5,450 matches
-
care a crezut cu ardoare -, îi adâncește tragicul adevărului, acela de a fi doar o „fulgurantă trecere”, un fir de praf în ochii timpului., cerându-i acesteia: „mă smulge din șoaptele nopții,/scriindu-mi poemul Dragostei pe suflet,/ dezmierdându-mă tainic...” și nu mă lăsa „uitat la răscruce de drumuri,/ cu tristețea pe brațele-mi răsfirate / în îmbrățișări fugare...” (uitat într-o broderie de liniște...); „culege-mă din gerul ninsorile târzii /căzute matinal/ la marginea orizontului de jar/ în zări sugrumate
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
a murit și a înviat pentru mântuirea noastră. Mucenicul, fi¬ind următor al lui Iisus Hristos, moare și el și înviază întru El. Rezultă de aici că mucenicia nu poate să fie un echivalent al Sfintei Euharistii, dar ceea ce este tainic în euharistie se descoperă și în mucenicie, adică același Iisus Hristos, mort și înviat, este prezent atât în Euharistie, cât și în martir. Martyria, așadar, se justifică și se împlinește comunitar, aidoma Sfintei Euharistii, ca taină prin excelență eclezială. Mucenicii
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
-o și celorlalți". După unirea depli¬nă și desăvârșită cu Dumnezeu, după cina cea de taină, slujba lor nu s-a încheiat încă, fieca¬re dintre ei constituindu-se într-un moment sărbătoresc de preamărire a lui Iisus Hristos. Conținutul tainic al jertfei lor este pacea care, paradoxal, este transpusă sângeros în martiriu și mucenicie. "Iubind totdeauna pacea și dăruind neîntrerupt pacea, ei au plecat în pace la Domnul, fără să lase mamei bi¬serici suferința, nici dezbinare ori război între
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
anamnetice de comuniune dintre creștini, mucenici și, bineînțeles, Domnul nostru Iisus Hristos - „Mielul lui Dumnezeu, Cel care prin Sfânta Lui Jertfă a ridicat toate păcatele lumii”. Evident, trupurile martirilor și ale mucenicilor dăruiau și ofereau această po¬sibilitate de întâlnire tainică, între martiri și cei vii. Prin sfintele lor moaște, comunitatea se reunea, se consolida și se rezidea, încorporându-se sacramental ca Euharistie, în chinonia desăvârșită a Sfintei Treimi. În așa fel că sărbătoarea unui sfânt mucenic era semnul văzut al
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
sacramental ca Euharistie, în chinonia desăvârșită a Sfintei Treimi. În așa fel că sărbătoarea unui sfânt mucenic era semnul văzut al iubirii Tatălui pentru Biserică, aidoma da¬rurilor euharistice. Prin această taină, a muceniciei și a sfintelor moaște, Mântuitorul imprimă tainic lucrarea harului și veșnicia ritmurilor noi ale împărăției Cerurilor, unde materia devine nealterabilă, pnevmatică și pnevmatoforă, plină de sla¬vă și sfântă. Trebuie să subliniem încă odată faptul că sfintele moaște nu au fost niciodată imagini ale unui "memento mori
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
-a, fără veste, colț de floare nevăzută Ce cu dragoste-și urzește viața roz pe carnea crudă Și-și întinde fericirea, încă mică, tremurând, Peste lacomele răni, prea umilă tresărind. Doamne, cât îmi place floarea mărunțică și tăcută, Din ce tainic Univers și Cine, putând s-audă Bubele crescând pe trupu-mi, respirându-mi toată firea, Mană de semințe vii a trimis de nicăierea Și-a rodit, prea frumusețe, un ogor de putregaiuri, Să culeg holde de flori din dureri de adineauri
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379349_a_380678]
-
