40,073 matches
-
stagiar pe un șantier, din cauza temperamentului rebel, și eliberat în 1986, prozatorul reușește să expună, într-un desen veridic, relieful unei lumi contradictorii, greu de surprins într-o singură dimensiune sau modulație ontică. Jocul perspectivelor temporale, cu imersiuni într-un trecut demonizant și cu reveniri în prezentul convulsiv, este semnificativ pentru capacitatea prozatorului de a circumscrie în perimetrul narațiunii experiențe și momente ale epocii comunismului. Ilustrative sunt experiențele carcerale de la Pitești, Aiud sau Rahova, surprinse cu pregnanța notației brutale, neconcesive, lipsite
Trecutul ca poveste by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2752_a_4077]
-
Alexandru Nicolae Margine, torționarul lui Dinu Pădureanu, mai târziu membru al Comitetului Central, devine prizonierul celui din urmă pune în oglindă două universuri, două lumi, dar, în egală măsură, și două registre ale realului, unul ancorat în prezent, celălalt în trecut, unul focalizat asupra concretitudinii existenței, celălalt supus legilor visului, mitului sau fantasticului. Închis într-o cămăruță a conacului din Podul Rugilor, pe Valea Lotrului, torționarul de ieri trăiește într-un spațiu arhaic, o lume ce ascultă de principiile riturilor străvechi
Trecutul ca poveste by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2752_a_4077]
-
o nutrește față de tot ce o înconjoară. Monique, protagonista din Femeia sfâșiată, care consemnează în paginile jurnalului intim drama de a se ști înșelată, oscilează la nesfârșit între speranța unei reveniri a soțului și deznădejdea de a-și vedea și trecutul, și viitorul năruindu-se ca un decor de mucava. La naiba mor de sete mi-e foame dar mă omoară gândul să mă ridic din fotoliu să mă duc la bucătărie. Îngheți în hruba aia dar dacă dau drumul la
Simone de Beauvoir - Femeia sfâșiată by Anca Milu-Vai () [Corola-journal/Journalistic/2754_a_4079]
-
implicat în această cauză, găzduind cele două articole semnate de Gabriel Andreescu, iar Mircea Iorgulescu a fost o prezență semnificativă în redacția României literare, într-o perioadă și care numai simplă nu a fost. Este regretabil că nici despărțirea de trecut nu izbutim să o facem cu acuratețe și se ajunge la asemenea situații - să se distrugă nedrept reputații și destine. Steinhardt, în actualitate În revista 22 (nr. 8, 2014), Tania Radu, la rubrica sa Chenzina literară, sub titlul „N. Steinhardt
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2757_a_4082]
-
însă a se simți în liniștea deplină de dincolo de bărbatul drag, plecat demult nicăieri. Poezia cu acest titlul arată că domnia sa mai este, fiind cu un scop. “Sunt singur(ă)/ In timpul prezent/ Să salvez/ Ce se mai poate salva./ Trecutul s-a dus/ In astral sau nicăieri./ Te conjugi la ai fost/. Dar eu te conjug în ești și vei fi. / Pesemne că asta-i astralul.”... Poemul care dă titlul volumului este un strigăt, este o rugă, este o vrajă
Puterea de a fi fiind. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
pe unii scriitori ai emigrației, indiferent de naționalitatea pe care o repre zintă, cum ajung în SUA sau în orice țară occidentală, mai ales a Europei, privesc înapoi cu mânie. Fierul roșu pus pe tot ce a fost într-un trecut becisnic se-ncinge mai abitir acum, când libertatea exprimării este deplină. Ma joritatea celor care vorbesc despre gravele turbulențe trăite transformă traumele de ieri în relatări, amintiri, în condamnări publice, unele luând calea jurnalisticii oficiale. Dacă în familie mai sunt
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
