8,991 matches
-
literaturii române vechi. Cărțile populare laice (în colaborare cu Cătălina Velculescu), vol. I: Cărțile populare laice, partea I, București, 1976, partea II, București, 1978; De nuptiis Mercurii et Philologiae, București, 1997. Ediții: Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament, coordonator I.C. Chițimia, București, 1988 (în colaborare); Iordache Golescu, Scrieri alese, pref. Al. Rosetti, București, 1990; Cele mai vechi cărți populare în literatura română, vol. IV: Palia istorică, București, 2001 (în colaborare cu Alexandra Moraru); Psaltirea de la Alba Iulia. 1651
MORARU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288248_a_289577]
-
apoi a revenit în țară și a practicat medicina, participând totodată la ședințele cenaclului Sburătorul și colaborând cu proză și articole la „Azi”, „Vremea”, „Adam” ș.a. A călătorit mult prin Europa, fructificându-și constatările și impresiile în primele două romane, Testamentul domnișoarei Brebu (1933), Urechea lui Dionys (1934), care înseamnă trecerea definitivă la proză și la pseudonimul M. În 1935 devine membru al Societății Scriitorilor Români, al cărei medic oficial va fi din 1949. Hora paiațelor (1935) este începutul vehement al
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
la relația dintre viață și subiectele abordate. Un loc important îl ocupă și notele de călătorie prin Europa, cu numeroase considerații despre locurile văzute, mai frecvente fiind însemnările referitoare la pictură, monumente, la viața artistică. SCRIERI: Fântânile luminii, București, 1923; Testamentul domnișoarei Brebu, București, 1933; Urechea lui Dionys, București, 1934; Hora paiațelor, București, 1935; Trubendal, București, 1946; ed. București, 1972; Serile orașului, București, 1947; Tinerețea unui artist, București, 1966; Statuia, București, 1969; Femeia și maimuța, București, 1970; Via și rodul, București
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
București, 1971; La nord de Nerej, București, 1975; Viață și vis, București, 1986; Aurul, București, 1991. Traduceri: Dario Niccodemi, Poetul, București, f.a. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, II, 115-117, XI, 364-369, XII, 240; Lovinescu, Scrieri, IV, 523-524, VI, 269; Mihail Straje, „Testamentul domnișoarei Brebu”, „Omul”, 1934, 4; I. Plugaru [Ion Pas], „Testamentul domnișoarei Brebu”, „Șantier”, 1934, 2; M.A. [Matei Alexandrescu], „Testamentul domnișoarei Brebu”, FCL, 1934, 902; G. Călinescu, „Testamentul domnișoarei Brebu”, ALA, 1934, 688; Bogdan Amaru, „Urechea lui Dionys”, ADV, 1934
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
vis, București, 1986; Aurul, București, 1991. Traduceri: Dario Niccodemi, Poetul, București, f.a. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, II, 115-117, XI, 364-369, XII, 240; Lovinescu, Scrieri, IV, 523-524, VI, 269; Mihail Straje, „Testamentul domnișoarei Brebu”, „Omul”, 1934, 4; I. Plugaru [Ion Pas], „Testamentul domnișoarei Brebu”, „Șantier”, 1934, 2; M.A. [Matei Alexandrescu], „Testamentul domnișoarei Brebu”, FCL, 1934, 902; G. Călinescu, „Testamentul domnișoarei Brebu”, ALA, 1934, 688; Bogdan Amaru, „Urechea lui Dionys”, ADV, 1934, 15 627; [Interviuri cu Virgiliu Monda], RRI, II, partea I
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
București, f.a. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, II, 115-117, XI, 364-369, XII, 240; Lovinescu, Scrieri, IV, 523-524, VI, 269; Mihail Straje, „Testamentul domnișoarei Brebu”, „Omul”, 1934, 4; I. Plugaru [Ion Pas], „Testamentul domnișoarei Brebu”, „Șantier”, 1934, 2; M.A. [Matei Alexandrescu], „Testamentul domnișoarei Brebu”, FCL, 1934, 902; G. Călinescu, „Testamentul domnișoarei Brebu”, ALA, 1934, 688; Bogdan Amaru, „Urechea lui Dionys”, ADV, 1934, 15 627; [Interviuri cu Virgiliu Monda], RRI, II, partea I, 509-520; C. Panaitescu, „Urechea lui Dionys”, FCL, 1935, 1215; Ieronim
