3,733 matches
-
a pierde; pierdere; pierduse; pixul; poliția; posesie; prieteni; a primi; prins; prioritate; pur; puteri; rapiditate; răspuns; răsufla ușor; rătăci; recupera; recuperat; relaxare; repede; returna; a returna; reuni; reuși; reușită; revăzut; rezolva; serviciu; scoică; scop; sensul vieții; soluția; speranța; speranțe; succes; surprins; susținere; tema; timp; traistă; a trebui; uită; ura; urca; a urmări; ușă; a văzut; vede; vinovatul; vîrcolac; vocație; zări; zîmbet (1); 746/248/67/181/0 gheață: rece (304); frig (96); apă (70); iarnă (44); tare (14); zăpadă (14); patinoar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
posibil; potrivi; povață; povestea; presimți; presupunere; presupus; a prevedea; a prezice; pricepere; probabil; probabilitate; problemă; rațiune; răspunsuri; rău; fără reacție; a realiza; recunoaște; reflecta; refuz; relativitate; relaxare; sat; sănătate; scamatorii; snoavă; soarta; soartă; spontaneitate; spray; a spune; stele; sugerează; supranatural; surprins; școală; șiret; șmecherie; știe tot; ce știi; nu știi; taci; talent; tarot; test; textul; timp; to guess; a trișa; truc; țigan; țigani; uită; vedea; viața; viață; viitor; vineri; vis; vorbă; vrăjeală; vrăjitor; vremea; vulpe; zi; zicală; zîmbi (1); 783/276
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nostim; oameni; obiectul; puțin obișnuit; obraznic; omul; oportunitate; orgolios; palpitații; parțial; pasiune; pasiv; pădure; persoană; a place; îmi place; plictisitoare; poate; porumbel; nu prea; preocupat; profesie; proiect; provocare; sclipitor; scop; seminar; semnificativ; sexy; sofisticat; sport; sticlă; străin; studiu; sunt; super; surprins; știre; de știut; știutor; tare; teamă; tentant; trebuie să îl iau; cu tolc; tot timpul; totul; urît; valoros; variabil; vedere; vernisaj; veste; video; zi; zîmbet; zvon (1); 761/252/79/173/0 iute: ardei (170); rapid (127); repede (78); ager
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
795/178/70/108/0 plăcut: frumos (175); drăguț (42); dulce (22); drag (20); bun (19); agreabil (17); neplăcut (17); miros (14); plăcere (10); zîmbet (10); fericire (8); iubit (8); relaxare (8); iubire (7); minunat (7); relaxant (7); simpatic (7); surprins (7); bine (6); sex (6); adorabil (5); bucurie (5); fericit (5); floare (5); gust (5); liniștitor (5); moale(5); sărut (5); somn (5); atingere (4); cald (4); ciocolată (4); fin (4); gustos (4); muzică (4); surpriză (4); urît (4); util
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
oferi; olimpiadă; ordin; ospitalier; ospitalitate; pachet; palme; pantofi; o parte; pix; plic; pofti; de pomană; premii; primi; principali; pui; punctual; rapid; răsfăț; răsplată; recepta; a recepționa; a recompensa; recunoștință; a refuza; repaus; repede; reuși; rezultate; sfat; singuri; sms; soluție; sosiți; surprins; taină; mă uit; ultima; unic; unici; uși deschise; ușor; venit; veniți; veselie; o veste bună; victorie; visa; a vrea; tot ce vrei; zîmbet(1); 769/227/72/155/0 prinde: minge (37); apucă (36); pește (30); mingea (28); ține (25
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pămînt; pesimist; plăpînd; plictisit; plîng; plîngăreț; a plînge; port; posac; povară; privirea; prost dispus; pustiu; răvășit; rece; roșu; sărăcie; scaun; sincer; și singuratic; sistem de educație; smiley; somn; sorry; stare momentană; stare proastă; strigăt; a suferi; la suflet; sumbru; suportat; surprins; suspin; sfadă; tare; tata; tată; tăcere; timid; toamnă; toți; trecător; trece; tristă; umbrelă; unic; veste, necaz; viața; voios (1); 780/ 217/77/ 140/0 trup: corp (230); suflet (106); frumos (33); om (31); și suflet (13); gol (12); frumusețe (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
oameni; om înțelept; omul; oră; orator; orz; pace; părere; pește; plăcere; plictiseală; plictisește; poate; poezie; poruncă; povățuiește; povestea; președinte; prezice; proștii; proverbe; răspuns; rece; relata; repede; replică; risc; rostește; rosti; scrie; secret; sfat; spun; spus; știe; stop? Te oprești?; strigă; surprins; tăcere; taină; tata; timid; țipă; un banc; un sfat; verbalizare; veste; vorbă multă; vorovește; zar; zboară; zgomot; nu zice; zi (1); 770/183/51/132/0 zid: perete (189); cărămidă (44); obstacol (42); barieră (28); piatră (25); înalt (25); casă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