mai păstrau în geaman tanul nedesfăcut ani de zile, va avea informații, peste timp, doar fiul său, cel născut în America. Deducem că tânărul urmaș, american, va avea bifur cat interesul pentru biografia tatălui: să nu-l mai intere seze trecutul acestuia, nici la nivelul unei... pete de adevăr, ori să-l abandoneze definitiv, fără a ști despre el câte ceva. A doua proză - păstrând ordinea așezării în carte, după versiunea românească - poartă titlul Ghete din nomenclatură. E o politizare forțată: unui
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
iubește ar trebui „ejectat”, cu mânie, de popor. Pe vremea comuniștilor, sistemul - adică statul - era solid și profund viciat. Am scăpat de viciu (de viciul acela, vreau să zic) și, totodată, de orice sistem. O ploaie de cenușă cade din trecut. Suntem o societate în derivă care se tot șubrezește. Nu se întrevede nimic. Amestecul de indolență, nepricepere și rea-credință este letal. Un prieten îmi scrie fraze admirabile de sinceritate și de cinism: „Gata cu politica. Mai bine stau în banca
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2771_a_4096]
-
m-a uimit prin sincronia cu arta actuală a Europei și, în același timp, prin iubirea autentică a tradiției. Acești marginali adesea sacrificați de manuale și specialiști merită a fi descoperiți și restituiți prezentului. Ei procură revelații nebănuite, revelațiile unui trecut ignorat ce ne invită să-l învățăm. E ceea ce s-a petrecut pe 10 februarie la Bibloteca Națională a Franței când machetele lui Löwendal se succedau sub ochii uimiți ai unui public subjugat. „Acum am o cunoștință nouă” mi-a
Löwendal, baronul scenograf, la Biblioteca Națională a Franței by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2774_a_4099]
-
că, la respingerea istoriei, privită cu neîncredere, devenită neinteresantă, simțită ca neaderentă semnificativ la prezent, în consecință neconvocabilă, s-a adăugat incertitudinea viitorului, simțit ca lipsă de perspectivă, de unde fascinația imediatului, captivitatea acestuia, în interiorul căruia se putea „construi” totul, atît trecutul, cît și ceea ce va urma. Panoplia miturilor se află în prezent (vz. și Roland Barthes), cum se află și cea a utopiilor (eschatologicul se găsește în imediat: sfîrșitul lumilor ține de iminență). Într-un timp al „pesimismului ironic”, directețea sistemului
Refuzul „postmodern“ al lecturii – un simptom? by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/2773_a_4098]
-
găsește în imediat: sfîrșitul lumilor ține de iminență). Într-un timp al „pesimismului ironic”, directețea sistemului cultural liniar nu mai domină și nu mai controlează „codul natural”, căderea „axiomei ontologice a progresului istoric” duce la negarea, adică la desconsiderarea valorilor trecutului, la relativizarea tabloului axiologic de mîine, cu atît mai mult cu cît chiar știința ne arată că principiul cunoașterii este nu doar instabil, ci mult nesigur. După Nietzsche și, pe urmele acestuia, după Heidegger, din moment ce cuvîntul este făcut doar în
Refuzul „postmodern“ al lecturii – un simptom? by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/2773_a_4098]
-
obrazul istoriei pentru că undeva cândva a fost înțeleasă greșit patima. 1556. Patima este mireasa destinului acestei lumi. 1557. Numai în sufletul patimii vei putea întrezări Adevărul Absolut. 1558. Lăcașul patimii este numai în inimile noastre. 1559. Poți privi viitorul sau trecutul fără patima de a spera sau ați aminti? 1560. Caută-ți rostul la picioarele patimilor tale și îl vei găsi. 1561. Câtă patimă se află ascunsă în pace și câtă pace în război. 1562. Patima este focul care ține vie
