5,157 matches
-
vizitând IABv și mimând că relația între șeful statului și foștii protestatari era amiabilă. Era vorba însă despre o uriașă potemkiniadă specifică regimului comunist ceaușist: sute de securiști fuseseră infiltrați printre muncitori, totul fusese regizat din timp, pentru a face uitată „neînțelegerea” de odinioară. În zilele de 14-15 noiembrie 1988 și în 1989 Brașovul are un regim special de supraveghere, fiind instaurată o stare de asediu din partea Securității, miliției și armatei locale, și nu numai. În loc de final La fel ca în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
context, ea fiind o tehnică de relaxare cu efecte benefice asupra celor care o practicau. Dar, într-o societate în care doar folcloriștii mai știau obiceiuri și ritualuri ca la carte, abordându-le ca elemente de tradiție, în bună parte uitate, ritualul a fost supradimensionat și a speriat Securitatea. Acest lucru este doar o opinie. Cine știe ce se petrecea în capul celor care ulterior ne-au anchetat și care erau dincolo de orice formație aptă de a înțelege fenomenele culturale? În urma acestui ritual
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
7 792; R. Marent, Un crin al Basarabiei: Olga Vrabie, VBA, 1939, 1; Ion Pâslărașu, O poetă necunoscută, MS, 1989, 2; Iurie Colesnic, „În mine plânge jalnic un suflet de poet...”, LA, 1995, 18; Liviu Leonte, Datorii care nu trebuie uitate, RR, 1996, 1; Carmen Gabriela Alexandrescu, „Un crin al Basarabiei”, RR, 1996, 1; Dumitru Năstase, Însemnări despre Olga Vrabie (1902-1928), RR, 1996, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 146, 386-387; Femei din Moldova, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 303; Alexandru Burlacu
VRABIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290647_a_291976]
-
Adamachi” al Academiei Române), primit cu entuziasm de critica literară a vremii. Abia ulterior s-a constatat că romanul constituia o parte a unei ample structuri epice, intitulată Drum spre oameni (1947, ulterior revăzută și amplificată), în care mai intră Copilărie uitată (plasată la editarea integrală a operei, în 1970, drept „cartea întâi”), Casa nebunilor (cartea a III-a), Ritmuri (cartea a IV-a), Omul printre arbori (cartea a V-a), O singură iubire (cartea a VI-a) și Pământul (cartea a
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
foarte important pentru viitorul unității; • programele deosebit de importante și documentația aferentă trebuie să fie supuse acelorași reguli de protecție fizică așa cum au și calculatoarele pe care se rulează; • copiile de siguranță ale programelor și datele corespunzătoare, bineînțeles că nu trebuie uitată și documentația, trebuie să fie păstrate în aceleași condiții ca și originalele; • etapele realizării programelor trebuie să fie derulate sub un riguros control, verificate și testate în toate stadiile de realizare, pentru asigurarea încrederii în rezultatul final; • întregul proces de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
această dată nu mai renunță la forma inițială a cronicilor literare, publicându-le ca atare. Își lărgește doar aria de abordare, ocupându-se de proză (D. R. Popescu, Augustin Buzura, Eugen Uricaru), de unii clasici (Ion Creangă) sau de scriitori uitați (Ioachim Botez). Consecvent, P. mai tipărește o carte asemănătoare, Scriitori contemporani. Radiografii (1994), în care, pe lângă cei deveniți între timp „mai vechi”, consacrați așadar, își găsesc locul cei nou-veniți în literatură. Rodul acțiunii constante de urmărire a destinelor poeților generației
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
o confesiune aflată la limita halucinației (Criza de timp), fie că celebrează patetic sau solemn eroismul voluntarilor pe frontul antihitlerist (Marșul alb, Luptătorul fericit și iubirea lui pătimașă) sau cercetează datinile și istoria Maramureșului în încercarea de a descifra adevăruri uitate (Student la istorie), autorul este egal cu sine însuși, în pofida încercărilor de înnoire a formulelor epice. El experimentează modalități diferite, de la notația lirică la cea alegorică, de la tușa fantastică la observația directă de reporter, recurge la expresia frustă, condensată și
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
planul celor mai multe poezii, sufletul e devastat de tot felul de melancolii, iar ftizia care înroșește batiste este invocată obsesiv. Arareori versul se apropie de eufonia proprie lui Ștefan Petică („În noaptea calmă și senină/ Încet viorile suspină/ Romanța veche și uitată”), stihurile luând frecvent turnura unor romanțe. O caracteristică a versurilor din Zări albastre o constituie prezența unor modele poetice, recursul, cu un rezultat șters, la maniera lui Maurice Maeterlinck, José Maria de Hérédia, Jean Moréas, Albert Samain. Ca epigramist, P.
