4,979 matches
-
pieirii. Pelerina-i albă, puțin trișată În lumina roșiatică a apusului, Îi atîrna pe umeri asemeni cavalerilor de Malta, simbolizînd pentru el puritatea, permanenta Întoarcere la izvoare. - Dacă privești de departe, spusei, totul pare o magnificență. - Da, dar structura statului totalitar se Întemeiază, ceea ce de departe nu se vede, Înșelarea pentru cei din afară, pe negarea individului care, Încarcerat, nu se poate rosti niciodată; inițiativa lui e strivită Înainte de a se naște. - Nimeni n-a bănuit atunci. - Pentru că totul fusese perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
va muri și de frig și nu va interesa pe nimeni. Despre asta va fi interzis să se vorbească. Ăsta e regimul, iar tu, voi toți, prizonierii lui. Asta e așa-zisa magnificență de care vorbeai, impresia falsă din afara sistemului totalitar cu structurile mereu reamenajate să nu se vadă fisurile fundamentale. Și tu vorbeai de conștiință. Mulți din cei care au aderat, care dețin funcții, mai mult sau mai puțin de control, pentru propaganda tinerilor naivi de altădată, au Înțeles că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
eseistul italian, Grigorescu atinge atît în revelații, cît și în enigme, culmea poetică a magicului Man Ray.ť Să spunem că această inefabilă încărcătură, sezisantă și îngîndurată, a cristalizat sedițios în anii tocmai cînd creatorul se simțea împresurat, în România totalitară, de vicisitudini nu odată exasperante. Cum abia în veacul al III-lea, de loviri neîntrerupte și anarhică nesiguranță pe care le încerca Roma, explorarea spirituală prin artă își face loc pînă la un au-dela ce animează pentru prima oară figurația
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
a două din cărțile sale capitale, De două mii de ani și Cum am devenit huligan. Și cum s-ar fi putut altminteri, cînd scriitorul dă glas în paginile lor convingerilor sale democratice pur sînge, repulsiei sale organice față de orice manifestare totalitară? Lectura lor e revelatoare pentru atmosfera spațiului nostru intelectual din deceniul patru, în care, funcționînd o plenară libertate de conștiință ce admitea discursurile tendențioase ale extremelor, era posibilă și combaterea lor prin prisma "categoriei intelectului", în sensul "valorilor spirituale și
Din nou Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8700_a_10025]
-
mai bună modalitate de a citi o carte despre democrație este să începi cu regimurile nedemocratice, pentru că procesul de democratizare reprezintă înlocuirea acestora cu altele, bazate pe aspirații democratice. Regimurile nedemocratice apar sub diferite forme, dictaturi civile sau militare, conducere totalitară în numele unui partid fanatic sau a unei ideologii, despotism personalist sau un regim oligarhic care respectă supremația legii dar nu răspunde în fața majorității electoratului (pentru o tipologie detaliată, vezi Linz, 1975). Tradiția europeană nu este cea a statului democratic, ci
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
să adune impozitele și să pregătească armata și instituțiile administrative care să asigure obediența poporului la comenzile statului (cf. Dyson, 1980; Rose, 1996a: 12 ș.u.). Totalitarismul secolului al XX-lea cere încă și mai mult de la supușii săi: regimurile totalitare au afirmat că scopurile lor ideologice justifică mijloacele nedemocratice. Prăbușirea unui regim nedemocratic este o condiție necesară pentru instaurarea unei democrații noi. Dar, în sine, nu este dovada existenței unei cereri de democrație. Scriind despre Europa Centrală și de Est
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
de conducere nedemocratică; de exemplu, regimul comunist a înlocuit guvernarea țaristă în Rusia. În Europa Centrală și de Est, preluarea puterii de către comuniști, după cel de-al doilea război mondial, a introdus un nou tip de regim pe fondul transformării totalitare a societății, în conformitate cu gîndirea marxist-leninistă. Prăbușirea abruptă a comunismului la începutul anilor '90 a adus o altă transformare. Sfîrșitul comunismului a forțat în mod neașteptat politicienii să instaureze noi regimuri, în locul celor vechi. Dată fiind diferența majoră dintre instituțiile comuniste
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
la fel de important ca și "hardware-ul" pentru a face sistemul să funcționeze. Introducerea în Europa Centrală și de Est a instituțiilor noii democrații, în locul celor profund nedemocratice, reflectă cererea unanimă a poporului de a se elibera de regimurile cu vocație totalitară. Noile elite au ales, adică au negociat și au redactat regulile noilor constituții, de multe ori nu în condiții ideale. Dar așa cum teoriile macroeconomice nu au relevanță în viața de toate zilele dacă nu pot fi conectate la activitățile microeconomice
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
