KorAP: Find »[drukola/base=terapeut & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...104 105 106 ...113 >

2,808 matches

Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319

termen scurt, - avantaje și dezavantaje pentru a înceta să consume alcool pe termen lung. Pacienta identifică avantajele și dezavantajele proprii pentru fiecare situație, apoi cuantifică cât de importante sunt pentru propria sa persoană fiecare avantaj și fiecare dezavantaj. Impreună cu terapeutul, ea calculează suma avantajelor și pe aceea a dezavantajelor și face o comparație între ele. Tabel 2. Avantaje și dezavantaje pentru a continua să consume alcool, în cazul Sonia Avantaje Dezavantaje Uitarea - Nu mai observ realitatea - Ușurința cu care îmi

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
travaliu terapeutic este apoi pus în aplicare cu ajutorul jocurilor de rol, apoi cu acela al sarcinii fixate. Pentru Sonia, situațiile sunt următoarele: - atunci când o întâlnește pe sora sa, - atunci când se gândește la trecut, - atunci când primește o veste bună. Sonia și terapeutul lucrează împreună mai întâi asupra situației care prezintă riscul cel mai înalt (întâlnire cu sora sa). Ei o analizează cu ajutorul unei analize funcționale, utilizând metoda denumită „a cercurilor vicioase” descrisă de către Cungi. Pornind de la analiza funcțională, pacienta și terapeutul lucrează

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
și terapeutul lucrează împreună mai întâi asupra situației care prezintă riscul cel mai înalt (întâlnire cu sora sa). Ei o analizează cu ajutorul unei analize funcționale, utilizând metoda denumită „a cercurilor vicioase” descrisă de către Cungi. Pornind de la analiza funcțională, pacienta și terapeutul lucrează asupra gândurilor sale automate. După ce aceste gânduri au fost identificate, pacienta determină pe o scară cu valori între 0 și 100 nivelul său de credință pentru fiecare dintre gândurile sale. Terapeutul îi cere apoi să înlocuiască gândurile negative cu

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
de către Cungi. Pornind de la analiza funcțională, pacienta și terapeutul lucrează asupra gândurilor sale automate. După ce aceste gânduri au fost identificate, pacienta determină pe o scară cu valori între 0 și 100 nivelul său de credință pentru fiecare dintre gândurile sale. Terapeutul îi cere apoi să înlocuiască gândurile negative cu gânduri alternative pozitive. După ce au fost identificate aceste gânduri automate alternative, terapeutul îi cere ca, în imaginație, să se pună în situație și să-și descrie senzațiile. Sonia își imaginează că o

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
pacienta determină pe o scară cu valori între 0 și 100 nivelul său de credință pentru fiecare dintre gândurile sale. Terapeutul îi cere apoi să înlocuiască gândurile negative cu gânduri alternative pozitive. După ce au fost identificate aceste gânduri automate alternative, terapeutul îi cere ca, în imaginație, să se pună în situație și să-și descrie senzațiile. Sonia își imaginează că o vizitează pe sora sa. Ea se gândește: „Pot să mă descurc”. Ea se simte puțin angoasată apoi însă, imediat, se

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
și acțiune asupra gândurilor și emoțiilor și exerciții respiratorii. Ea revine fără să fi încălcat consemnul abstinenței față de alcool. O analiză funcțională în cerc „virtuos” îi permite să compare cercul vicios inițial (figura 4) și cercul virtuos terminal (figura 5). Terapeutul întărește capacitățile de a face față ale Soniei. Stabilirea unui plan de urgență și punerea în aplicarea a unei sarcini primite In cadrul desfășurării logice a travaliului terapeutic asupra dorințelor de a consuma alcool, pentru fiecare situație de risc se

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
reușeam să mă concentrez, îmi era greu să respir, nu aveam aer. După primele ședințe, mă simțeam mai bine. Incerc să aplic exercițiile de respirație atunci când simt că devin anxioasă”. Ca un supliment al ședințelor de relaxare regulate - eventual zilnice - , terapeutul poate cere pacienților să practice ei singuri exercițiile de relaxare. Atelier pentru informare în legătură cu alcoolo-dependența Tematicile abordate privesc epidemiologia, asocierea alcool-tutun, consecințele alcoolismului cronic, alcoolul și medicamentele, alcool, anxietate și depresie. Atenția Soniei se dovedește a fi fluctuantă în cadrul acestor

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
consume alcool. Depresie Starea timică măsurată cu ajutorul scării lui Beck rămâne stabilă în timpul tratamentului. Evoluția depresiei este evaluată sistematic. Supraveghere Tratamentul este continuat cu o supraveghere medicală postspitalizare. Este bine să se insiste asupra pacientului pentru ca acesta să-și consulte terapeutul chiar dacă se simte bine și, cu atât mai mult, imediat ce apar primele semne de alertă. Cu cât prevenirea este mai precoce, cu atât riscul unui „pas greșit” este mai mic. Este necesar, de asemenea, ca pacienții să adere la asociații

