64,222 matches
-
capcane pentru alte minți; ele nu reprezintă doar un punct mort în renumitul proces al evoluției, ci mai curând o gaură neagră. Cine știe ce teorii greșite ne hrănesc chiar în acest moment orgoliul cunoașterii! Partea proastă e că aflăm despre o teorie că este greșită abia după ce ne-am smuls din brațele ei. Iar dacă o bună parte din viața noastră intelectuală am adăstat în umbra acesteia e posibil chiar să nu ne mai putem desprinde, ea căpătând statutul de dogmă. Partea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
am smuls din brațele ei. Iar dacă o bună parte din viața noastră intelectuală am adăstat în umbra acesteia e posibil chiar să nu ne mai putem desprinde, ea căpătând statutul de dogmă. Partea și mai proastă e că o teorie este dovedită ca greșită de o altă teorie. Trebuie să înțelegem teoriile ca dezvoltându-se sub forma unei structuri arborescente. Esențiale sunt teoriile "de trunchi", care fundamentează posibilitatea altor teorii. Acestea sunt cele mai râvnite de "teoreticieni" deoarece constituie noi
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
bună parte din viața noastră intelectuală am adăstat în umbra acesteia e posibil chiar să nu ne mai putem desprinde, ea căpătând statutul de dogmă. Partea și mai proastă e că o teorie este dovedită ca greșită de o altă teorie. Trebuie să înțelegem teoriile ca dezvoltându-se sub forma unei structuri arborescente. Esențiale sunt teoriile "de trunchi", care fundamentează posibilitatea altor teorii. Acestea sunt cele mai râvnite de "teoreticieni" deoarece constituie noi moduri de a vedea. Din păcate sunt și
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
noastră intelectuală am adăstat în umbra acesteia e posibil chiar să nu ne mai putem desprinde, ea căpătând statutul de dogmă. Partea și mai proastă e că o teorie este dovedită ca greșită de o altă teorie. Trebuie să înțelegem teoriile ca dezvoltându-se sub forma unei structuri arborescente. Esențiale sunt teoriile "de trunchi", care fundamentează posibilitatea altor teorii. Acestea sunt cele mai râvnite de "teoreticieni" deoarece constituie noi moduri de a vedea. Din păcate sunt și cele mai des uitate
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
nu ne mai putem desprinde, ea căpătând statutul de dogmă. Partea și mai proastă e că o teorie este dovedită ca greșită de o altă teorie. Trebuie să înțelegem teoriile ca dezvoltându-se sub forma unei structuri arborescente. Esențiale sunt teoriile "de trunchi", care fundamentează posibilitatea altor teorii. Acestea sunt cele mai râvnite de "teoreticieni" deoarece constituie noi moduri de a vedea. Din păcate sunt și cele mai des uitate, poate și din dorința de a nu vedea corectitudinea teoriilor la
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
statutul de dogmă. Partea și mai proastă e că o teorie este dovedită ca greșită de o altă teorie. Trebuie să înțelegem teoriile ca dezvoltându-se sub forma unei structuri arborescente. Esențiale sunt teoriile "de trunchi", care fundamentează posibilitatea altor teorii. Acestea sunt cele mai râvnite de "teoreticieni" deoarece constituie noi moduri de a vedea. Din păcate sunt și cele mai des uitate, poate și din dorința de a nu vedea corectitudinea teoriilor la care am aderat ca depinzând de alte
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
sunt teoriile "de trunchi", care fundamentează posibilitatea altor teorii. Acestea sunt cele mai râvnite de "teoreticieni" deoarece constituie noi moduri de a vedea. Din păcate sunt și cele mai des uitate, poate și din dorința de a nu vedea corectitudinea teoriilor la care am aderat ca depinzând de alte teorii a căror cunoaștere ne scapă. Existența moralei ne-a determinat deprinderea cu proiectul, forțându-ne să gândim consecințe îndepărtate ale faptelor noastre. Cum nu putem să prevedem toate aspectele viitorului, nu
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Acestea sunt cele mai râvnite de "teoreticieni" deoarece constituie noi moduri de a vedea. Din păcate sunt și cele mai des uitate, poate și din dorința de a nu vedea corectitudinea teoriilor la care am aderat ca depinzând de alte teorii a căror cunoaștere ne scapă. Existența moralei ne-a determinat deprinderea cu proiectul, forțându-ne să gândim consecințe îndepărtate ale faptelor noastre. Cum nu putem să prevedem toate aspectele viitorului, nu ne-a rămas decât să ne temem pentru ceea ce
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Freud e că realitățile sociale prin care au trecut strămoșii sunt cumva depozitate în psihicul nostru, ca o formă slabă a Istoriei; o istorie cumva personală. Dacă reușim să întrezărim frica strămoșilor de migratori în spaimele noastre față de străini atunci teoria pare a fi confirmată. Unii filosofi îți fac vizibil invizibilul; în timp ce alții doar îți adaugă elemente în câmpul vederii. În mod ciudat parcă, doar primii sunt creatori, ultimii doar animând diverse fantasme. Dacă ești atent doar la "interiorul" tău greu
