2,656 matches
-
1957 s‐ a ocupat de toate (a XIII‐ a aniversare a eliberării), nimic despre George Tutoveanu! Deabia la 26 octombrie 1957, într‐o sâmbătă, sosește „comanda socială” de la Iași l a Bârlad, și ziarul Steagul roșu publică poeziile „Vouă, celor tine ri” și „Strămoșii” de G. Tutoveanu, iar în chenar negru „G. Tutoveanu” de Constantin Ciopraga, un documentar preluat din Iașul Literar nr. 9/1957. La 22 februarie 1958 în Steagul roșu este publicată fotografia profesoarei Eugenia Tutoveanu, candidată în alegerile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de‐ o murdărie crasă / Asta e înfățișare? / Uite, eu sunt tot frumoasă, / Astăzi parcă‐ s tipărită! / Nici o filă răvășită.../ Chiar coperta mi‐i curată / Cum a fost de prima dată./ Tu ești însă o rușine! / Doamne, cum să scap de tine / Să nu te mai văd de loc?”/ Ș‐ aici cartea cea frumoasă /Astăzi parcă tipărită ,/ Făr‐o filă răvășită / A tăcut, fiind convinsă / Că vecina‐i e învinsă. / Totuși, foarte cuvioasă / Va răspunde dumneaei. / Și răspunsul a venit / Prompt, cum
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pajiște și alergă către acea voce ce îl acuzase. Mamă! În sfărșit! Gavriel care numai ce se ridicase privi îmbrățișarea celor doi și ascultă schimbul de replici fără să îl audă. Cănd ajunse în dreptul lor , Angel se retrase încet. Cris...tina, Cristina ești chiar tu? Dar de ce te pot vedea? De ce nu ești un suflet? Spune mi, te rog, că nu ți-ai luat viața! Nu, nu, e imposibil ai fi făcut asta de mult dacă doreai. De ce te pot vedea
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
duce la conflicte în momentul în care sunt doi copii în aceeași cameră. Similar sunt și așa zisele marile puteri industriale, ce au tot timpul ceva de împărțit cu cei din jur. Faptul că ai o părere prea bună despre tine ce nu ține cont de realitate este de fapt o boală psihică, fie dacă ne referim la o persoană sau la o societate. Prin promovarea acestei societăți bolnave se distruge orice cercetare fundamentală se îngroapă, tot ce este bun și
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
mai încolo te flanca un Audi... zgribulit sub glugă... cu mâinile, cu care nu știai ce să faci, strânse în buzunare... până la urmă ți-ai făcut curaj și m-ai luat stângaci în brațe... m-am uitat încă o dată la tine. și ți-am văzut ochii. atunci am înțeles de ce sunt acolo. bine, mă, că le știi tu pe toate! covrigul cald cu ciocolată de la Luca și cana de cafea. am venit la serviciu cu bicicleta și pentru că azi am o
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
iți spunem că nu prea m-a păcălit imaginea ta de băiat bun și atât pe care o... vehiculează toată lumea... că ești mai mult de atât... nu că asta ar fi fost puțin lucru sunt convinsă că o existență cu tine/lângă tine e precum mersul cu mașina pe drumurile alea ale tale, având în geantă o grenadă cu cuiul tras... nu mi-a fost... să zicem... comod zilele astea... Și, în pofida faptului ca te-ai revoltat - cam la orice - tot
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
și unul mai puțin conștient de gestul său. În această notă se încheie paginile dedicate bardului: "Clarul, lustruitul, retoricul Alecsandri este uneori ambiguu și profund, cum este în strofa desperecheată de mai jos. "Înger căzut! înfipt-ai piciorul tău în tină,/ Mișcînd din vreme-n vreme aripele-n lumină./ Putea-vei scăpa oare din glodul ce te-a prins?/ Vai! chiar pe-a ta aripă noroiul s-a întins!". O strofă ce pare scrisă de un Arghezi mai tînăr cu un sfert
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Studies, Memorandum nr. 83, Țel Aviv: Jaffee Center for Strategic Studies at Țel Aviv University, May 2006. Aiken, Jennifer, Brahm, Eric, Diplomacy, 2005, http://www.beyondintractabili ty.org/essay/Diplomacy--Intro/. Ambasada Palestinei în România, Istoria pe scurt, http://www.ambasadapales tina.ro/ISTORIA-pe-scurt.php. Andreescu, Anghel, "Obiective prioritare ale realizării securității naționale în domeniul ordinii publice", în volumul Securitatea națională la început de secol XXI, Centrul de Studii Strategice de Securitate, 2001. Andreescu, Gabriel, Severin, Adrian, Un concept românesc al Europei
