11,843 matches
-
vedere calitativ (în funcție de calitățile lor: "ușa era frumoasă", "peretele era verde"), sau funcțional (în raport cu funcția sau folosința lor: "camera era folosită numai în cazuri speciale"). O descriere poate fi mai mult sau mai puțin detaliată și precisă; obiectivă, sau subiectivă; tipică și stilizată sau, dimpotrivă, individualizatoare; decorativă sau explicativă/funcțională (stabilind tonalitatea unui pasaj, transmițînd informații relevante pentru intrigă, contribuind la caracterizare, introducînd sau întărind o temă, simbolizînd un conflict ulterior); ș.a.m.d. ¶Bal 1977, 1983, 1985; Bonheim 1982; Bourneuf
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vezi și NARATOR ESTOMPAT, NARATOR EXPUS, NARATOR NEDRAMATIZAT. narator estompat [covert narrator]. Un NARATOR voalat; un narator NEDRAMATIZAT și NONINTRUZIV; un narator care prezintă situații și evenimente cu un aport minim de mediere naratorială (Comorile din Poynton). Naratorii estompați sînt tipici pentru istoriografia pozitivistă. ¶Chatman 1978. Vezi și NARATOR ABSENT, NARATOR DRAMATIZAT, NARATOR EXPUS. narator exemplar [well-spoken narrator]. Un narator al cărui mod de exprimare este unul standard (sau chiar elegant) și care funcționează ca un model în raport cu care se situează
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Un narator ubicuu; un narator cu însușirea de a fi în două sau mai multe spații diferite în același timp, sau de a se deplasa liber înainte și înapoi, între scene care se desfășoară în locuri diferite. ¶Naratorii omniprezenți sînt tipici pentru istoriografie și nu sînt cu necesitate omniscienți. Invers, NARATORII OMNISCIENȚI nu sînt cu necesitate omniprezenți: naratorul Doamnei Dalloway este uneori omniscient, dar nu omniprezent. ¶Chatman 1978. narator omniscient [omniscient narrator]. Un narator care știe (practic) totul despre situațiile și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
persoana întîi [skaz]. O narațiune făcută a fi deliberat orală în ceea ce privește stilul; o narațiune individualizată stilistic, modelată pentru a crea iluzia de vorbire spontană. Skaz (de la rusescul skazatî/skazivatî, "a spune, a relata") e povestit într-un limbaj care este tipic pentru NARATORUL ficțional (în opoziție cu AUTORUL) și e așezat ferm într-un cadru de comunicare. Maniera de a povesti (trăsătura distinctivă și specificitatea vorbirii naratorului) este tot atît de importantă pentru efectul narațiunii ca și situațiile și evenimentele povestite
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
model recurent în VITEZA narativă și, mai general, orice model de repetiție cu variațiuni. Ritmul cel mai obișnuit în narațiunea clasică rezultă din alternanța regulată a SCENEI și COMENTARIULUI. ¶Brown 1950; Genette 1980; T. Wright 1985. rol [role]. Un set tipic de FUNCȚII performabile de către o entitate, ca și de ATRIBUTELE atașabile unei entități. S-au propus mai multe tipologii ale rolului, dintre care cîteva s-au vădit a fi foarte influente în NARATOLOGIE. Astfel, Propp a identificat în structura basmului
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
unui educator de a se pronunța asupra unei probleme pedagogice, pe temeiul cunoașterii aprofundate a legităților și determinărilor fenomenelor educative; în sens restâns, se referă la capacitatea unei persoane de a realiza la un anumit nivel de performanță, totalitatea sarcinilor tipice de muncă specifice profesiei didactice. Noțiunea de “competență pedagogică” începe să fie folosită, la ora actuală, cu înțelesul de standard profesional minim, de multe ori specificat prin lege, la care trebuie să se ridice o persoană în exercitarea principalelor sarcini
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
gospod”. Așa, bunăoară, în martie 1818, un boier a oprit trecerea chiar „pe drumul mare din dreptul moșiei sale”. În legătură cu dreptul de proprietate feudală trebuie pus și dreptul de posesiune a podurilor, drept din care a rezultat una din rămășițele tipic feudale: brudina. Podurile erau construite în târgurile și orașele libere de către nazâria podurilor. În afara lor, podurile erau construite fie de către stat, fie de către feudalii laici sau clerici pe proprietățile lor. Cum statul lăsase în părăsire comunicațiile cu nevoile lor, boierii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unei foarte restrânse categorii privilegiate. Această dispozițiune, după cum vom vedea, a fost una din cauzele eșuării multora din proiectele de navigabilizare a râurilor noastre. Elemente reprezentând mica boierime, sau burghezia în formare și dezvoltare, s-au opus folosirii unor mijloace tipic feudale, pe care Regulamentul Organic le prevăzuse pentru modernizarea transporturilor. Ele au indicat căi și obiective care au depășit vădit nu numai dispozițiunile Regulamentului Organic, ci și chiar, în unele cazuri, însăși posibilitățile societății feudale moldovenești. Prin aceasta se demonstra