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ne arată că societățile construite pe baza unor modele teoretice născute în sânul Rațiunii au eșuat. Construcțiile sociale reușite implică un grad ridicat de "se face", din impersonalul "se", rolul rațiunii fiind limitat la a le explica. De aceea orice teorie socială (ca proiect social) este într-un anumit grad utopică. Din nefericire prin progres înțelegem o dezvoltare continuă a capacităților noastre (individuale și ca umanitate) de a inventa, de a construi, de a trăi mai bine. Partea care ne scapă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
un anumit punct de vedere am putea spune că nici Marx nu s-a înșelat în ceea ce privește importanța economicului, acesta stând la baza globalizării (doar că partea cu clasele de producție este contrazisă tocmai de ceea ce chemase drept martor al veridicității teoriilor sale: Istoria). ٭ Preoții noii religii numită progres sunt oamenii de știință; halatele înlocuiesc sutanele iar instituțiile de cercetare se transformă în noile catedrale. Mântuirea este așteptată să fie adusă de viitor. Problema "adormirii" conștiinței este dată de permanentizarea unor structuri
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
o trecere de la popor la audiență). Să adăugăm la acest tablou ziariști ca judecători. Vedem astfel cum judecata de apoi are loc în fiecare zi. De unde ne vin ideile? Uneori simt că "cineva" (daimonul socratic?) ni le transmite. Într-o teorie a conștiinței ce este acest cineva? Răspunsul la această întrebare ar putea aduce o mai mare transparență a noastră pentru noi. Ceea ce scriem (asemenea existenței personale) va fi întâmpinat de diverse nivele de lectură, de diferite categorii de cititori. Receptarea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mai puțin. Dinamica dorințelor noastre ne arată că nu există o libertate față de nevoie în general, ci doar față de nevoi specifice. "Gradul de nevoie" al unei persoane este aproape constant; suntem continuu nevoiași. Mintea umană pare să corespundă mai tuturor teoriilor postulate despre ea; asta și datorită unui fel de mimetism, tinzând să simuleze simptomele care sunt așteptate. Cred că pretenția unei înțelegeri riguros științifice asupra minții este un pic exagerată. Din păcate progresul a adus cu sine și o formă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
din caracteristici modificarea Sine-lui (și poate chiar a eu-lui). Ceea ce înseamnă că gândirea este un drum (au deci dreptate misticii; poate și Heidegger!). A te rata înseamnă a nu descoperi conținuturile proprii vieții tale; a trăi conținuturi de-a gata. Teoriile politice și sociale nu țin cont de variabila independentă numită om, de modul în care acesta se transformă în cadrul diferitelor sisteme promovate; omul din faza elaborării teoretice a sistemului este radical diferit de omul ce se dezvoltă odată cu implementarea sistemului
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
să orientezi interogația și construcțiile pornind de la fundamentele gândirii. Cred că această reorientare radicală reprezintă sensul tare al filosofiei. Numai că ei îi scapă dependența de dat, continua situare în contextul lingvistic (care înseamnă și mental) al epocii. Admite o teorie corectări parțiale? Ori ea, prin definiție, trebuie să surprindă totul, orice corecție însemnând de fapt invalidarea ei? Bătrânețea (și, la limită, moartea) înseamnă o diminuare (până la anulare) a tuturor posibililor noștri; în acest stadiu tindem să coincidem total cu alegerile
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
forme în care aceasta ar putea fi prezentă, pentru a vedea cât de prinși suntem de acest mecanism explicativ. Abia pornind din acest punct putem întreprinde o cercetare a existenței sau absenței cauzalității în realitate. Dovadă ce vine în sprijinul teoriei inconștientului: unele gânduri se scriu singure, venind parcă de undeva de dincolo de mine; aștept uneori curios să văd ce urmează să gândesc, surprinzându-mă deseori cu aspecte nebănuite. E o așteptare de sine, desfășurată în zona de acțiune a propriilor
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
unei continue încercări de a uita suferințele cotidiene ale propriului corp, de a căuta să nu auzi strigătul propriei senzualități. Din mutarea dinspre senzorialitate spre rațiune se naște pretinsa înțelepciune specifică vârstei. Mișcările pentru drepturile animalelor își găsesc fundamentarea în teoria evoluției speciilor; ceea ce înseamnă de fapt tot o raportare la om. Începând cu modernitatea (uit pentru moment dreptul roman) dreptatea (ca drept) nu poate fi fundamentată decât ca umanitate. Am avut nevoie de o teorie pentru a vedea toate animalele