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în ochi. Ce înseamnă asta, Eleno? vorbi ea apăsat, c-o voce scăzută, dramatic." (Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată) (h) " Și mai mult decât atâta: oleacă ce nu-i venea mamei la socoteală căutătura mea, îndată pregătea, cu degetul îmbălat, puțină tină din colbul adunat pe opsasul încălțării; ori mai în grabă lua funingenă de la gura sobei, zicând: "Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul!" și-mi făcea apoi câte un benchi boghet în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
am făcut o sărbătoare. 17 ...(Am binecuvîntat) pe Domnul din ceruri, pe Dumnezeul cel prea Înalt, pe Muntele Sfînt pentru că am scăpat de nimicire”. Col XVlll,16 ,,...Și lui Gomer i-a dat primele ținuturi, spre miazănoapte pînă la fluviul Tina(Tanais/Don) și dincolo de el mai spre apus lui Magog...”. Textul lămurește stăpînirea sciților care cuprindea ținutu- rile de la est de Marea Caspică pînă la Don iar de aici pînă la Adriatică era împără- ția geților dar dovedită după fapte
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
că, în cămara ascunsă a inimii noastre, cei mai mulți ne închinăm acelora cari, prin strălucirea culturii lor, împodobesc poarta orientului european, dar, rotind ochii împrejur nu trecem cu vederea nici pe cei cari, ca și noi, viermuiesc în neștire, aci, în tina acestui oraș. [...]Suntem convinși că țara aceasta mândră nu este numai opera oamenilor de geniu, a oamenilor de știință, a filosofilor iscusiți ori a generalilor biruitori, ci ea este și opera mulțimei aceleia care muncește cu îndărătnicie, cu devotament, sprijinind
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și hârtiei, dar nu pentru mult timp. Spre vârsta de trei ani, creioanele pentru colorat, cărțile cu diferite subiecte (animale domestice și sălbatice, fructe și legume, povești) nu pot lipsi din cutia cu jucării. Cel mic va învăța cum să tina corect creionul, să traseze linii drepte sau curbe, să coloreze, să răsfoiască. Camera copilului Amenajarea unei camere a copilului este, pe de o parte, un pas important în creșterea și educarea sa, iar pe de alta parte, un moment la fel de
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
și le dă informații despre persoana sa: "Boieri, cucoane și cuconițe! Eu sunt de la Iași. Șed în casă cu chirie în mahalaoa Păcurarii. Trăiesc din venitul unii moșioare ce am. Mă numesc B. B. Am venit aici ca să scap de tină și de pulberea Iașilor, și o să șed vro lună..." Totuși există la Negruzzi un umor curat clasic. Motivul din Au mai pățit-o și alții aparține vechii nuvele italiene și e tratat cu zâmbete molierești. Postelnicul Zimbolici e un Arnolphe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
stinse de dincolo de Styx. Brăilean, deci apropiat de Bărăgan, poetul are, împreună cu toți muntenii, simțul eternității viguroase a câmpurilor, indiferente la gunoiul uman: Florile de pe câmpie le cosesc mitraliere Și cu sucurile scurse spală rănile mortale De eroi căzuți în tină ca și simple efemere Ce adorm de veci pe-o floare, îngropîndu-se-n petale. Singură în tot cuprinsul, flora stelelor polare Înflorind spontan din ghiolul de argint ca dintr-o seră, Scutură multiple jerbe și coroane funerare Peste flori și peste
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un popor negru și alte misteruri ale Africii sînt evocate Într-un singur poem. O adevărată explozie de elemente, o geografie fabuloasă, o deschidere enormă a imaginației. Locul focului este luat de mîndrul soare: „În tine cred, o! soare, de tine-mi este dor, Prin cunoscut-am văpaele iubirei, Cu tine-am fost tovarăș pe cafea fericirei, În tine-am sorbit viața, În tine vreau să mor!” Soarele, invocat des, primește toate atributele de preț. E falnic, e dulce, voios, rolul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui a rămas biruitoare timp de un secol. O regăsim și azi la cîțiva poeți contemporani... Clarul, lustruitul, retoricul Alecsandri este uneori ambiguu și profund, cum este În strofa desperecheată de mai jos. „Înger căzut! Înfipt-ai piciorul tău În tină, Mișcînd din vreme-n vreme aripele-n lumină. Putea-vei scăpa oare din glodul ce te-a prins? Vai! chiar pe-a ta aripă noroiul s-a Întins!”* O strofă ce pare scrisă de un Arghezi mai tînăr cu o jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la vederea femeii iubite: „CÎnd sînt lîngă tine eu Încremenesc Gura mi-e-ncleștată, nu poci să-ți vorbesc Să-ți descriu simțirea-mi, ce mult te iubesc, Și pentru tine greu mă chinuiesc... Petrec În durere, viața-mi amărăsc Care fără tine mi-o nefericesc. Nu-s stăpîn pe mine, este-nvederat, Sfîșiat de chinuri, mă simț desperat”*. Un altul Înnebunește și fuge În pustie: „Aoleu! Vai! Ce-o să fie! Parcă-mi vine nebunie Să dau fuga prin cîmpie Și să mă duc