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
ei înșiși unele componente fără succes. Terapia le permite să modifice aceste comportamente, într-un mod practic. Tehnica le „vorbește”. Sonia nu se simte judecată. Analiza funcțională s-a referit la o problemă, nu la diagnosticul de alcoolism. Pacientul și terapeutul colaborează împreună în procesul psihoterapeutic. Pacientul este încurajat să-și exprime părerea și terapeutul ține cont de aceasta. Definirea unui obiectiv terapeutic, enunțat cu claritate, evită confuzia și dispersia. Acest lucru îi dă încredere pacientului, cu atât mai mult cu

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
un mod practic. Tehnica le „vorbește”. Sonia nu se simte judecată. Analiza funcțională s-a referit la o problemă, nu la diagnosticul de alcoolism. Pacientul și terapeutul colaborează împreună în procesul psihoterapeutic. Pacientul este încurajat să-și exprime părerea și terapeutul ține cont de aceasta. Definirea unui obiectiv terapeutic, enunțat cu claritate, evită confuzia și dispersia. Acest lucru îi dă încredere pacientului, cu atât mai mult cu cât el pune în practică tehnicile terapeutice. Evaluarea regulată ajută la întărire și permite

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
mai mult cu cât el pune în practică tehnicile terapeutice. Evaluarea regulată ajută la întărire și permite adaptarea terapiei în raport cu obiectivele acesteia. Mijloacele de evaluare sunt definite cu claritate. Eficiența comportamentului lor îi întărește rapid și liniștește persoanele din anturaj. Terapeutul încearcă să amplifice sentimentul de încredere în sine al subiectului. Abordarea tehnicilor cognitivo-comportamentale se face pe baze științifice. Este necesar ca ipoteza de lucru să fie mereu pusă la îndoială. Astfel, pacientul nu se simte prins „în capcană”. El poate

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
vorbește mai mult despre sexualitate - uitând de distanța necesară pentru ca dorința să apară - , cu atât mai mult apar problemele la nivelul performanței. Trebuie să fii bun, „eficient” și, pentru bărbat, să corespunzi imaginilor masculine de forță și de putere. Ori, terapeutul se confruntă mai ales cu bărbați care sunt în mare impas fizic (diserecție) și psihic (stimă de sine scăzută, angoasă de performanță...), departe de imaginile care, propuse ca model societății, creează o generație de frustrați cu performanță scăzută și conduc

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
ofere o erecție perfectă. Pacienții aleg adesea calea cea mai simplă și mai eficientă. Din această cauză, terapiile cognitiv-comportamentale sunt abordate ca o a doua intenție. Analiza funcțională a lui Fontaine și Ylieff evidențiază, atât pentru pacient cât și pentru terapeut, faptul că nu poți să te agăți de medicamentul tău întreaga viață, cu atât mai mult cu cât eficiența acestuia se reduce cu timpul, alți factori de anxietate și de suferință adăugându-se în plus disfuncției erectile. Epidemiologia disfuncțiilor erectile

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
pacientul se găsește deja în situația de eșec, se teme „că nu reușește...”. Pentru a-l învăța pe pacient să nu se detașeze din cauza unei idei iraționale („Ceilalți probabil se descurcă mai bine” sau „Ah, telefonul. Sigur este ceva grav”), terapeutul îi propune să fixeze în mintea sa un stop roșu. Tehnica se însușește în timpul unei ședințe de relaxare. Toate metodele de relaxare sunt utilizabile în cazul acestui travaliu terapeutic: terapeutul apelează la aceea pe care o cunoaște cel mai bine

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
descurcă mai bine” sau „Ah, telefonul. Sigur este ceva grav”), terapeutul îi propune să fixeze în mintea sa un stop roșu. Tehnica se însușește în timpul unei ședințe de relaxare. Toate metodele de relaxare sunt utilizabile în cazul acestui travaliu terapeutic: terapeutul apelează la aceea pe care o cunoaște cel mai bine, astfel încât pacientul să se simtă în siguranță. In timpul relaxării, terapeutul prezintă ideea dureroasă sau disfuncțională (de exemplu, „Sunt pe cale de a-mi pierde erecția. Imi imaginez decepția partenerei mele

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Tehnica se însușește în timpul unei ședințe de relaxare. Toate metodele de relaxare sunt utilizabile în cazul acestui travaliu terapeutic: terapeutul apelează la aceea pe care o cunoaște cel mai bine, astfel încât pacientul să se simtă în siguranță. In timpul relaxării, terapeutul prezintă ideea dureroasă sau disfuncțională (de exemplu, „Sunt pe cale de a-mi pierde erecția. Imi imaginez decepția partenerei mele”) și îi cere pacientului să înceteze imediat să mai aibă această gând negativ vizualizând un „stop roșu”. Acest exercițiu dă rezultate

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
pentru bărbat, femeie și cuplu. Importanța analizei funcționale Terapia disfuncției erectile începe, la fel ca și la medicul generalist, cu o primă ședință consacrată analizei funcționale, bază fundamentală pentru evaluarea, adunarea, testarea datelor și prelucrarea lor în vederea stabilirii tratamentului potrivit.Terapeutul sexolog definește un comportament, un obiectiv și, in fine, strategia cea mai potrivită, în acord cu pacientul. Tratamentul este marcat de empatie, astfel încât să se realizeze alianța terapeutică. Această empatie permite evaluarea pacientului utilizându-se o scară cu valorile cuprinse