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
animalelor își găsesc fundamentarea în teoria evoluției speciilor; ceea ce înseamnă de fapt tot o raportare la om. Începând cu modernitatea (uit pentru moment dreptul roman) dreptatea (ca drept) nu poate fi fundamentată decât ca umanitate. Am avut nevoie de o teorie pentru a vedea toate animalele drept posibile rude (nu și invers!)! Câte ipoteze greșite au condus totuși, în istoria medicinei, la terapii ce au reușit să vindece ori să ajute vindecarea? A vedea tratamentele aplicate în decursul istoriei ca fiind
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
a defini și descrie organizația. Unii autori au încercat să sintetizeze aceste multiple unghiuri de analiză ale organizației într-un număr mai mic de paradigme și au privit-o ca structură, grup, politică, agent, cultură, sistem.10 Abordările sociologice și teoriile birocrației privesc organizația ca pe o structură fiind centrate pe două noțiuni cheie: structură și funcție. Din perspectiva psihologiei sociale, organizațiile sunt grupuri de persoane care interacționează în baza unor reguli sau norme și care au o identitate colectivă. În
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
pot fi realități separate care se întâlnesc întâmplător în practica vieții. Sportul a manifestat o anumită poziție față de viața politică, de obicei, orientativă și contemplativă, iar sistemul politic a desfășurat, 19 Weber, M. În Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 84. 20 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 82. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 54 permanent, o
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
viața politică, de obicei, orientativă și contemplativă, iar sistemul politic a desfășurat, 19 Weber, M. În Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 84. 20 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 82. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 54 permanent, o anumită politică față de sport.”21 Se poate spune, așadar, că de-a lungul timpului a existat un transfer
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
și de revoltele studenților și tulburările sociale din orașul Mexico City. De asemenea, „excluderea lui E. Zatopeck din Comitetul Național olimpic al Cehoslovaciei, a provocat tensiuni la nivelul relațiilor dintre CIO și guvernul comunist al țării.”23 Privită din perspectiva teoriei sistemice, puterea politică funcționează la rândul său ca sistem de sine stătător al relațiilor sociale care conferă unor oameni sau grupuri de oameni posibilități de a acționa asupra altor indivizi sau grupuri sociale, cu rol hotărâtor în reglarea și funcționarea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
raporturi verticale și orizontale; structuri-relații de tip feudal, puteri fragmentate și legături ierarhice fără frontiere teritoriale bine delimitate; structuri-relații paralele, între state egale în drepturi, suverane și independente, relații în cadrul cărora problemele de ordine și structură constituie de fapt sâmburele teoriei relațiilor internaționale, care privește ansamblul interstatal; 3. ordinea politică internațională privește și societatea transnațională, o realitate istorică de Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 58 dată mai recentă, legată de evoluția modernă a mijloacelor de comunicație, de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ce n-ar fi făcut fără intervenția lui A” (Robert Dahl).36 Această concepție, la momentul actual este 35 Papp, D.S. - Contemporary International Relations. Frameworks for understanding, MacMillan Publishing Company, New York, p.357-358. 36 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 82. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 70 criticată, fiind considerată prea simplistă. Noile definiții se referă la noțiunea de putere ca fiind capacitatea de a controla evoluția
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
unui proces decât o evaluare pur matematică a unor aptitudini sau capabilități. În concluzie, puterea ar exprima doar capacitatea de a afecta comportamentul altora într-o modalitate de acțiune dorită, fiind sinonimă în acest caz cu termenul de „influență”. În teoria relațiilor internaționale, pentru definirea conceptului intră în discuție și alte componente ale puterii. Un element tot mai important îl constituie componenta economică a puterii naționale a statelor, alături de cea militară și tehnologică, dar și de cea culturală, fără a diminua
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]