14,658 matches
-
întrebat-o pe Hatsumi: — Unde vrei să mergi? Te întorci acasă, în Ebisu? Hatsumi a dat din cap. — Am înțeles. Vrei să mai bem undeva și să stăm de vorbă? — Da, spuse ea. — Shibuya, i-am spus eu șoferului de taxi. Hatsumi și-a încrucișat brațele, a închis ochii și s-a ghemuit într-un colț. Cerceii ei de aur se unduiau, sclipitor, în ritmul mașinii. Albastrul rochiei părea să se potrivească perfect cu întunericul taxiului. Buzele ei frumoase, rujate discret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
am spus eu șoferului de taxi. Hatsumi și-a încrucișat brațele, a închis ochii și s-a ghemuit într-un colț. Cerceii ei de aur se unduiau, sclipitor, în ritmul mașinii. Albastrul rochiei părea să se potrivească perfect cu întunericul taxiului. Buzele ei frumoase, rujate discret, tremurau ușor, lăsându-ți impresia că sunt gata să vorbească singure. Privind-o, mi-am dat seama de ce pusese Nagasawa ochii pe ea. Multe fete erau cu siguranță mai frumoase decât Hatsumi, dar ea avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
de la sanatoriu. I-am spus că le aștept cu plăcere. Îmi era cumplit de dor de Naoko și chiar vroiam să vorbesc cu ea. Așa că Naoko și mama ei și-au făcut apariția a doua zi, pe douăzeci și cinci, cu un taxi. Toate trei ne-am apucat de bagaje discutând, în același timp, vrute și nevrute. Spre seară, Naoko i-a spus mamei ei că poate pleca liniștită acasă. Au chemat un taxi și mama ei ne-a părăsit. Nici eu, nici mama lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
și-au făcut apariția a doua zi, pe douăzeci și cinci, cu un taxi. Toate trei ne-am apucat de bagaje discutând, în același timp, vrute și nevrute. Spre seară, Naoko i-a spus mamei ei că poate pleca liniștită acasă. Au chemat un taxi și mama ei ne-a părăsit. Nici eu, nici mama lui Naoko nu am fost neliniștite, pentru că Naoko părea a fi într-o stare de spirit foarte bună. Eu fusesem îngrijorată până atunci, așteptându-mă să o văd deprimată, epuizată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
de la Palace special pentru spectacolu’ Ăsta; trebuie să fie prins de alții În curele cînd intră-n tanc și nu știu cum dracu’ reușește să lupte. Fizic, vreau să zic. Ți-ar frînge inima dacă l-ai vedea. Înainte era șofer de taxi, spuse și apoi se opri. Vorbesc prea mult. Oprește-mă cînd vezi că m-apuc să pălĂvrăgesc. — Și al treilea? — Al treilea? Am zis că-s trei? — Da. — A, da. Al treilea-s eu. — Și ceilalți? — SÎnt mecanici, da’ n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
peste colivie. Și acum tînĂrul stătea În picioare, ascultînd cu gura Întredeschisă. Cineva tot Încerca ușa din față, care era Încuiată cu cheia și avea și zăvorul tras. Cum stătea așa, auzea frunzele de dafin foșnind În vînt, claxonul unui taxi care trecea pe stradă și vocile copiilor care se jucau pe un teren viran. Și apoi auzi din nou cheia care se Învîrtea În gaură. Auzi cum se deschide ușa, cum se izbește de zăvor și apoi cum este Încuiată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de acum cinci luni. Însă, dacă vreau, pot să mă opresc oricând. Pe la unu, Will era atât de beat, încât a căzut de pe scaun de două ori, și Lucy avea nevoie de ajutor pentru a-l putea duce la un taxi. Ea și Patrick l-au cărat afară. Avea noroc că iubitul meu era puternic. Will cântărea cât un elefant, iar ea cât o pană. Patrick s-a întors peste 10 minute, cu o expresie obosită, și s-a prăbușit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ați devenit. Asta-i nevroză. Sau remușcarea dumneavoastră se bizuie pe niște indicii concrete?” „Ce anume este un indiciu În lucrurile astea? Și, apropo de nevroză, În seara asta e o cină cu doctorul Wagner. Eu am să iau un taxi din piața de la Scala. Mergem, Sandra?” „Doctorul Wagner?” am Întrebat În timp ce Îi salutam. „În persoană?” „Da, e la Milano pentru câteva zile și poate-l conving să ne dea vreun studiu inedit de-al lui, ca să scoatem un volumaș. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
știe dacă-i adevărat?” „Pare ciudat, dar comisarul nu știe. Se pare că au găsit numele meu și Întâlnirea de ieri Însemnate Într-un carnețel. Cred că suntem singura lor pistă. Ce să-ți mai spun, haidem”. Am chemat un taxi. Pe drum, Belbo mă apucă de braț. „Casaubon, poate o fi vorba de o coincidență. În orice caz, doamne-ajută, poate sunt eu cam complicat, dar prin părțile mele se spune « Întotdeauna-i bine să nu dai nume»... Era o piesă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
