3,283 matches
-
muncit mult, cu tragere de inimă, m-ați ascultat, părinții voștri Îmi atrăgeau atenția cum vă cresc, pentru că sfaturile lor cădeau pe undeva mai departe de casă. Nimeni nu a aflat că profesorul vostru și-a pierdut prin lagărele și temnițele comuniste de exterminare, 7 ani de tinerețe, mai precis Între 17 și 24. - Trebuie să mai adaug ceva: la Deleni a funcționat cu o superbie de neuitat, cenaclul artelor „Nicolae Labiș” cu expoziții de artă plastică și o revistă „Floare
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
intrat În sală și i-a oferit un pahar cu apă. Bănuiesc că acesta a fost momentul În care fiul meu a fost otrăvit”, spune tatăl tânărului la rândul său, disidentul Alexandru Tăcu fusese urmărit de Securitate și condamnat la temnița Întrucât a refuzat depunerea jurământului militar În fața steagului sovietic Alexandru Malin Tăcu este, poate, pentru mulți dintre noi, un nume necunoscut, dar care la numai 17 ani a murit În condiții stranii. Malin Tăcu era fiul disidentului Alexandru Tăcu, cel
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
pentru că și-a permis să cânte „Trăiască Regele” la câteva luni după ce acesta abdicase. La data de 13 martie 1952, Alexandru Tăcu este condamnat inițial la 15 ani pentru trădare, Însă ulterior pedeapsă a fost micșorata la patru ani de temnița. „M-au condamnat la patru ani de Închisoare pentru că nu am vrut să depun jurământul militar În fața steagului sovietic. Am fost plimbat prin mai multe Închisori politice din țară, pe la Poarta Albă, Jilava, Sovrom Onești, Gherla. Am cunoscut prin Închisori
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
diverse motive politice, „Încununate” În anul 1952 cu o condamnare pentru că a refuzat să depună jurământul militar. Fostul dizident ieșean a primit o pedeapsă de 7 ani de Închisoare pentru „insubordonare și agitație publică”. „Mi-am petrecut anii tinereții În temnițele și lagărele de exterminare ale comuniștilor care nu au fost altceva decât un traseu al morții Am stat Închis În celulele de la Jilava, Gherla, Văcărești, am fost la Canal. În toate acestea am participat la holocaustul roșu” ne-a declarat
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mea susținută Împotriva comunismului mi-a păstrat sufletul tânăr. - Domnule Conescu, apreciez că oportună opinia dvs. enunțata public, Întrucat Îmi oferă prilejul să vă pot aminti câte ceva despre „legile de atunci ale țării” În temeiul cărora au fost masați prin temnițe și lagăre de exterminare milioane de români, Împuternicind călâii unui stat nelegitim să arunce În gropi comune și cimitire anonime un număr imens de cadavre ale unor oameni total nevinovați. - Invocând ca martor istoria autentică, afirm cu certitudine că rezistență
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
lor este aceasta: „ei n-au respectat legile de atunci ale țării; bune sau rele, cum se găseau, ele trebuiau respectate”. Spusă de mai sus nu-i creația juristului Eduard Conescu, el Însuși un dizident, cu ani Îndelungați petrecuți În temnițele comuniste și, mi se pare, și soția sa. Este un Împrumut din părerile ideologiei timpului, folosite astăzi În a justifica fărădelegile. Dar o justificare vinovată, cum susține și Alexandru Tăcu. Fie că a fost Ion Iliescu președinte, fie Emil Constantinescu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
parlamentarilor României care să ia o asemenea inițiativă și să intre În istoria postcomunistă. Sighetul și Memorialul de la Sighet așteaptă de ani și ani să atârne printre portretele opoziției comuniștilor, bărbatul sau femeia care a inițiat legea scuzei față de ororile temnițelor și gulagurilor Înfăptuite și Întreținute de comuniști. În multe privințe se lucrează Încă pe postată. Recent, În librarii a aparut volumul „Cei care au spus NU”, e vorba de oponenți și dizidenți din anii ’70 și ’80, În colecția istorie
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
abdice de cei care aveau să instaureze un regim de teroare. Ulterior, au urmat alte arestări pe diverse motive politice, „Încununate” În anul 1952 cu o condamnare pentru că a refuzat să depună jurământul militar. „Mi-am petrecut anii tinereții În temnițele și lagărele de exterminare ale comuniștilor, care nu au fost altceva decât un traseu al morții. Am stat Închis În celulele de la Jilava, Gherla, Văcărești, am fost la Canal. În toate acestea am participat la holocaustul roșu”, ne declarase Tăcu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Câșlaru, În „Ziarul de Iași” a apărut un cutremurător articol despre dreptatea tardivă pe care justiția postdecembrista i-o dă fostului deținut politic al regimului comunist Alexandru Tăcu, disident pe care „justiția” dictaturii roșii Îl condamnase la ani grei de temnița și-l trimisese la Jilava, Gherla, Văcărești, Canal (repere ale morții pe harta terorii comuniste). Știu, cel ce a greșit, cel care e vinovat trebuie să plătească, să fie pedepsit pentru faptele sale. E un precept vechi de când lumea, enunțat
