3,382 matches
-
Alături de acțiunea climei, o importanță deosebită o prezintă în evoluția morfologiei granitice, altitudinea reliefului. Relieful granitic tipic, se dezvoltă în special în regiunile cu altitudini joase, unde întâlnim predominant forme mamelonare, din care răsar (mai ales în regiunile cu climă tropicală) accidente de teren reprezentate prin blocuri, îngrămădiri haotice de bolovani, căpățâni de zahăr. La altitudini mari se detașează unele aspecte distincte, constituind relieful granitic de munți înalți. Acesta se înscrie prin forme piramidale, creste zimțate, coloane uriașe, blocuri ascuțite. În privința
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
creează văi adânci cu versanți de formă convexă. Văile au frecvent doar albie minoră propriu-zisă, lunca fiind puțin dezvoltată. Căpățânile de zahăr au forma de „cupolă”, cu înălțimi de câteva sute de metri (100-300 m). Se dezvoltă în condițiile climatului tropical cu două anotimpuri: unul cald și uscat, care contribuie la descompunerea rocii granitice și altul umed, care ușurează transportul materialului dezagregat prin intermediul apelor. Căpățânile de zahăr apar în peisajul geomorfologic al unor regiuni, cum sunt Guyana Franceză, Sudan, India, Madagascar
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
furniza apa, CO2 și diferiți acizi (apele ascendente, atmosfera, procesele biochimice, descompunerea resturilor organice). Apele ținuturilor reci conțin mult CO2, fiind de 4 ori mai agresive decât cele din zona temperată. Totuși în zonele temperată, mediteraneeană, precum și cele subtropicală și tropicală umede carstul se dezvoltă intens. Aici litiera prin descompunere generează diferiți acizi care accelerează efectul coroziv. c) Condițiile morfologice facilitează sau diminuează intensitatea carstificarii prin: declivitatea pantelor, densitatea fragmentării, energia reliefului, expoziția versanților. d) Condițiile climatice, fitogeografice și omul constituie
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Ilva, la întretăierea paralelei 47 grade 21' 25" latitudine nordică, cu meridianul 24 grade 56' 20" longitudine estică. Aceasta înseamnă că localitatea se găsește la jumătatea distanței între Ecuator și Polul Nord, în mijlocul zonei temperate, unde nu se resimt căldurile ținuturilor tropicale și nici gerurile prelungite din zona polară. Amplasarea localității în culoarul amintit în imediata apropiere a cumpenei carpatine, a oferit posibilitatea ca în ambele sensuri să se deschidă spre bazinul Someșul Mare și cel al Bistriței Aurii, condiții naturale de
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
Peretu). Teritoriul comunei Peretu se încadrează într-un climat temperat continental specific zonei de câmpie din partea sudica a tării în care este situat. Se afla la interferența maselor de aer uscat continental dinspre E și NE, cu cele de origine tropicală dinspre S și SV și cu masele de aer oceanic care, în deplasarea lor spre E, ajung deasupra teritoriului județului încă suficient de umede. Verile sunt calde și secetoase, iar iernile aspre și geroase, cu zăpadă în cantități potrivite, rareori
Comuna Peretu, Teleorman () [Corola-website/Science/301820_a_303149]
-
și creșterea animalelor dar are și unele activități industriale. Clima în Grivița este temperat continentală marcată de o amplitudine termică foarte mare a valorilor extreme. Sunt caracteristice masele de aer rece ale anticiclonului siberian, iar vara aerul uscat continental sau tropical. În perioada caldă a anului, seceta este un fenomen accentuat și frecvent; iarna sunt specifice inversiunile termice. "Precipitațiile" sunt de circa 400-500 mm anual. "Vânturile" predominante bat cu o frecvență mai mare dinspre N (19‰), NV (17‰), S și SE