mântuire, Privirea-ți adorată/ Asupră-ne coboară,/ O, Maică prea curată/ Și pururea Fecioară, Marie! (Irina Nicolaescu/ Sergiu I. Nicolaescu, Rugăciunile poeților.Paralela 45) ,, În noaptea rece-a peșterii boltite,/coconul mic e Răsărit de Soare.,,/ Sub văl de raze tainic împletite/ Își mișcă-ncet mânuțele de floare.//,,( Monahia Teodosia Lațcu - Ție, Doamne, îți voi cânta.- Ed. Doxologia, Iași, 2013) Una dintre puținele compoziții imnografice anonime din slujba de la Nașterea Domnului este troparul: „Nașterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
Deși o privim cu teamă Trăim mereu aceeași dramă, Ne naștem pentru a muri. Chiar de nu-i auzim strigarea, Atunci când Domnul va decide, Înalte porți se vor deschide, Ce cruntă e predestinarea. De vom vedea în depărtarea Zării o tainica lumină, Desi durerile le-alină Vom înfrunta morții chemarea. Și fără a putea-o opri Vom face pasul resemnați Și-n suflet fi-vom împacați Atunci cand timpul va veni. Atunci cand timpul va veni Vom înfrunta morții chemarea, Ce cruntă e
de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379379_a_380708]
-
și al participării trupului nostru trecător la bunurile veșnice, mai presus de fire, o călătorie în lumina lăuntrică a sufletelor noastre. Prin Nașterea Domnului, noi, creștinii ortodocși pășim împreună cu Domnul Iisus Hristos în veșnicie. Să nu uităm faptul că legătura tainică a omului cu Iisus Hristos este singura prietenie adevărată. Venirea Noului An, Sărbătorile de iarnă, sunt un prilej de meditație, de analiză și evaluare, de cumpănire, de recunoștință și mulțumire, dar și de bucurie și ... Citește mai mult Nașterea Domnului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
și al participării trupului nostru trecător la bunurile veșnice, mai presus de fire, o călătorie în lumina lăuntrică a sufletelor noastre. Prin Nașterea Domnului, noi, creștinii ortodocși pășim împreună cu Domnul Iisus Hristos în veșnicie. Să nu uităm faptul că legătura tainică a omului cu Iisus Hristos este singura prietenie adevărată.Venirea Noului An, Sărbătorile de iarnă, sunt un prilej de meditație, de analiză și evaluare, de cumpănire, de recunoștință și mulțumire, dar și de bucurie și ... II. BINELE PE CARE-L
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
zâmbet și culoare, Troițe de candoare au răsărit în maci, Mi-ai împletit inele din lujerii de floare, În crinoline-albastre de iriși mă îmbraci. Ce mi-aș dori mai mult decat beția-n care, Adorm pe câte-o stea și tainic te respir, Eu ți-am rămas icoana, de dor vindecătoare, Tu giuvaer în salba, ocean de elixir. Nu-mi sunt nicicând de-ajuns ninsorile de meri, Desi mi-ai fost izvor în răsărit de foc, Cheamă de pază îngeri, ne
PE UMERI DE CER de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379402_a_380731]
-
răcoros și fraged, O primăvară trage dupa el, În splendoarea noii tinereți. Din bulbu-nfipt în gliile natale Se-naltă-n zarea de lumină, Și sună din goarne de-argint Flutrurându-și cele cinci petale. Privesc, admir, așa într-o doară, Un tainic dor de viată mă îmbie Să fiu și eu, cândva, un ghiocel Sau poate chiar o primavară... Referință Bibliografică: Ghiocelul / Elena Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1523, Anul V, 03 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena
GHIOCELUL de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379430_a_380759]
-