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
ne depărta de noi înșine alegând cale pribegiei pe meleaguri străine sufletelor noastre. 1628. Patima este pridvorul dorului. 1629. Care patimă nu-și are frumusețea sau nefericirea ei? 1630. Patima este sensul vieții. 1631. Patima este răscolirea de sine a trecutului care se așterne deseori peste viitor învelindu-l cu nostalgie și puritate. 1632. Patima este râul învolburat al visului acestei lumi ce cade în cascada vieții strigând înspăimântat nemurirea odată ajuns în fața morții. 1633. Patima este țărmul Cuvântului pe care
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
prin care a pătimit omenirea. 1663. Praful patimilor iubirii din noi a aparținut stelelor din eternitatea Universului. 1664. Patimile norilor sunt ploile din furtunile cărora pot înțelege că primenesc viața. 1665. Nu există patimă care să nu poată pătimi. 1666. Trecutul este patima viitorului prin care acesta va deveni prezent. 1667. Care timp nu pătimește cu spațiile trecerii sale spre nicăieri, pierzându-se în infinitul eternității? 1668. Nu munca asiduă este cheia succesului ci patima din sângele acestuia. 1669. Patima înfrângerii
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
a englezilor, talentul de povestitor, documentarea serioasă au făcut din Philippa Gregory o autoare iubită, iar lui Hillary Mantel i-a adus de două ori Booker Prize. Poate succesul are altă explicație: romanul istoric reînvie personalități și epoci ale unui trecut definitoriu pentru o țară, păstrează, fără ostentație, o conștiință identitară serioasă și gravă, într-o contemporaneitate a globalizării accelerate. Dar Arturo Pérez-Reverte îi cucerește pe cititorii de pretutindeni cu romanele sale ce valorifică jocuri, arte și pasiuni - de la scrimă la
Tango, spionaj, șah sau probele unei pasiuni by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2790_a_4115]
-
Aventuri pe muchie de cuțit Romanul se deschide cu o întâmplare ce răstoarnă încă o dată viața lui Max Costa: șofer al unui doctor elvețian bogat, trăiește în Sorrento, pe coasta Mediteranei, în anii ’60. O reîntâlnește pe Mecha Izunza, și trecutul năvălește peste el, întorcându-l în urmă cu patruzeci de ani, când o cunoscuse prima oară. Il leagă de ea episoade palpitante ale vieții lui, petrecute la Buenos Aires și la Nisa, în ambele dăți încheiate cu fuga lui, rușinoasă, dar
Tango, spionaj, șah sau probele unei pasiuni by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2790_a_4115]
-
Gărzi relatează povestea unei iubiri imposibile: un dansator monden, amestec de gigolo irezistibil și hoț cu mănuși albe și o frumoasă moștenitoare spaniolă se întâlnesc prima oară pe puntea unui transatlantic ce se îndreaptă spre Argentina. Max are deja un trecut care l-a transformat dintr-un puști crescut în mahala în luptător în Legiunea Străină, s-a construit și șlefuit pe sine. Mecha s-a măritat cu un compozitor în plină afirmare, cu o diferență bună de ani între ei
Tango, spionaj, șah sau probele unei pasiuni by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2790_a_4115]
-
despre plagiat. Fostul ministru al Educației și unul dintre membrii Consiliului Național de Atestare a Titlurilor și Certificatelor Universitare, care s-a antepronunțat în cazul lui Victor Ponta, uită să spună că el însuși a fost acuzat de plagiat în trecut. Mircea Miclea a fost acuzat în 2005 că a copiat în "Psihologie cognitivă" pasaje din lucrarea unui autor american.