POPESCU-POLYCLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288952_a_290281]
-
Pelerin (2003) intervine o deschidere mai accentuată spre vis, fabulos și imaginar. Lumea este concepută ca un basm, iar viața e înțeleasă ca miracol ce își are originea în „scânteia din amnarul rămas în paradis”. În parabola proiectată de poemul Uitată e minunea, sensurile trimit la posibilitatea răscumpărării existenței prin artă, starea poetică fiind văzută ca un echivalent al stării paradisiace din epoca mitică a originilor. Se invocă o lume a gândurilor „neîntrupate încă-n cuvinte”, înlănțuindu-se „în poeme nemairostite
POPESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288930_a_290259]
-
Lovinescu, Pași pe nisip, Fălticeni, 1906, 114-119; Ibrăileanu, Opere, I, 191-196; Ilarie Chendi, Portrete literare, București, 1911, 71-76; Traian Topliceanu, Viața și opera lui Ioan Popovici-Bănățeanu, Caransebeș, 1930; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 369-370; Grigore Scorpan, Un poet eminescian uitat: Ioan Popovici-Bănățeanu, Iași, 1937; Călinescu, Ist. lit. (1941), 566-567, Ist. lit. (1982), 638-639; D. Vatamaniuc, I. Popovici-Bănățeanul, București, 1959; Ist. lit., III, 61-63; Dan Mănucă, Argumente de istorie literară, Iași, 1978, 145-158; Dicț. lit. 1900, 700-701; Ungureanu, Imediata, I, 171-176
POPOVICI-BANAŢEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
București, 1972; Țara fântânilor, București, 1972; Cuvinte de grâu, București, 1975; Rapsodii la vatra Mioriței, București, 1975; Ctitorii brâncovenești, București, 1976; Contemporan cu visul. Oameni, locuri și tradiții din ținutul Buzăului, București, 1978; Reîntâlnire cu cetatea adolescenței, București, 1979; Țărmul uitat și alte poeme, București, 1981; Diligența cu păsări, București, 1983; Pe urmele lui Vasile Voiculescu, București, 1984; Carte de dragoste pentru București, București, 1986; Povarna și alte povestiri, București, 1987; Peregrin la Ninive, Cluj-Napoca, 1988; Flăcări și porumbei, București, 1989
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
exotic”. Elogiat de G. Călinescu și de Perpessicius, Mâl a fost judecat cu asprime de E. Lovinescu („...viața de culise, de zonă inferioară, e zugrăvită în scene filmate, inexperimentate, deși cu intenții moderniste și de pigmentare sexuală”). Alt roman, Paradis uitat (1937), tot cu substrat autobiografic, evocă nostalgic copilăria personajului principal, în atmosfera idilică a vieții rurale patriarhale („...fenomen de sămănătorism evreiesc” - E. Lovinescu). „Dați-mi-L înapoi pe Iisus” e o nuvelă amplă (tipărită în 1944, scrisă însă în anii
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
personalități literare și teatrale pe care le-a cunoscut: George Mihail Zamfirescu, Mateiu I. Caragiale, G. Bacovia, N. D. Cocea, Mihail Sebastian, G. Călinescu, Ilarie Voronca, Gala Galaction, Camil Petrescu ș. a. SCRIERI: Trei cruci, București, [1922]; Mâl, București, 1934; Paradis uitat, București, 1937; „Dați-mi-L înapoi pe Iisus”, București, 1944; Amintiri, București, 1967; Teatru, îngr. și pref. Elena Zaharia-Filipaș, București, 1990. Traduceri: John Drinkwater, Viața lui Cromwell, București, f.a.; Edmond Flegg, Moise, București, f.a.; Heinrich Mann, Vânătoarea dragostei, București, f.a.
