2,764 matches
-
Dumeni (în , în ) este un sat în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Costiceni. Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 121 metri, în partea de sud-est a raionului Noua Suliță, pe malul stâng al râului Prut, în apropiere de frontiera cu România. Localitatea Dumeni a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28
Dumeni, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316033_a_317362]
-
de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Dumeni face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.114 (3+1.111), reprezentând 97,81% din populație . În prezent, satul are 757 locuitori, preponderent moldoveni. Conform
Dumeni, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316033_a_317362]
-
Toporăuți (în , transliterat Toporivți, în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 233 metri, în partea de nord-vest a raionului Noua Suliță, pe malul râului Hucău. Localitatea Toporăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul
Toporăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316060_a_317389]
-
transliterat Toporivți, în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 233 metri, în partea de nord-vest a raionului Noua Suliță, pe malul râului Hucău. Localitatea Toporăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Cernăuți al Principatului Moldovei. Aici a avut o moșie boierul moldovean Dumitru Barnovschi, mare paharnic (1597) și apoi mare postelnic (1598 - 20 decembrie 1606). El a
Toporăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316060_a_317389]
-
la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Toporăuți face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 199 (136+63), reprezentând 4,40% din populație . În prezent, satul are 4.435 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului
Toporăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316060_a_317389]
-
timp considerată că primul model antic de eficiență și înzestrare militară. Legionarii români, infanterie prin excelență (deși existau și câteva unități de cavalerie), erau o forță atât foarte bine disciplinata, cât și extrem de bine echipată, având ca arme principale câteva sulițe (pilum) și o sabie scurtă pentru lupta corp la corp (gladius). Scutul român era foarte mare și greu, ceea ce înseamnă că legionarii aveau mobilitate mică în lupta corp la corp, compensând cu o protecție excelentă. Tehnică legionarilor era să iși
Legiune () [Corola-website/Science/316073_a_317402]
-
și o sabie scurtă pentru lupta corp la corp (gladius). Scutul român era foarte mare și greu, ceea ce înseamnă că legionarii aveau mobilitate mică în lupta corp la corp, compensând cu o protecție excelentă. Tehnică legionarilor era să iși arunce sulițele către inamic, apoi să înfigă gladiusul în zonele vitale ale inamicului. În ciuda acestui echipament de bază al legionarilor premarieni, existau câteva grupe numite "Triarii", veterani ai bătăliilor, care în locul sabiei și sulițelor, erau înarmați cu o sulița eficientă împotriva cavaleriei
Legiune () [Corola-website/Science/316073_a_317402]
-
protecție excelentă. Tehnică legionarilor era să iși arunce sulițele către inamic, apoi să înfigă gladiusul în zonele vitale ale inamicului. În ciuda acestui echipament de bază al legionarilor premarieni, existau câteva grupe numite "Triarii", veterani ai bătăliilor, care în locul sabiei și sulițelor, erau înarmați cu o sulița eficientă împotriva cavaleriei, dar și foarte utilă împotriva infanteriei. Datorită eficienței remarcabile, a apărut și o zicală: "a te duce la triarii", zicală ce însemna că te duci la sfârșit de drum, având dublu sens
Legiune () [Corola-website/Science/316073_a_317402]
-
să iși arunce sulițele către inamic, apoi să înfigă gladiusul în zonele vitale ale inamicului. În ciuda acestui echipament de bază al legionarilor premarieni, existau câteva grupe numite "Triarii", veterani ai bătăliilor, care în locul sabiei și sulițelor, erau înarmați cu o sulița eficientă împotriva cavaleriei, dar și foarte utilă împotriva infanteriei. Datorită eficienței remarcabile, a apărut și o zicală: "a te duce la triarii", zicală ce însemna că te duci la sfârșit de drum, având dublu sens deoarece triarii erau în spatele formațiilor
Legiune () [Corola-website/Science/316073_a_317402]
-
din tipurile de organizare a Triplex Acies (tactică standard premariana) înlocuind hastați, principes și triarii cu legionari echipați standardizat). Triplex Acies era o formație extraordinară a Legiunilor premariene. În fața se aflau Velites- infanterie foarte ușoară ce aruncă o ploaie de sulițe ușoare înainte să se retragă în spatele liniei principale. Înainte de luptă velites se postau în fața formației principale pentru a ascunde manevrele legionarilor, acționând și ca suport pentru cavalerie (equites). Soldații trebuiau să își cumpere echipamentul cu bani proprii, motiv pentru care
Legiune () [Corola-website/Science/316073_a_317402]
-
cam la fel dar dispunând de arme de calitate superioară. După Principes se aflau Triarii, a căror formație conține doar 600 de oameni deoarece erau veterani și în număr mult mai mic decât ceilalți soldați tineri. Triarii erau echipați cu sulițe numite Hastae, și erau dintre puținii care își permiteau o armura completă, similară cu cea a legionarilor de dupa reformele lui Gaius Marius. În urmă reformelor lui Marius, armura română devenise mult mai rezistentă și mai bine făcută, fiind furnizată din
Legiune () [Corola-website/Science/316073_a_317402]