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și proiectele de îmbunătățire a căilor și a mijloacelor de comunicație deveniseră obiecte de studiu la modă. Boierii moldoveni făceau astfel încă un pas pe calea adaptării intereselor lor la procesul de trecere de la orânduirea feudală la cea capitalistă. Reprezentantul tipic al acestei categorii sociale a fost în Moldova N. Suțu, autorul a numeroase memorii și proiecte de modernizare a căilor și a mijloacelor noastre de comunicație. A fost veșnic preocupat să găsească mijloacele cele mai sigure și potrivite prin utilizarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de a cărei superioritate nu se îndoia, ba chiar o mărturisea. În felul acesta N. Suțu s-a împotmolit și el în contradicția dintre scopul care depășea posibilitățile de înfăptuire pe care le oferea regimul feudal, și mijloacele de lucru tipic feudale. Punctul de vedere al lui N. Suțu a triumfat însă, căci reprezenta interesele boierimii în mâinile căreia se afla puterea politică. Așa se și explică de ce Moldova, Bistrița, Trotuș, Siret, Prut au continuat să fie folosite și în perioada
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lui au fost aprobate, dar nu cunoaștem cu ce rezultate practice s-a soldat acțiunea lui Aslan. Din cele mai sus prezentate, reiese că este vorba de cercetarea râurilor moldovene, de încercări de navigație ce nu depășeau stadiul de transport tipic feudal, adică nu depășeau stadiul utilizării unor mijloace de transport rudimentare și tradiționale. Deși părerile întreprinzătorilor în privința navigabilității râurilor moldovene, întemeiate mai ales pe studii nu îndeajuns de serioase, sunt contradictorii, cercetările au dovedit că pentru a se ajunge la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
izbândă. Firește că, în această concepție, mai găsim urme ale școlii fiziocrate. Deși economiștii moldoveni, oamenii de afaceri, nu mai socoteau că agricultura este singura ramură economică productivă, ei continuau însă să privească industria ca o anexă a agriculturii. Reprezentantul tipic al acestui mod de a gândi era N. Suțu. El condiționa progresul Moldovei de dezvoltarea și perfecționarea industriei ușoare, în primul rând alimentare. S-a observat, pe bună dreptate, că N. Suțu a fost „un industrialist de nuanță agrarianistă, susținând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rudimentare - productivitate scăzută. În privința vărăriilor, statistica din 1860-1862 indică un număr de 463 vărării existente în România, din care numai 13 se aflau în Moldova. Evident că în realitate Moldova avea un număr mult mai mare de vărării. Un exemplu tipic de exploatare a varului ni-l oferă arendașul moșiei Verpole (Dorohoi) - domeniu al statului. Moșia avea o întindere de 275 fălci. Arendașul - spune Ion Ionescu de la Brad - scoate venitul său cel mai sigur din exploatarea varului. El extrage piatra „din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
două condiții: a) acumularea unui suficient de mare capital în mâna întreprinzătorilor; b) existența unui mare număr de oameni liberi. În felul acesta se creează posibilitatea ca din micile stabilimente industriale „să răsară” manufacturile, care-și întemeiază producția pe relații tipic capitaliste și în care procesul de producție capătă un caracter social. Pe această bază, manufactura determină „o puternică creștere a diviziunii muncii, o însemnată specializare și perfecționare a uneltelor de muncă, formează un număr însemnat de lucrători specializați” și înlesnește
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
morii către stat, ea a fost vândută în 1864 bancherilor Neuchotz, A. Byk, W. Lottringern, Mendel Pozner și Iacob Caufman cu 5.500 galbeni. Momentul este semnificativ: în el surprindem transformarea capitalului comercial în capital industrial. Acei bancheri moldoveni, reprezentanți tipici ai capitalului comercial și cămătăresc în Moldova, devin proprietarii celei mai mari mori cu aburi din țară. La 14 mai 1853, domnitorul Grigore Ghica i-a acordat lui Panaite Frangopolo un privilegiu exclusiv în vederea înființării unei „mori mehanice” în Galați
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vor fi primiți în aceasta din urmă după un examen al pregătirii lor. Calfele, fie că au sau nu dugheni, nu pot fi împiedicate să lucreze acolo unde vor. Sfărâmarea caracterului închis, de castă, al breslei, care era o trăsătură tipică a breslei medievale, a însemnat de fapt o puternică lovitură dată acestei instituții feudale, a însemnat începutul transformării breslei feudale într-o corporație din care excluzându-se constrângerea extraeconomică, relațiile care se stabileau între meșteșugarul patron și calfă sau lucrător
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
patronează etc. Măcinate în interior de un puternic curent de descompunere, lovite din afară de concurență, breslele au continuat să existe într-o stare jalnică până la desființarea lor formală în 1873, Dar, la jumătatea secolului trecut, deși mai păstrau unele reminiscențe tipic feudale, breslele au căpătat particularități noi, determinate de relațiile de tip mixt (feudalo-capitalist) și în cea mai mare măsură de tip capitalist, care se stabileau între patroni pe de o parte, și calfe și lucrători pe de altă parte. Aceste