Mircea Miclea, judecătorul lui Ponta, acuzat el însuși de plagiat () [Corola-journal/Journalistic/22557_a_23882]
-
437. Unde altundeva să te ascunzi de timp decât în inima careți transformă trecutul în viitor? 438. Goliciunea viselor constă numai în substanța gândurilor. 439. Nu-ți săpa propriul suflet cu mândrie și infatuare fiindcă doar cu acesta vei rămâne după ce țărâna din tine se va întoarce la țărâna lumii. 440. Nu te ascunde
Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/85_a_451]
-
câte cuvinte ai hrănit cu inima ta? 467. Te înțeleg înger al morții că ești unica noastră destinație unde viața va rămâne fără Destin. 468. Am să te strâng în brațele viitorului meu pentru a ne regăsi în eternitatea fără de trecut a morții. 469. Am crezut în bolta înstelată a sufletului tău mai presus decât în steaua mea și m-am pierdut de mine dar și de steaua noastră. 470. De ce numai visul poate naște sau ucide, dărui sau iubi? 471
Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/85_a_451]
-
sus Dan locuiește în centrul vechi din 2005. Este scund și abia își cară două sacoșe cu de-ale gurii. „Când m-am mutat eu aici, era pustiu”, spune bărbatul, îndreptându-și privirea spre cafenelele de vizavi, unde parcă vedea trecutul. „Zgomotul este de nesuportat. Nu se poate sta aici”, adaugă Dan, confirmând opinia olandezului. Locatarii din centrul vechi au făcut numeroase petiții la Primărie. Vor să le găsească un alt loc în care să stea. Într-o după-amiază, Dan s-
Lipscani: Unde Anca simte muzică bună, Dan aude bubuitură by Delcea Arina () [Corola-journal/Journalistic/22616_a_23941]
-
a nenumărate medalii mondiale și olimpice, au fost răsfățatele evenimentului organizat, marți, de Puratos România, cu ocazia zilei de 8 Martie. Într-un cadru destins, lipsit de emoțiile unei confruntări sportive, actuale sau foste mari doamne care reprezintă sau, în trecut, au reprezentat cu mândrie sportul românesc în țară și în afara granițelor, au împărtășit audienței, în cadrul evenimentului organizat în cinstea lor, despre emoțiile și satisfacțiile competițiilor internaționale, dar și despre calitatea de a fi soție, fiică sau mamă. Reprezentativa României la
De 8 Martie, Puratos România a sărbătorit doamnele Sportului românesc () [Corola-journal/Journalistic/23409_a_24734]
-
Deputatul PDL Ioan Botiș, fost ministru al Muncii, a declarat, vineri, că anul trecut 13.000 de părinți care erau în concediu de creștere a copilului s-au întors mai repede la serviciu decât le permitea legea, fiind vorba despre o creștere de 50 la sută față de anul 2010. El a spus că, potrivit
Botiş: 13.000 de părinţi s-au întors mai repede la muncă din concediul de creştere a copilului, în 2011 () [Corola-journal/Journalistic/23446_a_24771]
-
Cunoscut din lumea publicității, Lucian Georgescu este scenaristul și regizorul acestui film. Marcel Iureș deține rolul principal al filmului, cel al profesorului american Robert Traum, care își ia un concediu de un an și pornește într-o aventură legată de trecut. Întors pe bătrânul continent, Robert încearcă să dezlege misterul originii tatălui și unchiului său, faimoșii frați Traum: Rudolf, un celebru romancier, și Samuel, odinioară mare gangster în Chicago. Filmului pornește de la o povestire a lui Barry Gifford, scenarist american de
Marcel Iureş şi Lucian Georgescu, faţă în faţă la TVR 1 () [Corola-journal/Journalistic/23513_a_24838]
-
călugărului Dan a construi o lume numai după voința lui. insistă populării acestui „vis” cu prin „taina” nemuririi omnipotente. Nu numai „mâna nevăzută care l-a personaje și atitudini care izvorăsc din Rămas singur, barba lui Ruben devine tras în trecut” s-a purificat în această trăirile subconștiente ale unei eredități lățoasă, capul cornut, râsul hâd. revenire la realitate, dar și gândurile ancestrale, în care inimile s-au căutat și Destinul înamoratei Maria, ideală și disperate, solitare, autoironice ale s a
Mihai Eminescu "Sărmanul Dionis". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/87_a_52]