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
XI, 364-369, XII, 240; Lovinescu, Scrieri, IV, 523-524, VI, 269; Mihail Straje, „Testamentul domnișoarei Brebu”, „Omul”, 1934, 4; I. Plugaru [Ion Pas], „Testamentul domnișoarei Brebu”, „Șantier”, 1934, 2; M.A. [Matei Alexandrescu], „Testamentul domnișoarei Brebu”, FCL, 1934, 902; G. Călinescu, „Testamentul domnișoarei Brebu”, ALA, 1934, 688; Bogdan Amaru, „Urechea lui Dionys”, ADV, 1934, 15 627; [Interviuri cu Virgiliu Monda], RRI, II, partea I, 509-520; C. Panaitescu, „Urechea lui Dionys”, FCL, 1935, 1215; Ieronim Șerbu, „Urechea lui Dionys”, VL, 1935, 167; Lucian
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
București, 1957; Cerul începe la etajul 3, București, 1958; Nuvele, București, 1959; Terra di Siena, București, 1962; Prietenul meu Adam, București, 1962; Hotel Tristețe și alte povestiri, București, 1965; Reîntoarcerea, București, 1967; Profesorul de muzică, București, 1968; Încotro?, București, 1970; Testamentul și alte povestiri, București, 1972; Strada semaforului, Cluj, 1972; Pistruiatul, București, 1976; Dacă toți copacii ar fi la fel, București, 1977; Roșcovanul, București, 1979; Profesorul de muzică, București, 1979; Hoțul, București, 1980; Povestiri de război, București, 1980; Oameni, fapte, amintiri
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
oportun”. De fapt, prestația electorală a lui Spirache este în perfect acord cu structura lui. Dacă politicii i se acordă un spațiu secundar de desfășurare, prim-planul descripției comice este acaparat de tabloul moravurilor familiale, de peripețiile legate de modificarea testamentului și de încercările disperate de a rămâne în posesia moștenirii. Raportul dintre personaje, fixat în primul act, se răstoarnă, acțiunea are ritm, replicile se încrucișează cu vervă, poanta apare când e mai puțin așteptată. Dacă unii dintre cei din jur
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
dramatice, M. rămâne în dramaturgia românească ca un maestru al comicului de limbaj (sunt exploatate savuros stridența neologismelor, deformarea cuvintelor, retorismul delirant ș.a.) și al comicului de situație (antologice sunt în Titanic Vals scena pălăriei, surpriza apariției moștenirii sau schimbarea testamentului), pe care le mânuiește ca un virtuoz și nu rareori cu strălucire. SCRIERI: Vitrinele toamnei, Câmpulung, 1926; Nudul lui Gogu, București, 1928; Ale vieții valuri, București, 1932; Sosesc deseară, București, 1934; Mica publicitate, București, 1935; Titanic Vals, București, 1936; ...Escu
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
cărturar, de călător și scriitor i-a mângâiat, se pare, ultima parte a vieții. Cea mai importantă faptă literară a anilor în care M. pendula între Moldova, Țara Românească și Constantinopol a fost traducerea, între 1661 și 1664, a Vechiului Testament, realizată în timpul șederii la Constantinopol. Motivele care l-au îndemnat să traducă Vechiul Testament au fost pur culturale, românul fiind împins, probabil, și de „pasiunea clasicizantă” (Virgil Cândea), și de interesul față de textul scripturistic, iscat între învățați de disputele confesionale ale
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
macabeilor, intitulat - în traducerea cărturarului român - Pentru sângurul țiitoriul gând, o disertație pentru așezarea rațiunii deasupra simțurilor, care este atribuită lui Josephus Flavius, dar aparținând unui anonim din Alexandria în veacul I d.Hr. Lângă acest „text de bază” al Vechiului Testament M. s-a mai adresat doar unui izvor „slovenesc”, care trebuie să fi fost ediția din 1581, apărută la Ostrog, sub protecția cneazului Constantin, și se poate crede că n-a cunoscut și n-a avut la îndemână ediția moscovită