PĂLĂCEAN-VEREȘ, pentru volumul de proză scurtă „De sub vălul de negură”, Ed. Grinta, Cluj-Napoca VERONICA OȘORHEIAN, pentru volumul de proză pentru copii „Bumbușca și alte povestiri”, Ed. Grinta, Cluj-Napoca 4. PREMIUL PENTRU „CARTEA DE SATIRĂ ȘI UMOR” ION CONSTANTINESCU, pentru volumul „Tainice speranțe”, Ed. Napoca Nova, Cluj-Napoca 5. PREMIUL PENTRU „CARTEA DE CRITICĂ, ESEU ȘI ISTORIE LITERARĂ” VIRGILIU BRADIN, pentru volumul „Poezia modernă între rostire și devenire poetică”, Ed. Promus, Arad DOREL COSMA, ELENA M. CÂMPAN, pentru volumul „Un deceniu de conexiuni
PREMIILE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA PENTRU CĂRŢILE APĂRUTE ÎN ANUL 2015 de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379433_a_380762]
-
bătaia inimii, bolnavă Slobodă-i durerea, si suava, Răstălmăcește gând și grâi Și-o vorba, doar: iubire, hai! Limpezi și albastre izvoare! Limpezi și albastre izvoare, spuneți: Voi purtați cerul senin care cântă? Sau viersul vostru aduce din adâncuri O tainica -amintire ce ne-ncântă? E-n voi un hohot către cer, ce-ntreabă: Pe unde hoinăriți hai-hui, în țină? Ori e o caldă- nlăcrimare a undei Spre zările de iarbă și lumina? Trezind, natura din clipele de lene, Frenetic, coborați
POEME de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379457_a_380786]
-
Pe-ntinsul frământat al mării de pelin, Ce prăvălește peste mine valuri, Fără să-mi lase o clipă de alin. Prind coama alb-a munților de ape Și-ncerc tăria lor s-o domolesc, Cu mângâierea viselor din noapte, Ce tainic peste ele mă-nsoțesc. Și-n depărtările albastre ce-ntretaie Întinsul mărginit de frământări, Zăresc prin geana zorilor ițite, Corabia, ce mă poartă peste mări. Alerg spre cheiul de la miazănoapte Unde durerea n-a aflat sălaș, Să mă îmbarc pe arca
ULTIMUL VÂSLAȘ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379483_a_380812]
-
când treci cu mândra Lună, Tu, blând Luceafăr iar ne-nvață, Cuvântul tău ce n-o s-apună! Pe-ntinsul apelor albastre Albi nuferi încă mai șoptesc, Povestea nopților măiastre, Când stelele se-ndrăgostesc. Ne lași scrisorile aminte Și-nvățături cu tainic rost, Ce nu se pierd nici în morminte, Cât ne luptăm să fim ce-am fost! Floare-albastră, floare-albastră Știm noi oare ce-am avut? Și în rătăcirea noastră, Ce-am ucis și ce-am pierdut ? Referință Bibliografică: Requiem / Daniel Dac
REQUIEM de DANIEL DAC în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379505_a_380834]
-
e scrum. Și plâng și râd și iarăși plâng Cu umbrele mă-ntind la joc, Plecat mă duc dar nu ajung, Să prind o boabă de noroc... Și mă impiedic de visări Mai cad în doruri, mă ridic Rostindu-ți tainice chemări Ce nu primesc în schimb nimic... Nebun de toate și de viață, Nebun de tine și de noi, Strivesc sub tălpi o dimineață În drum spre lumea de apoi... ***** E primăvară! (Plecaților mei...) Au înflorit caișii-i primăvară! Iar
BUCURII PRIMĂVĂRATICE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379551_a_380880]
-
răcoros și fraged, O primăvară trage după el, În splendoarea noii tinereți. Din bulbu-nfipt în gliile natale Se-naltă-n zarea de lumină, Și sună din goarne de-argint Flutrurându-și cele cinci petale. Privesc, admir, așa într-o doară, Un tainic dor de viață mă îmbie Să fiu și eu, cândva, un ghiocel Sau poate chiar o primăvară... Citește mai mult De veacuri răsare pe dâmbPrimăvara-i picură-n creștetși dând cu tifla -n tristețeVesel își înaltă albu-i nimb .Are vecini
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