toți muncim din greu. Nimănui nu îi place să fie coleg cu un oportunist”. Acum, cel puțin, problema se află la vedere și poate fi discutată (și eventual rezolvată), și nu amorsată în spatele ușilor închise. Gwen poate explica cât de surprinsă a fost să primească premiul, și poate să îi facă pe Barbara, Jim și Neil să se simtă apreciați prin complimentarea muncii lor. Pe scurt, Gwen i-a adus pe agresorii săi la masa de discuții, unde toate animozitățile și
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
colegilor săi pentru ședința săptămânală a diviziei de Promovare a Noilor Produse. Șeful, care tocmai a văzut niște cifre proaste din primul trimestru, intră strigând „Prostia și lenea nu vor mai face mulți purici pe aici”. Continuă tirada către angajații surprinși: „Am obosit să merg prin birouri și să văd imbecili care se distrează pe Internet pretinzând că muncesc. Tot ce pot să spun este că idioții care nu-și fac acum treaba cum trebuie ar face bine să nu vină
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
decât cu privire la cele ce-mi sunt cunoscute: știu că sunt și cercetez În ce fel sunt eu, cel pe care l-am cunoscut ca fiind. Or, e foarte sigur că această noțiune și cunoaștere despre mine Însumi, atât de exact surprinsă, nu depinde de cele pe care Încă nu le-am cunoscut, prin urmare, de vreunele din cele ce sunt Închipuite și inventate de imaginație. Și chiar acești termeni: Închipuire și imaginare, mă avertizează despre greșeala mea: căci aș Închipui cu
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
care țin de politica organizației și gândirea neclară sunt obstacole în calea ajungerii la un acord. Există două zone periculoase care apar, de obicei, în sectoarele public și nonprofit. Feriți-vă de ele. În primul rând, nu trebuie să fiți surprinși dacă finanțatorii nu au o idee clară în legătură cu ceea ce vor, mai ales în cazul studiilor de tatonare. Uneori este nevoie de timp și de mai multe întâlniri pentru a clarifica scopul. În al doilea rând, este posibil ca finanțatorul să
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
el ceva, numai să-i spunem ce. Prietena mea, cu educație managerială desăvârșită la Londra, a vrut ceai. „Doar atât?“ „Atât. La cât suntem de obosite, dacă ne aduci un ceai gol, te iubim.“ „Gol?“, a cerut el confirmarea, oarecum surprins... Îi mijise un altfel de zâmbet în colțul gurii, dar se prefăcea că nu înțelege. „Gol-gol“, a zis amica mea. „Gol-goluț“, i-am spus și eu zâmbind... Replica era echivocă, dar glumeam și mă gândeam la ce ar fi urmat
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
îi plăceau ședințele de împăcare pe care i le ofeream și specula orice acuzație lansată de răuvoitori la adresa mea ca să le obțină; de aceea și tolera atmosfera tensionată din bucătărie... Când ne-a văzut, numărul nouă n-a părut foarte surprins și nici nu s-a supărat, iar asta m-a cam deranjat. Îmi era tot mai clar că nu ține deloc la mine. Pe de altă parte, atât i-ar fi trebuit, să se supere! Că doar și eu îl
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
spun că nu mănînc. (pauză scurtă) Și-ți mai spun că de azi înainte nu mai sîntem soț și soție. Deocamdată atît. (rămîne la fereastră în aceeași poziție. Mina se retrage spre un scaun pe care nu se așează; e surprinsă, năucă, prăbușită; după o vreme se duce la masă și cară la bucătărie cele de pe masă; după ce termină se reașează pe scaun și într-un tîrziu, alb) Mina: Da de ce? (după o pauză) Te rog să nu taci. Te rog
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
fost ghiciți) Ei, dacă așa stau lucrurile, faceți ușoare antrenamente pe lîngă cuib. Irina: (vine la el cu un început de disperare și dragoste) Val, așa-i că mă iubești? Mă iubești? De ce taci? Val: De ce ți-e frică? Irina: (surprinsă) De unde știi că mi-e frică? De cine să-mi fie frică? Val: Bineînțeles, de tine. Irina: Cum o să-mi fie frică de mine! (deși înțelege, alunecă în anecdotă) Păi eu cu mine sînt foarte bună... nu mă bat, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
începe să plîngă) Te rog să mă scuzi... m-au cam lăsat nervii... El n: (înțelegător, afectuos, surîzînd) Nici o problemă... se mai întîmplă... Ea 2: Da... se întîmplă... Of, Doamne, dacă ai ști ce situație. El n: Știu. Ea 2: (surprinsă) De unde știi! Ți-a spus el?! El n: Nu... adică mi-a spus și el ceva... așa, pe scurt... mai mult cadrul teoretic... Ea 2:... da' să vezi cadrul practic... (rîd amîndoi) El n: Îl știu. Ea 2: Da' de unde