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
secolului al XVI-lea sau la începutul celui de-al XVII-lea, iar în celălalt „izvod letenesc ce au fost scos de curând”, alt text ajutător, cercetătorii au văzut „o traducere latină, recentă pentru Milescu, a originalului ebraic al Vechiului Testament” (Virgil Cândea). Editorii Bibliei de la București au lucrat pe acest text al Vechiului Testament tălmăcit de M., text ce suferise cel puțin o îndreptare însemnată (făcută, poate, de Dosoftei). Vor supune acest text revizuit propriei lor „revizii”, confruntându-l iarăși
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
celălalt „izvod letenesc ce au fost scos de curând”, alt text ajutător, cercetătorii au văzut „o traducere latină, recentă pentru Milescu, a originalului ebraic al Vechiului Testament” (Virgil Cândea). Editorii Bibliei de la București au lucrat pe acest text al Vechiului Testament tălmăcit de M., text ce suferise cel puțin o îndreptare însemnată (făcută, poate, de Dosoftei). Vor supune acest text revizuit propriei lor „revizii”, confruntându-l iarăși cu originalul grecesc și, poate, cu versiunea din manuscrisul 4389 de la Biblioteca Academiei Române, renunțând
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
congrese științifice internaționale. Va fi ales membru al unor instituții științifice de prestigiu: Reale Società Romana di Storia Patria, Pontificia Accademia Romana di Archeologìa, Numismatische Gesellschaft din Viena, e profesor agregat la Sorbona. Presimțindu-și sfârșitul, își lasă averea, prin testament, Academiei Române, iar biblioteca o donează Școlii Române din Roma. În 1909 i s-a acordat Premiul Academiei Române. Titluri de permanentă referință în bibliografia de specialitate, lucrările lui P. depășesc marginile arheologiei și ale istoriei în genere, putând fi revendicate și
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
în calitate de colaboratoare apropiată a magistrului, care îi consemnează de fiecare dată contribuția documentară, ca în monografiile N. Filimon și Gr. M. Alecsandrescu. Preocupată de opera lui A. I. Odobescu și pasionată a mărturiilor despre viața acestui autor, publică acte și un „testament moral” al scriitorului, precum și un proiect de editare a vastei lui corespondențe. Axată, ca istoric literar, pe perioada pașoptistă și postpașoptistă (inclusiv pe cercetarea influenței franceze), colaborează cu Paul Cornea și cu Roxana Sorescu la editarea unor manuscrise literare din
PIRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288824_a_290153]
-
artificiu („Vulpea serii/ A intrat în cortul zilei/ Și-n gingiile tăcerii/ Sparge sâmburii luminii”) și în manierism diminuează totuși mult efectul scontat. O înnoire e încercată și în placheta Poeme cu livezi. Inadecvat intitulată, ea însumează declarațiile, spovedania și testamentul haiducului Stoica; acesta, rănit în luptă cu potera, agonizează timp de o săptămână. Episodul are încărcătură dramatică, iar personajul - relief epic, dar Stoica nu este în fond decât o mască a eului liric, care, de altfel, se exprimă și direct
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
asemenea crez pare să răzbată din piesele primului ciclu din Umbre și lespezi, intitulate Vis străbun, Așa era tata, Țăran, Plugar, Danie străveche. Revelația atavismelor țărănești, a legăturii cu predecesorii, a identificării cu ei se asociază întrucâtva și cu ideea „testamentului” arghezian. Distanțarea se produce curând, căci strămoșul trăind în urmaș, și „legământul” său („vis străbun”, „danie străveche”) sunt simțite mai puțin ca o comoară și un izvor de energie și dârzenie, cât ca o piedică în calea durării „visului nou
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