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
cu empatie, păstrând o distanță corectă. El precizează că se așteaptă din partea acestuia la o schimbare, în ritmul propriu, că-l va ajuta să analizeze situația cu ajutorul unor întrebări care să-i permită să găsească singur răspunsurile și cu ajutorul cărora terapeutul se va orienta mai bine în vederea stabilirii obiectivelor de atins, alegerii celor cu care trebuie să înceapă, etc. și care, pe parcursul terapiei, îl vor pune în situația de a se mira împreună pacientul de existența rezistențelor în cazul în care

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
organizarea stadiului de penetrare dezinteresată, cu întărire pozitivă asupra faptului de a fi încercat împreună; - a unsprezecea ședință: recadrare și dedramatizare; reformularea protocolului și încurajări; - a douăsprezecea ședință: rezultat și comentarii în legătură cu rezolvarea comportamentului problemă, impotența. Sedința 1: organizarea terapiei Terapeutul îi primește pe Hubert și pe Carolyn, având grijă să le precizeze spontan faptul că nu se află în fața unui judecător, că sunt acolo pentru a-și exprima ideile și așteptările neîmplinite, ceea ce nu împiedică pe terapeut să menționeze elementele

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
1: organizarea terapiei Terapeutul îi primește pe Hubert și pe Carolyn, având grijă să le precizeze spontan faptul că nu se află în fața unui judecător, că sunt acolo pentru a-și exprima ideile și așteptările neîmplinite, ceea ce nu împiedică pe terapeut să menționeze elementele pozitive ale cuplului. Terapeutul amintește cu regularitate, printr-o scurtă prezentare, ceea ce este un sexolog consilier conjugal și cum se ocupă acesta de cuplu, în cadrul unei atmosfere de bunăvoință reciprocă: această verbalizare permite realizarea alianței terapeutice indispensabile

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Hubert și pe Carolyn, având grijă să le precizeze spontan faptul că nu se află în fața unui judecător, că sunt acolo pentru a-și exprima ideile și așteptările neîmplinite, ceea ce nu împiedică pe terapeut să menționeze elementele pozitive ale cuplului. Terapeutul amintește cu regularitate, printr-o scurtă prezentare, ceea ce este un sexolog consilier conjugal și cum se ocupă acesta de cuplu, în cadrul unei atmosfere de bunăvoință reciprocă: această verbalizare permite realizarea alianței terapeutice indispensabile. Atitudinea afectuoasă, privirea, gesturile calme și sfaturile

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
problema. Hubert nu prezintă o destabilizare psihologică în raport cu anturajul apropiat care este mai degrabă simpatic și primitor. Ii place munca pe care o desfășoară, care este stresantă dar „merge bine”. La serviciu, „eu decid și lucrul este executat la timp”. Terapeutul îi cere să reflecteze asupra a ceea ce este diferit în viața sa personală și intimă, în special în ceea ce privește cuvintele: „eu decid”, „executat”, „stresant”. El îi propune să-și înregistreze, până la viitoarea întâlnire, ideile negative, obsedante, destabilizatoare. Terapeutul îl întreabă dacă

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
executat la timp”. Terapeutul îi cere să reflecteze asupra a ceea ce este diferit în viața sa personală și intimă, în special în ceea ce privește cuvintele: „eu decid”, „executat”, „stresant”. El îi propune să-și înregistreze, până la viitoarea întâlnire, ideile negative, obsedante, destabilizatoare. Terapeutul îl întreabă dacă mângâierile intime și cuvintele tandre din intimitate sunt satisfăcătoare. Pacientul face bine această legătură și răspunde: „Eu așa cred. Nu ești singur când faci dragoste dar n-am avut încă curaj să abordez problema cu Carolyn, nu știu cum

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
sunt satisfăcătoare. Pacientul face bine această legătură și răspunde: „Eu așa cred. Nu ești singur când faci dragoste dar n-am avut încă curaj să abordez problema cu Carolyn, nu știu cum va reacționa aceasta deoarece eu sunt acela care am probleme”. Terapeutul îi propune pacientului să abordeze subiectul în legătură cu mângâierile în timpul unei ședințe viitoare. El dorește ca subiectul să fie abordat în trei, împreună cu soția sa. Comportamentul problemă Impotența lui Hubert este totală în unele momente, dar erecția sa este corectă în

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
sugerează faptul că o erecție singulară, chiar dacă reflexă, funcționează, situație care indică existența mai degrabă a unei disfuncții erectile psihogene, cu un procentaj de afecțiune organică care nu trebuie neglijat. Datorită faptului că medicul curant tratează acest aspect al disfuncționalității, terapeutul își orientează întrebările spre alte direcții: Terapeutul - Este o problemă importantă? Pentru cine din cadrul cuplului problema este cea mai importantă? V-ați gândit deja la o soluție? Ați îndrăzni să vorbiți despre aceasta? Dacă nu, de ce? Ați amintit de tatăl

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]