grohăi ca Maria Sharapova și să nu-mi transform covorașul într-o baltă de transpirație. După douăzeci de minute, de fiecare dată când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Maria Sharapova și să nu-mi transform covorașul într-o baltă de transpirație. După douăzeci de minute, de fiecare dată când mă lungeam pe jos, palmele și picioarele îmi alunecau, de parcă erau pe patine cu rotile. Părul îmi mustea de sudoare. Tricoul și pantalonii îmi arătau de parcă ar fi fost lăsați pe sârmă în timpul unei ploi teribile. Când, în sfârșit, cursul s-a terminat, mi-am șters fruntea cu centimetrul de tricou care-mi rămăsese neîmbibat de transpirație. Până și Bea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
blajină, care juca, de o săptămână, rolul de asistentă a lui Vivian - a intrat înăuntru, închizând-o repede în urma ei. Fețișoara ei drăguță era roșie ca sfecla și contorsionată de frică. Deasupra buzei de sus i se formaseră picături de sudoare. — Trebuie să mă ajuți, Claire, mi-a spus ea gâtuită. O să mă omoare. Vivian pleacă din apartament în douăzeci de minute, ca să plece cu avionul spre L.A. Acum m-a sunat și mi-a cerut să-i aduc două dosare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
depui armele și să-ți abandonezi trecutul printre boarfele astea pe care au început să le roadă deja moliile, asta e tot ce vreau să-mi amintesc. — Mi-a ieșit pe nas, zice Părințelul, întorcîndu-se la bar gîfîind, plin de sudoare, nerăbdătot să predea ștafeta. Să vedem cît o să te țină pe tine, îi suflă la ureche Curistului, privindu-l pe Roja, care afișează un zîmbet satisfăcut la colțurile gurii. — Sper să nu fie chiar așa de nasol, mai are Curistul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
yang Vezică biliară Intestin subțire Stomac Intestin gros Vezică Simț controlat Vedere Vorbire Gust Miros Auz Hrănește Mușchi Vase de sânge Grăsime Piele Oase Se extinde la nivelul Unghiilor Culorii Buzelor Părului de pe corp Părului de pe cap Lichid secretat Lacrimi Sudoare Salivă Mucus Urină Miros corporal Acru Pârlit Plăcut Senzual Respingător Temperament asociat Deprimat Labil Obsesiv Angoasat Temător Aromă* Acru Amar Dulce Iute Sărat Sunet Țipăt Râs Cântec Plânset Geamăt Tip periculos de vreme Vânt Căldură Umiditate Uscăciune Frig Anotimp Primăvară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
asociați la bărbați, la ovule și la hormonii feminini asociați la femei. A treia formă de esență este alcătuită din fluidele grele cum ar fi limfa și lubrifianții din jurul încheieturilor și al altor țesuturi conjunctive (fluid sinovial) și din lacrimi, sudoare și urină. Acestea din urmă sunt implicate, în principal, în excreția produselor reziduale și disiparea energiei stagnante. Aceste trei forme de esență, împreună cu qi-ul, sunt numite cele „Patru Umori Corporale Vitale”. Esența și energia se află într-o relație strânsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
sunt... cum să-ți spun eu ție, Gheretă, ele sunt sarea și piperul istoriei. Pune I mare, Gheretă! Gâfâind după atâta efort, Precup se opri ducându-și solemn mâna dreaptă În dreptul inimii, În timp ce pe frunte i se Înmulțeau broboanele de sudoare ca niște aplauze mute. Istoria, care va să zică... Noi chiar stăm pe un drob de sare. Încă de la Romani... Nu m-am gândit niciodată la așa ceva, vă spun drept, domnu' Precup, și că mâine mă pensionez. Noi și exportăm sare. La unguri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
lor le va Închina această călătorie cât și discursul de adio pe care urma să-l improvizeze. Deschise ușa balconului În aplauzele mulțimii. 37. Gheretă visa că un șoricel albastru Îi rodea de zor un călcâi. Se trezi lac de sudoare. Se descălță În grabă și Își cercetă cu atenție piciorul. Ciorapul era Într-adevăr spart, dar pielea era nevătămată. Nici urmă de dinți. Doar un miros discret de năsal. Farmacistul și slovacul aplaudau În rând cu ceilalți. Cain era impunător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
uzat și el. Abia când simți iarba răcoroasă mângâindu-i tălpile, admise că În viața lui se petrecea un lucru cu totul deosebit. La fel simțea și Coriolan. Rezemat În coasă, doar În maieu și În izmene scurte, lac de sudoare, privea cu strângere de inimă, dar și cu imensă bucurie, cum pășea pe cărare, cu mersul acela În doi peri, ce parcă nici nu te duce, nici nu te aduce, dușmanul de clasă și dușmanul poporului, trădătorul de neam și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cam sătulă. Uneori, soluțiile vin chiar din sală: auzind parcă Îndemnurile, bărbații Încalecă femeile sau invers și gâfâie sau gem, după caz, Încurajați de spectatori: acum, acum, acum, aahhh. Apoi cuplul se separă și fiecare tace În felul său, savurând sudoarea sărată a celuilalt, priviți cu Înțelegere și recunoștință de o mulțime de oameni destinși și ei după un orgasm colectiv atât de reușit, binemeritat, În condițiile unei inflații cu două cifre. În artă, totul e mai simplu. Pe când În viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]