în acest tribunal ficțional, iar numele lor, generice, sunt grăitoare: Procurorul, Profesorul, Poetul, Hamalul, Responsabilul, Doamna, Domnișoara, Fata. O colecție de povestiri pe teme juridice (care inițial au făcut obiectul unei rubrici susținute în revista „Flacăra”) sunt adunate și în Testament cu ilustrate colorate (1977). Mai mult literaturizate decât literare, deseori moralizatoare, uneori chiar melodramatice, aceste fișe de caz invită totuși la reflecție asupra ușurinței cu care inocenții, pradă imo(amo)ralității celor din jur, pot săvârși fapte necugetate. Naratorul-procuror nu
POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288865_a_290194]
-
1968; ed. (Acuzatul Gheorghe Șincai), București, 1979; File din activitatea și lupta comuniștilor brașoveni (în colaborare cu Mircea Băltescu), Brașov, 1971; Sala de așteptare, Brașov, 1971; Complot la Sarmizegetusa, București, 1973; Sala de așteptare, București, 1974; Prețul omeniei, Brașov, 1976; Testament cu illustrate colorate, București, 1977; Burebista, București, 1978; Calendarul de la Sarmizegetusa Regia (în colaborare cu Șerban Bobancu și Cornel Samoilă), București, 1980; „Bună seara, Maria”, București, 1982; La Colonna di Traiano e Decebalo, Roma-Madrid, 1983; Primăvara eroului, București, 1984; Un
POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288865_a_290194]
-
Primăvara eroului, București, 1984; Un proces (Brașov, mai-iunie 1936) în fața istoriei, București, 1986; Un monument pentru Decebal, București, 2001. Repere bibliografice: Voicu Bugariu, Un complot la Sarmizegetusa, TR, 1973, 18; Nicolae Baltag, „Sala de așteptare”, LCF, 1974, 28; N. Maria, „Testament cu ilustrate colorate”, AST, 1977, 4;Voicu Bugariu, Fascinația realității, RMB, 1978, 10 423. A.F.
POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288865_a_290194]
-
și slavona românească, București, 1975. Ediții: Nicolae Milescu, Aritmologhia, Etica și originalele lor latine, tr. și introd. edit., București, 1982; Floarea Darurilor sau Fiore di Virtù, tr. și introd. edit., Timișoara, 1992; Biblia adecă Dumnezeiască Scriptură a Vechiului și Noului Testament, coordonator I.C. Chițimia, București, 1988 (în colaborare). Repere bibliografice: Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 189-190; Silvia Niță-Armaș, Profesorul Pandele Olteanu la a 75-a aniversare, RSL, 1984, 441-448; Silvia Niță-Armaș, Pandele Olteanu (1908-1995), RSL, 1995, 183-184. D.H.M.
OLTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288526_a_289855]
-
NOUL TESTAMENT DE LA BĂLGRAD, prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, apărută în 1648 la Alba Iulia. Continuând preocupările vechi de un secol pentru tălmăcirea textelor religioase în românește, dar și ca urmare a unor inițiative oficiale, ce intenționau calvinizarea
NOUL TESTAMENT DE LA BALGRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288486_a_289815]
-
NOUL TESTAMENT DE LA BĂLGRAD, prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, apărută în 1648 la Alba Iulia. Continuând preocupările vechi de un secol pentru tălmăcirea textelor religioase în românește, dar și ca urmare a unor inițiative oficiale, ce intenționau calvinizarea ortodocșilor ardeleni, traducerea, începută de ieromonahul muntean Silivestru, a fost coordonată
NOUL TESTAMENT DE LA BALGRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288486_a_289815]
-
nu „frumosul”, ci „adevărul și moralitatea”) pe care recenzentul le respectă cu strictețe în propriile scrieri. Știind rusește, atacă și o problemă de paternitate, silindu-se să probeze că poezia Rugăciunea din urmă a lui G. Coșbuc este îndatorată poemei Testamentul a lui Lermontov. Câte o însemnare capătă configurația unei schițe. În comentariul teatral se pare că priceperea lui N. se vădea mai mult în aprecierile făcute prin redacții. Altfel, critica lui, care se vrea „dreaptă și nepărtinitoare”, nu aspiră la
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]