în picioare. Omul epocii de aur își satisfăcea plăcerile „la varice”, doar când era vorba de muncă se așeza. Am luat cheile și am plecat după al doilea transport. Sabina se simțea rău, a trebuit să facem rost de un taxi. Înainte de a scoate ultimele lucruri din casă, am primit un telefon de la Maria Firidă. Își anunța fiica despre apropiata ei plecare la Cluj. Era cazul să profităm și noi de Caritas, dacă nu voiam să ne-o ia toți înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
să am un băiețel pe care să-l numesc Hanibal și o fetiță, Libelula. Ce tâmpenie! Cum te simți? Ți-au dat drumul așa de repede? Mda, am mai stat o oră după chiuretaj la clinică, apoi am chemat un taxi și am venit acasă. Cum să mă simt? Slăbită, fragilă, am pierdut mult sânge. Îmi dau seama că e golită, că a trebuit să renunțe la tot ce își dorea mai mult. Încerc să o consolez cum pot. Adelina mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și torturi cremoase cu glazuri din cele mai îmbietoare. În centrul potcoavei adăstau lăzi de sucuri, vinuri, șampanie. La asemenea agape luau parte cel puțin treizeci de educatori. Festinul se prelungea până seara, după care cei mai bazați chemau un taxi și se prăbușeau în el. Cioflingarii, majoritar tineri, care mâncaseră cel mai cu spor - să bifeze problema asta pentru o săptămână -, nu aveau altceva de făcut decât să-și târâie burțile diforme peste pășunea din fața școlii, până la stația lui 102
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Mi-am zis că cel mai bine ar fi fost să-mi iau tălpășița. Am burdușit o valiză cu țoale și cărți - la fundul ei am înghesuit blugii contaminați -, m-am parfumat din belșug cu Prada, am făcut comandă la taxi Cobălcescu și am ieșit în strada mare. Planul era să iau trenul spre Roman - acolo aveam bunicii, pe soră-mea Cristina, mătușă-mea Cucu. Înțelesesem chiar că venise din Banat și taică-meu, să fie aproape de șeful clanului, Bunicul, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
rog, Buletin este și el a fortiori însetat și se alimentează în permanență, pe unde apucă. Afirmativ. Pot să confirm. Ei, și să continuu! Când am ieșit din crâșmă, peste drum de cimitir, pe străduța care duce la stația de taxi-uri, dintr-o curticică, de pe stânga, într-o fâșie de lumină, s-a strecurat pe poartă un iepure mare, alb. Alb, complet. Griș cu lapte. Vreau să zic, că a deschis ditamai poarta de fier, cu laba și a pășit
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
îmbrățișați și uimiți, am privit acest spectacol de deasupra acoperișurilor. Curând, globul de chihlimbar rămase luminat doar pe jumătate, iar apoi umbra se întinse, lăsând să mai scânteieze doar un corn din ce în ce mai subțire; în acest timp, prin piața Galați treceau taxiuri și autobuze, circulau trecători, dar nimeni nu ni se alătura ca să privească luna, care începu curând să crească din nou până ce, în vreun sfert de oră, redeveni globul perfect dinainte. Mai târziu, totul ni s-a părut un vis al
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
le spunea în umbra holului, pe treptele de marmură, colorând totul până la un soi de feerie tipic femeiască: el o dusese mai întîi la "Berlin", unde băuseră Cinzano, apoi îi luase un trandafir galben și merseseră acasă la el cu taxiul. El avea o motocicietă cu care duminică vor... I-am strigat atunci să înceteze și m-am repezit în stradă. Plângeam în hohote, noroc că era întuneric. Treceam plângând pe lângă vitrinele cu costume de schi, pe lângă atelierele de reparat televizoare
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pentru mine, căci plecam în zori cu expresul Howrah-Madras și ajungeam înainte de prânz pe șantier. Mi-au plăcut întotdeauna călătoriile în colonii. În India, cele în clasa I sunt chiar o adevărată vacanță. Gara o simțeam prietenă de câte ori scoboram din taxi și alergam vioi pe peron, cu casca maron trasă bine pe ochi, cu servitorul după mine, cu cinci reviste ilustrate subsuoară și două cutii de tutun "Capstan" în mâini (căci fumam mult la Tamluk și, de câte ori treceam prin fața tutungeriei din