Comuna Grivița, Vaslui () [Corola-website/Science/301886_a_303215]
-
în spatele Palatului Culturii, care însă nu este finalizată din lipsă de fonduri, iar ulterior din pricina Primului Război Mondial. Astfel, în 1921, profesorul Alexandru Popovici înființează o grădină botanica nouă în spatele clădirii Universității noi, unde construiește și mici sere, folosite pentru creșterea plantelor tropicale. Această locație se păstrează pentru mai bine de 40 de ani, până în 1963. În acest an se hotărăște mutarea grădinii în spațiul actual, pe Dealul Copoului, sub supravegherea profesorului Emilian Țopa, pentru că aceasta să satisfacă cerințele de învățământ. În anul
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
degradate că le-a abandonat "Gostat"-ul. Am facut împrejmuirea, extinderea rețelei de ape, de drumuri, am stins ravenele, am facut lacurile, centrele gospodărești. Vreo patru ani de zile am organizat serele grădinii botanice. O parte din serele de arbori tropicali sunt tot din vremea mea. Expoziția de crizanteme tot eu am început-o"", își amintește Leocov. Acesta a publicat, în 1988, altături de Emilian Țopa, Ion Sarbu, Ionel Lupu, Rodica Rugina și Corneliu Tăbăcaru, lucrarea de referință "Ghidul Grădinii Botanice
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
elevilor și studenților, care au astfel un material biologic viu, cu ajutorul căruia pot înțelege mai bine unitatea și diversitatea lumii vii. Este format din 12 sere, fiecare ocupându-se de un anumit aspect din floră și vegetația lumii: plante mediteraneene, tropicale, subtropicale (colecții de cactuși), flori ornamentale (36 soiuri de azalee și 469 soiuri de crizanteme). Expozițiile organizate în sere în lunile februarie (azalee) și octombrie (crizanteme) atrag un număr mare de vizitatori și sunt celebre la nivel național. Este cel
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
Comună, cândva bogată datorită exportului de arbori cu lemn prețios și de resurse naturale, este în prezent unul dintre cele mai sarace comune ale României. Cândva, terenurile comunei Tupilați erau acoperite de o mini-junglă deasa, din care nu lipseau arborii tropicali cu lemn prețios. Defrișarea excesivă a făcut ca în prezent mini-jungla să fi dipărut aproape în întregime. Animalele pe care aceasta le adăpostea au cunoscut o soartă similară. Agricultură se concentrează pe asigurarea nevoilor comunei, dar numeroase produse alimentare, precum și
Tupilați, Vaslui () [Corola-website/Science/301918_a_303247]
-
două sectoare, agricol și urban, pe care le are orașul. Mai multe incinte cu ziduri înalte apără orașul. În zona agricolă, muncitorii instalează în plus canalizări pentru irigație și transportă pe terase cantități enorme de pământ necesare culturilor. În climatul tropical, muntele, transformat în grădină, răspunde nevoilor alimentare ale populației. Deasupra teraselor agricole constructorii incași ridică sectorul urban. Pentru a construi orașul, supușii împăratului Pachacuti s-au aprovizionat cu piatră din munții de granit de la Machu Picchu. Lucrătorii au desprins blocurile
Machu Picchu () [Corola-website/Science/298689_a_300018]
-
apogeul la începutul secolului XVI când domină un vast teritoriu ce includea de la nord la sud, actualul teritoriu al Ecuadorului și o parte din Columbia până în centrul Chile și nord-vestul Argentinei, iar de la vest la est din Bolivia până la pădurile tropicale ale Amazonului. Tahuantinsuyo era organizat în “señoríos” (dominioane) cu o societate stratificata în care conducătorul era Încă, iar economic se baza pe proprietatea comună a pământului. De fapt a fost creat cu scopul de a răspândii civilizația, o civilizație bazată