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Dar ce fel de justiție e aceea care condamna nevinovați?! E chiar justiția comunistă, care a condamnat mii și mii de oameni la umilințe, la Înfometare, la degradare morală, spirituală, materială, la durere, la suferință, la frig, la dezumanizare, la temnița, la muncă silnica, la moarte, numai pentru vină că voiau să trăiască liberi și demni! Din cele mai vechi timpuri călâii s-au ascuns după mască respectabilității, a legitimității, a justiției, țipând că din gură de șarpe atunci când li s-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
vechi timpuri călâii s-au ascuns după mască respectabilității, a legitimității, a justiției, țipând că din gură de șarpe atunci când li s-au scos la iveală atrocitățile comise. De aceea admir curajul Adinei Câșlaru de a aminti suferințele Indurate În temnițele comuniste de Alexandru Tăcu și de cei care, asemenea lui, s-au opus, pe față, regimului de dictatură a proletariatului: generațiile de azi, care au șansa de a se naște, de a se forma, de a trăi Într-o relativă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
niciodată răscumpără nici măcar o secundă din suferințele Indurate de oponenții regimului comunist. Tardivă recunoaștere a greșelilor, formală asumare a trecutului cu toate nedreptățile comise de justiția comunistă nu vor putea să le redea ceea ce le-au răpit anii petrecuți În temnițele dictaturii: tinerețea, elanurile, speranțele, visele, lumina sufletească... Evident, reparația e mai mult simbolică (dar ce forță incredibilă poate avea un simbol!), dreptatea - vorba lui Victor Hugo - trebuie făcută Întotdeauna la timp, dar, din nefericire, În acel timp puterea nu comitea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
găurească palmele cu creioane. — Nu-i așa că e o zi frumoasă? a spus Jebediah. Bate puțin vântul, dar rămâne totuși o zi frumoasă. Păcat nu e mereu așa, o zi însorită în care totul e bine. Până și sclavii din temniță par să le zâmbească șobolanilor care le rod degetele de la picioare. Sau rânjesc de fapt?... Mă rog, hai să nu ne mai gândim la sclavii din temniță... Păsările și șobolanii... dulcele miros al cloroformului... ah! Dar să nu te mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
așa, o zi însorită în care totul e bine. Până și sclavii din temniță par să le zâmbească șobolanilor care le rod degetele de la picioare. Sau rânjesc de fapt?... Mă rog, hai să nu ne mai gândim la sclavii din temniță... Păsările și șobolanii... dulcele miros al cloroformului... ah! Dar să nu te mai rețin, sunt sigur că ai și altceva de făcut în această zi minunată. La revedere.“ Din cuvintele lui ies proze stranii, ilustrate cu driade și bărbați cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
aproape metafizic (O ține în mână un zeu și o strânge - II 6). El e frapat de aspectul nesănătos al soției sale (Totdeauna are cearcăne negre sub ochi și pete vinete ? - II 8), înfățișare maladivă accentuată după închiderea ei în temniță (s-a tulburat sângele în ea... e ca moartă, cu pete vinete - III 13) și confirmată de vocea moartă, semn al hotărârii de a se răzbuna (III 14). La prima lor întâlnire, Clitemnestra îi spune că și-a pierdut liniștea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
vorbit G. Cantili, Barbu Delavrancea, Gr. Păucescu și Atanasiade. Partea civilă a fost reprezentată prin R.D. Opran. Jurații, acordând circumstanțe ușurătoare și înlăturând premeditarea, Nae Miulescu a fost osândit la 10 ani de muncă silnică, soția la 5 ani de temniță, apoi solidari la 2 000 lei despăgubiri civile și 1 500 lei cheltuieli de judecată. D. Costa-Foru a luat cuvântul după pronunțarea verdictului, spre a lua apărarea condamnaților și a le proclama inocența. Președintele l-a chemat la ordine, chemându
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
afirmă că Ion Brătianu n-a fost deloc bolnav de alienație mintală, ci a fost trimis în casa de sănătate de către prefectul poliției din Paris fiindcă suferea de o gravă afecțiune de piept ce nu putea fi căutată într-o temniță. În preziua alegerilor generale, opoziția a ținut întruniri publice în toată țara, și fiecare întrunire a trimis Regelui un delegat care să-i ceară să garanteze libertatea alegerilor. Opoziția repeta purtarea opoziției de la Mazar pașa, în 1875, care, în ajunul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