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
17-19; Constantin Loghin, Aron Pumnul - Mihai Eminescu, Cernăuți, 1943; Ist. lit., II, 629-632; Ioana Em. Petrescu, Un discipol pașoptist al lui W. T. Krug: Aron Pumnul, SUB, Philologia, 1968, fasc. 1; Rotaru, Ist. lit., I, 204-206; Paul Leu, O carte uitată - „Lepturariu rumânesc”, Bacău, 1972; Bucur, Istoriografia, 24-27; Macrea, Contribuții, 74-96; Dicț. lit. 1900, 715-717; Popa, Tectonica, 248-250; Petru Rezuș, Aron Pumnul, Iași, 1994; Dicț. scriit. rom., III, 896-898. L.V.
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
Nora și Constantin Nottara dau câte o nuvelă, iar lui Bogdan Ionescu i se tipărește o conferință ținută la Ateneul Român, Formarea lumilor din Univers. Nemulțumiți că „graiul adevărat românesc este mereu bătut de valurile străinismului”, redactorii propun rubrica „Pagini uitate” (deschisă de publicarea Predosloviei lui Grigore Ureche), văzută ca mijloc potrivit de îmbogățire a limbii, ce trebuie căutată „mai nimerit în limba mai veche, decât în idiomul străin”. Cele mai importante pagini sunt însă Amintirile despre Eminescu de T.V. Ștefanelli
REINVIEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289168_a_290497]
-
Cercetările de istorie literară au prevalat însă în preocupările sale, ceea ce i-a conferit un loc important în acțiunea de reevaluare a scriitorilor, istoricilor, oamenilor de cultură români. În această campanie de recuperare R. pledează pentru retipărirea autorilor interziși sau uitați, îi evocă în medalioane și articole, îi prezintă și le evaluează scrisul în prefețe, studii introductive, precum și în ediții critice. Nu în ultimul rând, ca director al Editurii Eminescu, inițiază câteva colecții de prestigiu („Biblioteca de filosofie a culturii românești
RAPEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
și buna tradiție literară românească.” Redacția își propune să anexeze fiecărui număr un „Buletin lunar al cărților și revistelor românești”, contribuind astfel la alcătuirea unui repertoriu bibliografic. La rubrică „Pagini necunoscute” vor fi scoase din „coloanele vechilor reviste, unde zac uitate” lucrări „ale unor scriitori care, pe vremuri, au reprezentat o valoare bine pronunțată în literatura noastră”. Versurile, proza, intervențiile publicistice incluse în sumar sunt orientate exclusiv spre valorile tradiționale. Il.C.
REVISTA „GANDURI BUNE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289180_a_290509]
-
2; N. Vlădescu, N. Rădulescu-Niger, „Revista funcționarilor publici”, 1926, 7-8; Călinescu, Ist. lit. (1941), 525, Ist. lit. (1982), 592; Leontin Iliescu, Rădulescu-Niger, U, 1944, 195; Miron Radu Paraschivescu, N. Rădulescu-Niger, „Ecoul”, 1944, 230; Mărcuș, Thalia, 126; G.T. Niculescu-Varone, Un scriitor uitat: N.G. Rădulescu-Niger, RL, 1969, 46; Massoff, Teatr. rom., VI, 442, 451, VII, 536; Modola, Dramaturgia, 305; Dicț. scriit. rom., IV, 39-42. C.T.
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
nouă”, 1939, 2; George Popa, Poetul Ion Moldoveanu și destinul său linosian, Sibiu, 1942: Perpessicius, George Popa, „Poetul Ion Moldoveanu și destinul său linosian”, „Acțiunea”, 1943, 821; Ion Apostol Popescu, Literatura ardeleană nouă, București, 1944, 49-55; George Sbârcea, Un poet uitat: Ion Moldoveanu, ST, 1968, 6; V. Fanache, Întâlniri 168-180, Antonescu, Scriitori, 64-71; Dicț. scriit. rom., III, 274. T.T.
MOLDOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288230_a_289559]
-
Tribuna”, iar editorial, în 1972, cu volumul Orientări critice. Alte cărți dezbat și adâncesc preocupări de istorie literară și mai ales de comparatism, cu atenție pentru spațiul balcanic și zona sud-estică a Europei. Versurile din Esențe (1994), Făt-Frumos și „vremea uitată” (1998, în colaborare cu Maria Muthu) și eseul Dinspre Sud-Est (1999) completează armonios o arie largă de interese culturale și literare. A colaborat la „Études balkaniques”, „Synthesis”, „Revue des études sud-est européennes”, „South-Est Monitor”, „Byzantinoslavica” ș.a. și a ținut rubrici
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
fragment și construcție, București, 1982; Permanențe literare românești din perspectivă comparată, București, 1986; Alchimia mileniului, București, 1989; Liviu Rebreanu sau Paradoxul organicului, Cluj-Napoca, 1993; Esențe, Cluj-Napoca, 1994; Cântecul lui Leonardo, București, 1995; Călcâiul lui Delacroix, București, 1996; Făt-Frumos și „vremea uitată” (în colaborare cu Maria Muthu), București, 1998; Dinspre Sud-Est, București, 1999; Lucian Blaga. Dimensiuni răsăritene, Pitești, 2000; ed. Pitești, 2002; Balcanismul literar românesc, I-III, Cluj-Napoca, 2002; Balcanologie, I-II, Cluj-Napoca, 2002-2003. Ediții: Anton Pann, Felurite, introd. edit., Cluj, 1973
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
copac,/ Apare/ Numai în roluri de solistă.// De-aceea broasca e melancolică și tristă” (Doamna Broscvary). În fine, pe de o parte, versul din Hinterland (2003) constituie, aidoma celui din Personae, un exercițiu de recuperare a unor formule lirice aproape uitate, iar pe de altă parte, volumul marchează o revenire, de o virulență necenzurată, la obsesia esențială a autorului: opoziția dintre un mod de existență „naturală” și mecanismele alienante ale societății contemporane. De această dată, răbufnirile vizează „paradisul artificial” al consumismului
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
TR, 1980, 14; I. Pătruț, Teodor Naum. In memoriam, CLG, 1980, 2; Nicolae Lascu, Prof. Teodor Naum și clasicismul antic, „Acta Musei Napocensis”, 1980, 913-917; G. Guțu, Teodor Naum (1891-1980), SC, 1981, 185-186; Maftei, Personalități, IV, 183-184; Mircea Muthu, Un uitat: T. Naum, JL, 1990, 43; Viorica Lascu, Profesorul Teodor Naum, TR, 1992, 3; Dicț. scriit. rom., III, 377-378. V.D.
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
atâta sînt, introd. edit., București, 1963; Tinerețe fără bătrânețe. Basme populare românești, București, 1985; ed. îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 2001. Traduceri: Heinrich von Kleist, Cutremurul din Chili și alte nuvele, București, [1947]. Repere bibliografice: Mihail Sebastian, Un scriitor uitat și regăsit: Anghel Demetriescu, RFR, 1938, 1; G. Călinescu, Anghel Demetriescu. Cu prilejul unei edițiuni a operei sale, ALA, 1938, 901; Petru Comarnescu, Un studiu asupra specificului românesc, TIL, 1942, 12 octombrie; Perpessicius, Opere, IX, 348-354, X, 23-28; Petru Comarnescu
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
sa nu e deloc mulțumit de sine. Nu îi place pe unde a trecut, nu s-a simțit bine, cu adevărat, decât în copilărie, în Lisa din preajma munților Făgăraș. Copilăria este, și pentru el, un paradis pierdut. Pierdut, dar nu uitat. Scriitura omului care a trecut hotarul senectuții poate reînvia acest spațiu miraculos. Tatăl (modelul uman și metafizic), mama tăcută și religioasă (face în fiecare seară o sută de mătănii), rânduielile casei, micile și marile evenimente ale satului, toate revin, acum
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]