Imperiul Inca () [Corola-website/Science/298688_a_300017]
-
importante fiind Insulele Golfului. Spre nord, în apropiere de granița cu Alaska, se află Arhipelagul Haida Gwaii, care mărginește Strâmtoarea Hecate. În Columbia Britanică cele mai multe păduri sunt de conifere, cu excepția regiunilor situate pe platou sau în văile râurilor. Singurele păduri tropicale nordice din Canada sunt de-a lungul coastei Pacificului în Munții Coastei, pe Insula Vancouver și în Arhipelagul Haida Gwaii. Zona de vest a Canadei are mulți vulcani și face parte din sistemul vulcanic situat pe țărmul Oceanului Pacific, denumit Cercul
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
sunt poligame. Ursidele au apărut în eocen. În prezent sunt răspândite în emisfera nordică din Eurasia, America și în partea de nord a Americii de Sud. Cu excepția ursului polar, care trăiește în Arctica, speciile acestei familii sunt răspândite în regiunile temperate și tropicale. Nu există urși în Africa, Madagascar, Australia, Antarctica și în majoritatea insulelor oceanice. Urșii fac puține stricăciuni. Sunt vânați pentru blana și uneori pentru carnea lor. Familia cuprinde 5 genuri și 8 specii existente: În România trăiește o singură specie
Urs () [Corola-website/Science/299725_a_301054]
-
a Pământului, iar Pacificul de est (de lângă America) se află în emisfera vestică. Într-o mare parte a călătoriei lui Magellan - de la Strâmtoarea Magellan și până în Filipine - oceanul a fost chiar liniștit. Dar Pacificul nu este mereu pașnic. Multe cicloane tropicale (echivalentul uraganelor din Atlantic) lovesc insulele Pacificului. Locurile din preajma îmbinărilor plăcilor tectonice sunt pline de vulcani și sunt des afectate de cutremure. Tsunamiurile, valuri imense declanșate de cutremure subacvatice, au devastat multe insule și au distrus multe orașe. În Pacific
Oceanul Pacific () [Corola-website/Science/299095_a_300424]
-
orașe. În Pacific temperatura apei variază de la punctul înghețului, în zonele polare, până la circa 30 °C la ecuator. Salinitatea variază în funcție de latitudine: apa este mai puțin sărată lângă ecuator decât cea din zona temperată, din cauza precipitațiilor abundente din zona ecuatorială / tropicală. Și spre poli salinitatea este mai mică, deoarece evaporarea este foarte scăzută. În general apa Pacificului se mișcă în sensul acelor de ceasornic în emisfera nordică a Pământului și în sens opus în emisfera sudică. Curentul ecuatorial de Nord se
Oceanul Pacific () [Corola-website/Science/299095_a_300424]
-
permiți să facă poze împreună cu tine. De o parte și de alta a drumului spre vulcan sunt plantații de cafea care se află în custodia guvernului, arbori de cauciuc, și o varietate de arbori și liane specifice zonei de pădure tropicală. Temperatura scade odată cu altitudinea, așa că la baza muntelui sunt 30 de grade, iar pe munte coboară temperatura până la 15 grade dimineața și 25 grade în miezul zilei. Hotel Arabica, singurul hotel de la baza vulcanului, cu camere ieftine (10$) și nu
Ijen () [Corola-website/Science/299231_a_300560]
-
declarat că gradul de poluare al apelor coastei din Jakarta s-a dublat față de 1985. Consecutiv, cantitatea de pește pescuita aici s-a redus cu 50% la numai 18.000 de tone/an față de 35.000 tone anterior. Datorită climei tropicale și a geografiei, populația indoneziana și-a format habitatul în jurul apelor. Indonezia nu are fluvii, dar are unele râuri importante că Mahakam în estul Kalimantanului și Martapura și Barito în sudul aceleiași insule. Cele mai importante râuri din Sumatra sunt
Hidrografia Indoneziei () [Corola-website/Science/299236_a_300565]
-