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
antreprenori care luaseră în regie monopolurile desfacerii bunurilor de larg consum în orașe și câțiva negustori de cereale și mărfuri de lux. Mulți dintre ei erau legați într-o măsură mai mare sau mai mică de boierimea feudală, de procedeele tipic feudale aplicate în domeniul aprovizionării cu hrană a orășenilor, beneficiind de pe urma îngrădirii liberei concurențe. Numai unii din cei care își plasaseră banii în întreprinderi ale cooperației capitaliste simple, în instalații mecanice sau practicau un negoț internațional militau pentru desființarea hotărâtă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
etniilor „antice” sub influența umanismului și iluminismului (Dacia romană, în cazul românilor). Oamenii de stat ignorau popoarele nu numai ca entități naționale, ci adeseori și etniile, zămislind proiecte de împărțire a lor grație unor impulsuri izvorâte din calcule ale puterii tipic feudale. Pentru cârmuitorii Rusiei, ca și pentru indiferent care alții, nu exista în secolul XVIII, de pildă, o „problemă română” în sensul emancipării naționale, conceptul având o semnificație diferită de cea modernă. Pentru Rusia feudală se năștea o problemă a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că a găsit la Iași „între domnitor și boierii săi un mare dezacord și, mai presus de toate, că Înălțimea Voastră a prevăzut urmași (la tron), ceea ce la ei n-a fost”. Neîndoielnic că actul se înscrie într-o formulă tipic feudală, ceea ce este cât se poate de firesc pentru acea epocă. De pildă, domnitorului i se recunoaște o suveranitate internă, dar noțiunea trebuie înțeleasă în accepțiunea ei feudală, de vreme ce domnia sa era condiționată de fidelitatea față de țar și de păstrarea religiei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
gelozie legate de vecinătate vor înceta pentru Curtea de la Viena și Poarta va fi pedepsită pentru a fi aprins războiul”. Introducerea Principatelor în jocul de compensații teritoriale nu avea nimic surprinzător în ea, de vreme ce raporturile internaționale erau dominate de concepții tipic feudale. Imperiul Otoman și Polonia, două mari puteri, devenite ca atare și printr-o îndelungată politică de cuceriri, au ajuns ele însele obiect de împărțire, încât Principatele Române, state vasale, folosite ca monedă de schimb, nu puteau face excepție. Important
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de realizarea unui asemenea proiect, care, după opinia sa, presupunea o răsturnare totală a tuturor ideilor confirmate de experiența secolelor, ca și cum practica secolelor nu confirmase starea de independență a Principatelor. Iosif al II-lea rămânea, deci, prizonierul concepțiilor tradiționale și tipic feudale în raporturile politice internaționale. Totuși, epuizată în efortul militar, neliniștită de presiunile austriece și prusiene, Rusia anunța formal și oficial, la 6 decembrie 1771, Berlinul și, la 17 decembrie, Viena că a renunțat la independența Principatelor drept condiție a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care l-au călăuzit în viață, forța convingerilor și consecvența punerii lor în lucrare obligă la respect. Acest împătimit al muncii, pe cale și din această pricină să intre în legendă la Iași, este prea puțin, dacă se poate spune așa, tipic pentru generația sa, o generație multă vreme debusolată, dezabuzată și risipită prin impulsuri către crezuri nedefinite sau false. La 60 de ani, Alexandru Zub este în deplina maturitate a puterii sale de creație. Un bilanț e prematur, un panegeric ar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de a-l convinge să nu facă acest lucru, ar fi imposibil de considerat o atare normă ca făcând parte din morala societății, deși ar putea fi tratată fără nicio reținere drept o normă juridică. Se poate spune că formele tipice de presiune ale dreptului constau în astfel de amenințări. În cazul moralei, însă, formele tipice de presiune constau în apeluri la respectarea normelor în sine, ca lucruri importante și împărtășite de către toți cărora li se adresează. Astfel, presiunea morală se
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
atare normă ca făcând parte din morala societății, deși ar putea fi tratată fără nicio reținere drept o normă juridică. Se poate spune că formele tipice de presiune ale dreptului constau în astfel de amenințări. În cazul moralei, însă, formele tipice de presiune constau în apeluri la respectarea normelor în sine, ca lucruri importante și împărtășite de către toți cărora li se adresează. Astfel, presiunea morală se caracterizează prin faptul că se exercită nu prin amenințare sau apel la frică ori interes
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]