-
ordinea calității: cei mai slabi în față, iar cei mai buni postăți în spate că rezerve pentru a interveni în zonele unde erau necesari. Cavaleria grea împreună cu cea auxiliara mai ușoară erau dispuși pe flancuri, împreună cu infanteria auxiliara echipată cu sulițe. Până la reformele lui Constantin, cavaleria legionara era formată de cavaleria grea legionara și pretoriana, precum și din cavaleria ușoară auxiliara. Ulterior acestor reforme, cavaleria legionara era formată din "Hippo-toxotai și Equites Sgittari, "cavalerie echipată cu arcuri.Cea mai puternică cavalerie grea
Legiune () [Corola-website/Science/316073_a_317402]
-
Lehăcenii Tăutului, întâlnit și sub forma Priprutea (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 142 metri, în partea de centru-sud a raionului Noua Suliță, pe malul râului Prut. De această comună depinde administrativ satul Cotul Boianului. Localitatea Lehăcenii
Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316082_a_317411]
-
Priprutea (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 142 metri, în partea de centru-sud a raionului Noua Suliță, pe malul râului Prut. De această comună depinde administrativ satul Cotul Boianului. Localitatea Lehăcenii Tăutului a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, moșia satului s-
Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316082_a_317411]
-
28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Lehăcenii Tăutului face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.033 (13+2.020), reprezentând 95,31% din populație . În prezent, satul are 2.206 locuitori, preponderent moldoveni
Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316082_a_317411]
-
Buda (în , transliterat Buda, în și în ) este un sat în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Mahala. Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 185 metri, în partea de vest a raionului Noua Suliță. Localitatea Buda a făcut parte încă de la înființare din
Buda, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316083_a_317412]
-
în și în ) este un sat în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Mahala. Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 185 metri, în partea de vest a raionului Noua Suliță. Localitatea Buda a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria
Buda, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316083_a_317412]
-
iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența republicii sovietice RSS Ucraineană. Începând din anul 1991, satul Buda face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.168 (8+1.160), reprezentând 90,33% din populație . În prezent, satul are 1.452 locuitori, preponderent moldoveni
Buda, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316083_a_317412]
-
Leușenii Tăutului, întâlnit și sub forma Gogolina (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 137 metri, în partea de centru-sud a raionului Noua Suliță, pe malul stâng al râului Prut. În apropierea satului, la o distanță de 5
Leușenii Tăutului, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316086_a_317415]
-
Gogolina (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 137 metri, în partea de centru-sud a raionului Noua Suliță, pe malul stâng al râului Prut. În apropierea satului, la o distanță de 5 km, trece calea ferată Cernăuți-Chișinău-Kiev. Localitatea Leușenii Tăutului a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului
Leușenii Tăutului, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316086_a_317415]
-
După 1944, au fost deschise în sat două școli elementare, două cluburi, o bibliotecă, un centru de sănătate. Primul președinte al Consiliului de sat a fost Constantin Lozovinski. Începând din anul 1991, satul Leușenii Tăutului face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 124 (9+115), reprezentând 6,80% din populație . În prezent, satul are 1.891 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului
Leușenii Tăutului, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316086_a_317415]
-
Mahala (în , transliterat Mahala, în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 152 metri, în partea de sud-vest a raionului Noua Suliță. De această comună depind administrativ satele Buda, Cotul Ostriței și Prut. Localitatea Mahala a
Mahala, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316084_a_317413]
-
transliterat Mahala, în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 152 metri, în partea de sud-vest a raionului Noua Suliță. De această comună depind administrativ satele Buda, Cotul Ostriței și Prut. Localitatea Mahala a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o
Mahala, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316084_a_317413]
-
la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Mahala face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.231 (16+2.215), reprezentând 90,40% din populație . În prezent, satul are 2.552 locuitori, preponderent moldoveni
Mahala, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316084_a_317413]
-
Hlinița, întâlnit și sub formele Hlinița pe Prut, Arboreni și Gai (în , transliterat Hai, în și în ) este un sat în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Boian. Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 219 metri, în partea de centru-vest a raionului Noua Suliță. Localitatea Hlinița a făcut parte încă de la înființare din
Hlinița, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316087_a_317416]