mic plăpând și îndrăzneț.Clopoțelu-i răcoros și fraged,O primăvară trage după el,În splendoarea noii tinereți.Din bulbu-nfipt în gliile nataleSe-naltă-n zarea de lumină,Și sună din goarne de-argintFlutrurându-și cele cinci petale.Privesc, admir, așa într-o doară,Un tainic dor de viață mă îmbieSă fiu și eu, cândva, un ghiocelSau poate chiar o primăvară...... XXI. CU DOR DE MAMA, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 1522 din 02 martie 2015. Când noaptea cobora în cuibul ei O mană
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
cărarea către mine Citește-aceste versuri printre rânduri, Să deslușești în ale mele gânduri Curate sentimente și divine. Eu te aștept o viață înainte, Tu îmi promiți că vii la infinit, Dar trandafiru-n vers s-a ofilit L-am îngropat în tainice morminte, În amintiri ce veșnic or să fie Ascunse într-o carte rătăcita, Voi mai simți durerea ascuțită A țepilor rămași pentru vecie. Citește mai mult Am înglobat în dulcele meu versO roza respirând iubirea ta,Căci nu am vrut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
De-oi rătăci cărarea către mineCitește-aceste versuri printre rânduri,Să deslușești în ale mele gânduriCurate sentimente și divine.Eu te aștept o viață înainte,Tu îmi promiți că vii la infinit, Dar trandafiru-n vers s-a ofilitL-am îngropat în tainice morminte,În amintiri ce veșnic or să fieAscunse într-o carte rătăcita,Voi mai simți durerea ascuțităA țepilor rămași pentru vecie.... XVIII. NE NAȘTEM PENTRU A MURI - GLOSSĂ -, de Căprar Florin, publicat în Ediția nr. 1633 din 21 iunie 2015
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
Deși o privim cu teamă Trăim mereu aceeași dramă, Ne naștem pentru a muri. Chiar de nu-i auzim strigarea, Atunci când Domnul va decide, Înalte porți se vor deschide, Ce cruntă e predestinarea. De vom vedea în depărtarea Zării o tainica lumină, Deși durerile le-alină Vom înfrunta morții chemarea. Și fără a putea-o opri Vom face pasul resemnați Și-n suflet fi-vom împacați Atunci cand timpul va veni. Atunci cand timpul va veni ... Citește mai mult Ne naștem pentru a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
zi de ziDeși o privim cu teamăTrăim mereu aceeași dramă,Ne naștem pentru a muri.Chiar de nu-i auzim strigarea,Atunci când Domnul va decide,Înalte porți se vor deschide,Ce cruntă e predestinarea.De vom vedea în depărtareaZării o tainica lumină,Desi durerile le-alinăVom înfrunta morții chemarea.Si fără a putea-o opriVom face pasul resemnațiSi-n suflet fi-vom împăcațiAtunci când timpul va veni. Atunci când timpul va veni... XIX. ROLUL VIEȚII, de Căprar Florin, publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
zâmbet și culoare, Troițe de candoare au răsărit în maci, Mi-ai împletit inele din lujerii de floare, În crinoline-albastre de iriși mă îmbraci. Ce mi-aș dori mai mult decât beția-n care, Adorm pe câte-o stea și tainic te respir, Eu ți-am rămas icoană, de dor vindecătoare, Tu giuvaer în salbă, ocean de elixir. Nu-mi sunt nicicând de-ajuns ninsorile de meri, Deși mi-ai fost izvor în răsărit de foc, Cheamă de pază îngeri, ne
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
zâmbet și culoare,Troițe de candoare au răsărit în maci,Mi-ai împletit inele din lujerii de floare, În crinoline-albastre de iriși mă îmbraci.Ce mi-aș dori mai mult decât beția-n care,Adorm pe câte-o stea și tainic te respir,Eu ți-am rămas icoană, de dor vindecătoare,Tu giuvaer în salbă, ocean de elixir. Nu-mi sunt nicicând de-ajuns ninsorile de meri, Deși mi-ai fost izvor în răsărit de foc,Cheamă de pază îngeri, ne
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]