noastre mult încercate. Pământul vostru a hrănit pe apostolii libertății bulgare, pe luptătorii uriași ai independenței noastre, pe Levsky, Benkovsky, Hadji-Dumitru, Karagea, Volov, adică întregul șir al martirilor noștri, căzuți apoi pe câmpul sfintei lupte, morți în ștreang și prin temnițele turcești. Dar cu aceasta nu se isprăvește mărinimia poporului român. Din România ieșeau înarmați iunacii noștri, acești eroi ai libertății: Toțiu și Panaiot la 1866, Hadji-Dumitru la 1868, Botev la 1876 și alții. Satul Petrușani, Oltenița, Bechet și Giurgiu au
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de mine, au fost duși la tribunal, spre a depune ca martori în chestia dr. Romniceanu-Emil Frunzescu; eu m-am dus în celula lui Rădulescu - care încă zăcea pe coaste - spre a dejuna. Dejunul fusese comandat la o cârciumă din fața temniței. O cutie cu sardele este deschisă. Trebuie să fi fost din alt secol, căci untdelemnul era rânced. Apoi vin patru ouă fierte. Întâiul pute, al doilea era putred, din al treilea apare un pui mort. Cârciumarul, neavând ouă proaspete, ne
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pe care îl cunoștea bine. Însă unii îl bănuiau de spionaj. Adică l-am bănuit toți, fiindcă aducerea lui la Văcărești și instalarea în a doua cameră, împreună cu prietenii noștri, era făcută ca să fie bănuită. Am stat 5 zile în temniță. Dar ce temniță veselă!... Fruntașii partidului conservator în cap cu prințul Gheorghe Bibescu ne-au trimis imediat sumedenie de bunătăți. Kilograme de icre tescuite, șunci, prăjituri de la Capșa, pui fripți, ouă proaspete, sticle cu vin, duzini de butelii cu șampanie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cunoștea bine. Însă unii îl bănuiau de spionaj. Adică l-am bănuit toți, fiindcă aducerea lui la Văcărești și instalarea în a doua cameră, împreună cu prietenii noștri, era făcută ca să fie bănuită. Am stat 5 zile în temniță. Dar ce temniță veselă!... Fruntașii partidului conservator în cap cu prințul Gheorghe Bibescu ne-au trimis imediat sumedenie de bunătăți. Kilograme de icre tescuite, șunci, prăjituri de la Capșa, pui fripți, ouă proaspete, sticle cu vin, duzini de butelii cu șampanie. La ora dejunului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
din așa-zisele țări satelit, fiind în guvern, nu a avut un asemenea curaj. Sancțiunea nu a întîrziat. Petre Groza a ezitat, dar Ana Pauker s-a grăbit să denunțe faptul lui Stalin, care a ordonat să fie condamnat la temniță grea. După șase ani de închisoare, a fost eliberat și trimis la Poiana Gorjului, cu interdicție de a lua contact cu cineva. Măsură inutilă, deoarece constituția lui robustă a fost pusă la grea încercare în anii de celulă umedă, ținut
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
că îi rămăseseră intacte, numai puterile fizice erau sfîrșite. Nu iese nimeni dintr-o închisoare comunistă, capabil să reia lupta, chiar dacă regimul ar restaura toate libertățile publice. Actul de curaj național din mai 1947, urmat de cei șase ani de temniță grea, ne impune o dreaptă judecată. Numele lui determină controverse destul de aprige și cei legați direct sau indirect de actul capitulării au tot interesul să creeze și să întrețină, în jurul fostului prim-ministru, o atmosferă de ostilitate. Dar ce înseamnă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
a însemnat înrobirea economică și politică a țării noastre și puțin a lipsit ca ea să fie efectiv anexată Uniunii Sovietice. Nenorocirile aduse de ruși în România, jaful criminal, genocidul economic și cultural, sutele de mii de oameni aruncați în temnițe și uciși din ordinul Moscovei ne arată adevărata față a politicii rusești față de țara noastră. După 1991, în condițiile destrămării Uniunii Sovietice și proclamării independenței Republicii Moldova, rușii au încurajat regimul separatist de la Tiraspol, menținând pe teritoriul ei Armata a 14
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
neam mare, domniță. Cine s-ar fi ostenit altfel să te ucidă Într-un fel atât de ocolit? Dacă erai o femeie de rând, te-ar fi sugrumat Într-un colț de iatac sau te-ar fi aruncat Într-o temniță uitată, de unde nu se iese niciodată, și nimeni n-ar fi Întrebat de ce... Viața prostimii n-are nici un preț, dar tu n-ai de unde să știi asta. Oricum, moartea Domniei Tale trebuia să semene cu o Întâmplare nefericită a cărei
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]