fascist, în locul unuia care aspira la democrație. Din țările baltice și pînă în Balcani, dictatori civili sau militari au preluat puterea. Uniunea Sovietică a devenit un regim revoluționar care proclama comunismul, iar în anii 1930 Stalin a urmărit o țintă totalitară cu prețul a milioane de vieți. Adolf Hitler a introdus totalitarismul de tip nazist în Germania. Înaintea celui de-al doilea război mondial, numărul regimurilor democratice s-a redus la o duzină, iar democrația era o formă de guvernare atipică
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
guvernanții trebuie să respecte supremația legii, libertățile individului și instituțiile societății civile. Pentru a obține regimuri competitive, esența ipotezei lui Churchill, trebuie să înțelegem felul în care regimurile nedemocratice diferă între ele și mai ales prin ce se deosebesc regimurile totalitare și post-totalitare de dictaturile "normale" și de regimurile care au evoluat gradat spre democrații stabile. A iniția o democrație la sfîrșitul unui regim fondat pe principii marxiste, leniniste și staliniste este cel mai dificil lucru. Democratizarea este un proces de
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
bruște de regim datorate războiului, evoluțiilor interne sau prăbușirii unei puteri externe. Capitolul 3 tratează itinerarii comparative ale democrației în Europa. Mișcarea a fost adeseori bruscă în țări cu guvernări autoritare aparent stabile, cum ar fi Portugalia, sau cu regimuri totalitare "omnipotente", precum cel al Germaniei naziste. Deși democratizarea în țările din regiunea mediteraneană a fost marcată de reîntoarceri la dictatură, moștenirea acestor greșeli a avut un efect mult mai puțin negativ decît cea a unui regim comunist. Trebuie să avem
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
nu este exercitată neapărat în mod democratic. Ideea de democrație este un concept controversat. Fiind un simbol politic de valoare, cuvîntul a fost folosit (pînă la abuz) pentru a descrie orice, de la o stare politică ideală pînă la un regim totalitar precum Republica Democrată Germană, care a construit un zid pentru a împiedica poporul să fugă din țară. O cercetare amplă asupra democrației de-a lungul secolelor concluzionează: "Democrația a fost folosită încă din anii 1780 de către cei angajați în lupte
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
fi concentrată într-un guvern central unitar sau dispersată în instituții federale, iar o democrație poate fi republică sau poate avea la conducere un rege sau o regină. Tabelul 2.1 caracterizarea regimurilor alternative Respectarea legii Alegeri Societatea civilă Responsabil Totalitar Post totalitar Dictatură Oligarhie Democra]ie Nu Redusă Nu Da Da Regimuri comuniste Nu Mobilizată Nu Dizidenții tolerați Alternative post-comuniste De fațadă Vulnerabilă Sufragiu Da limitat Da Da Nu Nu Nu Orizontal Da Sursa: vezi textul Regimurile nedemocratice iau multe
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
într-un guvern central unitar sau dispersată în instituții federale, iar o democrație poate fi republică sau poate avea la conducere un rege sau o regină. Tabelul 2.1 caracterizarea regimurilor alternative Respectarea legii Alegeri Societatea civilă Responsabil Totalitar Post totalitar Dictatură Oligarhie Democra]ie Nu Redusă Nu Da Da Regimuri comuniste Nu Mobilizată Nu Dizidenții tolerați Alternative post-comuniste De fațadă Vulnerabilă Sufragiu Da limitat Da Da Nu Nu Nu Orizontal Da Sursa: vezi textul Regimurile nedemocratice iau multe forme care
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
post-comuniste De fațadă Vulnerabilă Sufragiu Da limitat Da Da Nu Nu Nu Orizontal Da Sursa: vezi textul Regimurile nedemocratice iau multe forme care diferă între ele, ca natură, mult mai mult decît cele democratice. Cea mai represivă formă este statul totalitar, care caută să domine total instituțiile și activitățile unei societăți. Dictatorii guvernează în mod nedemocratic și adeseori în mod arbitrar. Un regim oligarhic nu se bazează pe consimțămîntul popular, dar poate fi legitim. În unele privințe, un regim nedemocratic poate
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
reale, chiar esențiale. Alegerea argumentului "răului mai mic" implică riscuri, în cazul în care acest rău se dovedește prea mare. Sînt însă riscuri și în respingerea ipotezei lui Churchill, atunci cînd alternativa la o democrație foarte imperfectă este un regim totalitar care își reprimă supușii, în căutarea unui ideal utopic. ALTERNATIVE LA DEMOCRAȚIE A deosebi un regim democratic de unul nedemocratic nu e dificil, atît timp cît definiția democrației este clară. Însă este mai greu să faci deosebirea între regimurile nedemocratice
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
care ajută la diferențierea între regimurile nedemocratice, prima fiind nivelul pînă la care tolerează sau reprimă pluralitatea de idei și instituții, iar a doua măsura în care mobilizează populația sau sînt indiferente la ce fac masele. Abordarea diferențiază între regimurile totalitare, care forțează în mod activ poporul să se conformeze obiectivelor lor de a transforma viața socială, economică și politică, de oligarhiile "de modă veche", preocupate mai mult de menținerea privilegiilor elitei decît de influențarea comportamentului maselor. Linz subliniază că, în timp ce