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Ea 1: (neînțelegînd) Da' de ce? El 1: Pentru că... (recitînd) "eu am știut dintotdeauna că-mi ești doar giuvaer lăsat în custodie..." Ea 1: (iubindu-l) Ce s-a întâmplat? El 1: Nimic... adică nu chiar nimic... A aflat. Ea 1: (surprinsă, dar nu speriată) A aflat! Și?! El 1: Cum și! Ea 1: Cred că a înțeles, nu? El 1:... Nu sînt foarte sigur de asta... Ea 1: Dar de ce? De ce? El 1: E greu să înțeleagă... așa cum ție ți-e
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
din ușile ce dau în hall; El 1 intră cu foarte mare precauție, se apropie de fotoliu, înțelege că Ea 1 doarme și se îndreaptă spre masa de scris) Ea 2: Știu că vii de la întîlnirea cu ea. El 1: (surprins, speriat) Nu... Ea 2: Nu minți! Te-ai întîlnit cu ea! O vezi în fiecare zi! Știu totul! El 1: De unde știi tu că... Ea 2: N-are importanță de unde știu. Te întîlnești cu ea și doar mi-ai promis
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cu asta? El 1: Hm! La examene, profesorii erau convinși mai mult de felul cum vorbeam decît ceea ce știam... Ea 1: Ambalajul contează... (rîd amîndoi) El 1: (sîcîitoarea memorie) Tu cum stai cu examenele? Ce note ai? Ea 1: (oarecum surprinsă) Bune... destul de bune... El 1: Dacă ai vrei problemă cu vreun examen... să-mi spui... se mai aranjează... Ea 1: Nu e nevoie, mă descurc. El 1: Cum adică te descurci...! Ea 1: Întîi și întîi, n-am niște examene
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
văd mai demult... n-am vrut să-ți spun... (o mîngîie) Poate că nu-i timpul pierdut... Zău dacă n-ar trebui să-l înveți minte, să-l sperii puțin... te-aș putea ajuta... Ea 2: (flatată, sigur, dar și surprinsă și circumspectă) Aiurea! Cred că n-ar observa chiar dacă m-ar vedea cu cineva... El n: Crezi? Ar merita să faci o încercare... Ea 2: (reacție de mijloc) Lasă, lasă... (pauză) S-au mai întîlnit? El n: Chiar azi, înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pot să-și adapteze un dialog vorbit, care, oricum, nou se va auzi, pentru a-și sprijini mai bine mișcarea; astfel; cînd El n ajunge lîngă Ea 1, care nu-l văzuse încă, o bate ușor pe umăr; ea e surprinsă, speriată, derutată; El n îi întinde mîna și, pentru că Ea 1 nu știe ce să facă, îi va lua mîna și i-o va săruta; El n se recomandă, Ea 1 înțelege cine este și după clipa de surpriză, neplăcută
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și vinovatul..., urîndu-se, iertîndu-se, iubindu-se..., incapabili să dea vreo sentință. Octav: (după o pauză în care Octav pare să admită explicația) Tata, apropo de complicitate, iartă-mă că te întreb... ai fost securist? Costache: (după o lungă pauză; deloc surprins, liniștit, poate puțin trist) Nu știu dacă am fost securist... sau dacă n-am fost... Dacă prin securist înțelegi un turnător, atunci eu n-am fost... Dar eu am făcut ceva mai grav decît asta... Eu m-am turnat pe
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
De ce să nu te uiți?! Gh. P. unu: Ei, na, mi-e rușine... Ei, ce-ai adus? Gh. P. doi: Ceva tot porno... Gh. P. unu: Adică...? Gh. P. doi: (mestecînd o pîrjoluță) Dosarele noastre de securitate. Gh. P. unu: (surprins, derutat, cu glasul voalat) Cum adică, dosarele de securitate?!! Gh. P. doi: (calm, mestecă în continuare) Dosarele noastre de securitate... Gh. P. unu: Care..., de unde... dosarele noastre de securitate...! Gh. P. doi: De la securitate... Ia și tu o pîrjoluță... Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în ei) Duceți-vă la doctorii voștri care vă trimit aici și spuneți-le că noi stăm cu frică în fața Domnului și ne recunoaștem vina! Ăsta-i leacul pentru boala noastră! (aruncă și cu iconița înspre cei doi) Ieșiți! (aceștia, surprinși, nu știu ce să facă și, presați de violența Trimisului, ies; toți ceilalți îl aplaudă) Plutonierul: Măi Trimisule, să mor eu dacă nu mi-ai plăcut... Sursa dublă: Bravo, Trimisule, bravo! Obiectiv nr.: Mamă, da' le-ai zis-o, de nu le
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
într-o structură floral-decorativă). Pe de altă parte, rolul acestei prime ore a fost acela de a conștientiza elevii asupra existenței unei reale corelări, relații între forma exterioară și cea interioară în realizarea unui portret. În realizarea unui portret, trebuie surprinsă această relație ascunsă dintre interior și exterior, iar detaliul formei exterioare trebuie redus, până la a reda doar esența persoanei, până la detaliul menit să individualizeze. A doua oră: Portretul expresie caracteriologică (individualizatoare) Este o oră consacrată realizării unui portret după un
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]