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-n lumină Se schimbă la față! - Omul, draga mea, omul nu Îngheață. Și-am pornit așa, Drum prin țara mea. (Ă). Bate vântu-n spate Blând cum e zefirulă Acolo sub munte Muncește Cugirul - Sania În mersu-i Lin de căprioară, Spre tine ne duce Mândră Hunedoara - (Ă). Ce cântec ne vine; Din acea comună? Draga mea Mărie, Cânt de voie bună! E o horă nouă, Tinerii-o horesc Seara când se-adună La clubul sătesc! (Ă). Zgomotul e mare, Munca e fierbinte
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ambi? iile lor includeau p? m�nturile rom�ne? ți. Atunci c�nd Petru cel Mare a �nceput s? se intereseze de Balcani, cu populă? ia lor cre? țin? ortodox? , el a lansat un apel c? tre to? i cre? tinii ortodoc? i, �ndemn�ndu? i s? se ridice �mpotriva �necredincio? ilor�. Voievozii rom�ni au ezitat; le? ar fi pl? cut s? se descotoroseasc? de turci, dar nu erau siguri c? ru? îi constituiau cel mai bun mijloc de a realiza
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s??? i ocupe postul oferit �n Senatul Rom�niei. �n anii �30, Iorga comenta: ��n Transilvania, evreii r? m�n unguri, aristocra? ia ne �nchide u? a �n nas�78. Dup? r? zboi, Iorga avea inten? îi bune fă?? de ungurii din Transilvania, at�ț cre? tini, c�ț ? i evrei, �n cadrul Rom�niei Mari. Dar atunci c�nd a �nceput s? se loveasc? de realit?? ile revizionismului maghiar din? untru ? i din afara Transilvaniei a ajuns la o concluzie pragmatic?: ungurii din Transilvania trebuie s? renun? e la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ste nevoie de o metod? istoric? (de interpretare a prezentului). Noi nu zugr? vim sufletul animalelor mai bine dec�ț au f? cut? o autorii picturilor din pe? tera Altamira. Nu le s�ntem superiori din punct de vedere moral cre? tinilor din catacombe. ?i nici mai disciplină? i dec�ț românii, a? a cum nici oră? ele noastre nu s�nt superioare cet?? ilor grece? ți. Metodă istoric? este necesar? că s? ne d? m seama de faptul c? Rusia a abandonat marxismul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rîi din Balcani, consider�ndu? le drept o �calamitate european? �, �tribalism�, un �djinn sc? pat din sticl? � etc.3 Astfel de nostalgici ai Yaltei constituie reminiscen? e sinistre ale lui Disraeli (c? ruia nu? i p? să de �o existen?? ideal? pentru cre? tinii din Balcani�) sau ale incalificabilului dispre? al lui Churchill fă?? de Gavrilo Princip. ?i nici asta nu este totul. �ntr? o sclipire de f? urîre a politicii externe f? r? paralel, cei trei ani de negocieri (care au pus cap? ț
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
elegere gre? it? este ilustrat de remarcile a doi mari oameni de stat, B.�Disraeli ? i W.�S.�Churchill. Disraeli � chipurile � a �ncheiat �n 1878 �o pace onorabil? �. Binedocumentatul s? u dispre? fă?? de suferin? ele sau aspiră? iile na? ionale ale �cre? tinilor din Balcani� (sic!) este cunoscut de toat? lumea. Dar s-ar p? rea c? acordul din 1878 a deschis calea �mpu? c?turilor fatale de la Sarajevo �n 1914. Churchill insist? �ndelung asupra frumuse? îi lumii a? a cum era această �nainte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
urmăresc. În Lascăr, a zvîcnit spre fată, ea a-nceput să fugă, a lăsat-o să intre în Gane, am rămas în colț. La prima curbă, dintr-un salt, a ajuns-o, a prins-o de păr, avea un păr Tina Turner, ea n-a țipat, a pus-o jos doar c-o mînă și, în secunda în care a reușit să-i intre între picioare, s-au ivit alți trei, tot în cămăși albe, au rămas în picioare, cu mîinile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
modificată de pct. 29 al art. I din ORDINUL nr. 3.758 din 12 septembrie 2016 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 709 din 13 septembrie 2016. Articolul 52 (1) Beneficiarul unui credit direct, acordat potrivit dispozițiilor legii, este obligat s�� tina evidenta contabila a încasărilor pentru filmul pentru care i s-a acordat creditul, în cont analitic distinct, pe toată durata returnării creditului. ... (2) Beneficiarul creditului direct este obligat să pună la dispoziție Centrului Național al Cinematografiei, la cerere, toate documentele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180483_a_181812]