Clima din Indonezia se caracterizează prin două anotimpuri tropicale, care variază cu circulația aerului la ecuator (Circulația Walker) și cu circulația meridiană a aerului (Circulația Hardley). Mișcarea celei din urmă urmărește mișcarea de la nord la sud a soarelui și poziția relativă a acestuia față de Pamânt, în special dinspre continentele
Clima Indoneziei () [Corola-website/Science/299237_a_300566]
-
Acești factori contribuie la deplasarea și intensitatea zonei de convergență intertropicală, care este o zonă ecuatorială de joasă presiune care produce ploaie. Astfel, musonii de vest și de est, precum și anotimpul ploios și cel secetos sunt caracteristici importante ale climatului tropical. Clima se schimbă la fiecare șase luni. Anotimpul secetos (din iunie până în septembrie) este influențat de masele de aer continentale australiene, în timp ce anotimpul ploios (din decembrie până în martie) este rezultatul maselor de aer oceanice asiatice și pacifice. Aerul conține vapori
Clima Indoneziei () [Corola-website/Science/299237_a_300566]
-
Anotimpul secetos (din iunie până în septembrie) este influențat de masele de aer continentale australiene, în timp ce anotimpul ploios (din decembrie până în martie) este rezultatul maselor de aer oceanice asiatice și pacifice. Aerul conține vapori care precipită și produc ploaie. În zonele tropicale plouă aproape tot timpul anului. Totuși, clima din Maluku Central este o excepție. Anotimpul ploios începe în iunie și se sfârșește în septembrie, iar cel secetos începe în decembrie și se termină în martie. Perioadele de tranziție între cele două
Clima Indoneziei () [Corola-website/Science/299237_a_300566]
-
în martie. Perioadele de tranziție între cele două anotimpuri sunt din aprilie pâna în mai și din octombrie pâna în noiembrie. Datorită numarului mare de insule și de munți din țară, temperatura medie poate fi clasificata astfel: Fiind o zonă tropicala, Indonezia prezintă o umiditate relativă între 70% și 90%, cu un minim de 73% si un maxim de 87%.
Clima Indoneziei () [Corola-website/Science/299237_a_300566]
-
În timpul acestei perioade, insulele Java, Sumatra, Kalimantan și Băli din Pragul Sunda erau unite una de cealaltă, precum și cu Asia continentală, dar Irian Jaya, Aru și continentul australian din Pragul Șahul erau separate. Această separație geografică timpurie explică de ce speciile tropicale de animale din Java, Sumatra și Kalimantan nu există pe Irian Jaya. Din același motiv, cangurul de pe Irian Jaya lipsește din alte regiuni. Insulele Maluku, Sulawesi și Lesser Sunda, care se află între pragurile Sunda și Șahul, prezintă o fauna
Fauna din Indonezia () [Corola-website/Science/299238_a_300567]
-
insulei Borneo. Cele două regiuni sunt separate de Marea Chinei de Sud, și se află la o distanță de 650 km una de cealaltă. Clima este caldă, umedă și ploioasă. Malaysia se mândrește cu existența plajelor aurii și a pădurilor tropicale. Munții sunt numeroși, incluzând Muntele Kinabalu (4100 m), cel mai înalt vârf din Asia de Sud. "Malaysia" este o țară cu un venit ridicat pe cap de locuitor, fiind unul dintre „"tigrii asiatici"”, datorită ritmului său rapid de dezvoltare economică. În 25
Malaezia () [Corola-website/Science/299347_a_300676]
-
mm), iar cea mai uscată, februarie (26 mm). În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub - 15 °C și cu zăpadă din ce în ce mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima depășește 30 °C). Temperaturile sunt cuprinse între următoarele valori extreme: -32,8 °C și +39 °C. Fauna regiunii este extrem de variată, deoarece relieful și factorii microclimatici sunt de asemenea variate. Ținutul Secuiesc cuprinde muntii interiori ai Carpaților
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]