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
a întîmplat să întîlnesc pe Lucien Metz chiar într-una din zilele când mă întorceam ― ars de soare și cu o poftă nebună de mâncare ― de la Tamluk. L-am întîlnit pe peron, în timp ce așteptam ca servitorul să-mi găsească ua taxi (venise tocmai expresul de Bombay, și era o afluență neobișnuită). Pe Lucien îl cunoscusem cu doi ani mai înainte, la Aden, când eu mă coborâsem acolo pentru câteva ceasuri, ― în drum spre India ―, iar el aștepta un vapor italian ca să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
blanc!"), bătîndu-l pe spate, încurajîndu-l. Geurtie, care se așezase pe genunchii mei, mă strângea alarmată (aflase de simțitoarea urcare a salariului) și-mi spunea mereu: ― Am să cad! Ți-e frică dacă am să cad? La întretăierea lui Dhurmtollah Street, taxiul nostru a trebuit să aștepte trecerea-tramvaiului. Ceilalți ne[-o] luaseră înainte, și eram cu toții întristați de acest nenoroc. Atunci ne-am încrucișat cu mașina inginerului, și am avut o neașteptată tresărire văzîndu-l pe el alături de soție și de Maitreyi. M-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
aflam în același oraș cu Sen și nu riscam să-l întîlnesc.) Mașina m-a adus acasă tocmai în ceasul când poliția din Park-Street începuse cercetările pentru găsirea mea. D-na Ribeiro aproape că leșină când mă văzu coborând din taxi, cu casca ruptă, nebărbierit de patru zile, cu hainele palate. ― Uiide ai fost, pentru Dumnezeu, unde ai fost? A telefonat mereu South 1144 pentru d-ta, și băiatul acela, mr. Chatterjee, Khokha, cum îi spuneți acolo, a venit mereu să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
loc într-una din ușile turnante. Pătrunzând în hali, clipi din ochi ca și cum ar fi trebuit să se obișnuiască cu lumina artificială. Se îndreptă spre recepție grăbind pasul. - Am o întîlnire la patru și treizeci, spuse. Sânt puțin în întîrziere. Taxiul. Și nici măcar n-am scuza unui accident... Se opri brusc și zâmbi. Bătrânul din fața lui clătină încet din cap și-i întoarse zâmbetul. - Ce e mai curios... adăugă după un răstimp. Continuând să zâmbească (dar parcă într-un fel mai
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
întîmplat demult. Demult! repetă ea, strîngîndu-i brațul. Când ai avut accidentul și ai scăpat ca prin minune. Adu-ți bine aminte. Știai că nu-mi place să aștept, și aveam întîlnire la patru treizeci, și multă vreme n-ai găsit taxi, căci începuse să plouă... Adrian își desprinse încet brațul și o privi adânc. - Vasăzică, e adevărat, șopti. - Da. E adevărat. Ți-am spus că așa am fost eu blestemată. Am știut asta de când te-am întîlnit. Ți-am spus atunci
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
în macferlane, îl așteptau în fața bibliotecii. Unul din bibliotecari cobora tocmai atunci; îl rugă să-i îngăduie să-l însoțească. După câtva timp, când bibliotecarul nu se mai putea îndoi că într-adevăr erau urmăriți, s-au urcat într-un taxi. Un cumnat al bibliotecarului era funcționar la Serviciul străinilor. De la el a aflat mai târziu că fusese confundat cu un agent secret și i s-a comunicat numărul de telefon la care putea chema în caz de nevoie. Îl amuza
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
celalt îl privește curios, aproape neîncrezător. Îmi închipui că s-au prăvălit multe stânci. Mi-e teamă că au fost lovite, sau îngropate sub pietre... Știa că nu-i va fi ușor să-l convingă. - Aș pleca singur, într-un taxi, să le caut, reluă târziu. Dar dacă s-a întîmplat așa cum bănuiesc, nu vom putea, numai noi doi, șoferul și cu mine, să le scoatem de sub pietre. Am avea nevoie de târnăcoape și lopeți. Totuși, până la urmă, s-a resemnat
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
în mai multe limuzine, încadrate de motocicliști. Altminteri, nu îndrăzneau să-și părăsească etajul. Nu îndrăzneau nici măcar să se plimbe pe coridoare, împreună cu doctorul și infirmiera, încercaseră o dată, târziu după miezul nopții, să coboare, sperând să se îmbarce într-un taxi, și depărtîndu-se de hotel, să se plimbe pe străzi. Dar o ceată întreagă îi aștepta la ieșire. Au fost siliți să se întoarcă, fugind, sub protecția polițiștilor. - Mi-e teamă că am să înnebunesc, repetă din nou când ieși din
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]