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
democrației ar fi dihotomizat, s-ar produce o tipologie de șaisprezece feluri diferite de regim. Sigur că o democrație ideală este greu (sau chiar imposibil) de găsit, iar căderea lui Hitler și Stalin a redus șansele de a vedea regimuri totalitare pure. Între aceste două extreme, regimurile pot combina supremația legii, alegerile, instituțiile societății civile și responsabilitatea în paisprezece moduri diferite; unele combinații pot fi clasificate ca regimuri în curs de democratizare sau incomplet democratice, în timp ce altele pot fi considerate în
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
regimurile pot combina supremația legii, alegerile, instituțiile societății civile și responsabilitatea în paisprezece moduri diferite; unele combinații pot fi clasificate ca regimuri în curs de democratizare sau incomplet democratice, în timp ce altele pot fi considerate în evoluție către tiranie sau incomplet totalitare. A descrie categoriile intermediare ca "incomplete" subliniază potențialul dinamic inerent în statutul regimurilor care nu sînt democrații stabile, dar au cel puțin un element al acesteia, fie că e vorba de supremația legii, alegeri corecte pentru o minoritate a populației
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
alegeri pentru a da o față democratică exercitării dictatoriale a autorității și oligarhiile care nu răspund în fața urnelor, dar care respectă supremația legii. Problemele cu care se confruntă regimurile post-comuniste sînt determinate de punctul lor de plecare, moștenirea unui regim totalitar (vezi tabelul 2.1). Este greșit să descriem un regim totalitar doar ca o ne-gare completă a democrației; el poate fi înțeles doar în termenii caracteristicilor sale nedemocratice active (vezi de exemplu Arendt, 1958; Friedrich și Brzezinski, 1965; Sartori
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
și oligarhiile care nu răspund în fața urnelor, dar care respectă supremația legii. Problemele cu care se confruntă regimurile post-comuniste sînt determinate de punctul lor de plecare, moștenirea unui regim totalitar (vezi tabelul 2.1). Este greșit să descriem un regim totalitar doar ca o ne-gare completă a democrației; el poate fi înțeles doar în termenii caracteristicilor sale nedemocratice active (vezi de exemplu Arendt, 1958; Friedrich și Brzezinski, 1965; Sartori, 1993). Un regim totalitar are scopul revoluționar de a transforma societatea
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
1). Este greșit să descriem un regim totalitar doar ca o ne-gare completă a democrației; el poate fi înțeles doar în termenii caracteristicilor sale nedemocratice active (vezi de exemplu Arendt, 1958; Friedrich și Brzezinski, 1965; Sartori, 1993). Un regim totalitar are scopul revoluționar de a transforma societatea în vederea atingerii obiectivelor ideologice, cum ar fi crearea unei societăți fără clase sociale sau conducerea de către o rasă superioară. Astfel, el caută să-și extindă puterea cu mult dincolo de granițele clasice ale statului
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
supremația legii; el exercită ceea ce rușii numesc vlast, putere brută, neconstrînsă. Își pedepsește supușii pentru crime împotriva statului prin trimiterea lor în lagărele de concentrare, gulag-uri sau prin execuții sumare. Conformarea pasivă a supușilor este insuficientă într-un regim totalitar; se cere implicarea lor activă. Într-un regim totalitar nu există libertate față de stat (cf. Berlin, 1969). Principiul călăuzitor este: " Cine nu e cu noi, e împotriva noastră". Partidul totalitar mobilizează indivizii în instituțiile pe care le controlează, în sfere
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
brută, neconstrînsă. Își pedepsește supușii pentru crime împotriva statului prin trimiterea lor în lagărele de concentrare, gulag-uri sau prin execuții sumare. Conformarea pasivă a supușilor este insuficientă într-un regim totalitar; se cere implicarea lor activă. Într-un regim totalitar nu există libertate față de stat (cf. Berlin, 1969). Principiul călăuzitor este: " Cine nu e cu noi, e împotriva noastră". Partidul totalitar mobilizează indivizii în instituțiile pe care le controlează, în sfere cît se poate de diverse cum ar fi muzica
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
sumare. Conformarea pasivă a supușilor este insuficientă într-un regim totalitar; se cere implicarea lor activă. Într-un regim totalitar nu există libertate față de stat (cf. Berlin, 1969). Principiul călăuzitor este: " Cine nu e cu noi, e împotriva noastră". Partidul totalitar mobilizează indivizii în instituțiile pe care le controlează, în sfere cît se poate de diverse cum ar fi muzica, munca și sportul, în încercarea de a le ordona viețile conform ideologiei proprii. Nu guvernul este răspunzător în fața electoratului, ci electoratul
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]