8,280 matches
-
toporașul (Viola odorata),, brebenelul (Corydalis solida). b) Vegetația din pășuni,fânețe și sărături Pășunile și fânețele naturale sunt răspândite în luncile inundabile și pe versanți în zonele de alunecare și cele cu eroziune accentuată. Datorită diversității condițiilor locale de mediu (umiditate, relief, sol, grad de salinizare,microclimat), în această regiune a fost identificat un număr mare de asociații vegetale, atât zonale de tipul pajiștilor caracteristice stepei, cât și un număr bogat de asociații intrazonale și azonale de luncă (sărături,mlaștini, bălți
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
O altă cauză principală, care pe alocuri a dus la o avansată degradare a acestor pajiști este degradarea solului prin eroziunea de suprafață și prin alunecări de strate. Vegetația de pajiști mezofite este formată din asociațiile vegetale din locurile cu umiditate accentuată, situate în albiile majore. În compoziția acestor pajiști sunt dominante următoarele asociații: Lolium perene, Trifolium repens,Poa pratensis, Agropyrum repens, Lotus corniculatus, Medicago lupulina, care au o valoare furajeră bună calitativ și cantitativ. Covorul ierbaceu este în general, bine
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
este mai adâncă, covorul ierbaceu este mult îmbunătățit. Pe terenurile umede din șesuri și mai rar pe versanți găsim grupări higro - halofite ca: Puccinellia distans (bălănică), Taraxacum besarabicum (păpădia de sărătură),Juncus jerardi (ș.a.), iar în zonele cu exces de umiditate apare Aster tripolium. În bălți sau la marginile iazurilor se întâlnesc și specii cum sunt : broscărița(Potamogeton natans), otrățelul de apă (Utricularia vulgaris), lintița (Lemna minor). În toate pajiștile o mare parte din numeroasele specii sunt furajere. Dintre acestea, mai
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
afectate de eroziuni de suprafață și de adâncime,precum și de alunecări de teren. Între satele Șipote și Chișcăreni, între trupurile izolate ale satului Iazu - Vechi și la vest de satul Iazu -Nou, solurile sunt supuse fenomenelor de băltire. Excesul de umiditate și salinizarea ce afectează solurile din zonă sunt importanți factori naturali de degradare, necesari a fi luați în seamă, în cadrul măsurilor de combatere a degradării mediului. O altă sursă de poluare a solului o reprezintă depozitarea deșeurilor menajere și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
solurilor,ca urmare a activităților antropice și a unor fenomene naturale. Pentru aceasta e necesară întreținerea și menținerea în stare de funcționare a lucrărilor agrosilvice pentru fixarea terenului, combinate cu măsuri hidrotehnice. Pentru solurile afectate de degradare prin exces de umiditate e necesară asanarea/drenarea bălților din zona cuprinsă între satele Șipote și Chișcăreni, între trupurile izolate ale satului Iazu -Vechi, precum și zona cuprinsă între drumul județean și Valea Miletinului la Hălceni. Pentru solurile afectate de eroziuni de suprafață și de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
necesar obținerii victoriei. Mai mult de atât, la efortul depus, suplimentar sau nu, se adaugă influentele nefaste ale condițiilor de mediu, care sunt prezente, de cele mai multe ori, pe durata unui joc sau pe toată durata unui turneu. Ne gândim la umiditate, care poate ajunge chiar la 100%, la temperaturile ridicate, unele depășind 35 de grade C, precum și la razele solare, mai ales cele din mijlocul zilei. Odată cu menajarea forțelor proprii se vor căuta mijloace de accelerare a slăbirii rezistenței de joc
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
p. 270). Morfina (etimologia cuvântului pornește de la zeul somnului în mitologia romană, Morfeu) este principalul alcaloid al opiului, fiind un analgezic puternic cu efect narcotic. Se prezintă sub forma unei pulberi albe, bej sau maronie cu gust amar, solubilă la umiditate. Se găsește sub formă de comprimate, soluție (în doze injectabile) sau supozitoare. "Morfina a fost utilizată pe scară largă ca medicament, având o puternică acțiune analgezică, fiind un deprimant al centrului tuse și al centrului respirator" (Suceavă, I., (coord.), 1995
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
termică este o proprietate fizică specifică naturii și stării fiecărei substanțe. Conductivitatea termică poate fi determinată experimental sau calculată cu relații empirice funcție de alte proprietăți fizice. Variază cu natura corpului, cu starea sa de agregare, cu temperatura și presiunea, cu umiditatea corpului (crește odată cu creșterea umidității), cu porozitatea (scade cu creșterea porozității), cu natura și concentrația impurităților conținute de corp, etc. 1.5.1. CONDUCTIVITATEA TERMICĂ A GAZELOR SAU VAPORILOR Gazele și vaporii au conductivități termice cuprinse între aproximativ 0,005
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
specifică naturii și stării fiecărei substanțe. Conductivitatea termică poate fi determinată experimental sau calculată cu relații empirice funcție de alte proprietăți fizice. Variază cu natura corpului, cu starea sa de agregare, cu temperatura și presiunea, cu umiditatea corpului (crește odată cu creșterea umidității), cu porozitatea (scade cu creșterea porozității), cu natura și concentrația impurităților conținute de corp, etc. 1.5.1. CONDUCTIVITATEA TERMICĂ A GAZELOR SAU VAPORILOR Gazele și vaporii au conductivități termice cuprinse între aproximativ 0,005 și 0,6 W/m
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
materialele solide se pot clasifica în: x materiale izolante: ; In anexele XX, XXI, XXII și XXIII se dau proprietățile fizice ale unor materiale solide, metale, materiale termoizolante și refractare. Impuritățile metalelor scad mult coeficientul de conductivitate termică, tabelul 1.9. Umiditatea mărește mult conductivitatea termică a materialelor, tabelul 1.10. Conductivitatea materialului umed este mai mare decât conductivitatea termică a apei, iar uneori mai mare decât suma conductivităților termice ale apei și ale materialului uscat. Pentru materiale poroase, conductivitatea termică scade
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
de saturație corespunzătoare presiunii la care se află. Este un amestec de două faze aflate în echilibru termodinamic. Aburul saturat cedează căldură latentă de condensare în condiții izobar - izoterme. Procentul de vapori necondensați din amestec reprezintă titrul sau titlul aburului. Umiditatea aburului este fracția masică de condens din aburul respectiv. * Aburul supraîncălzit are temperatura mai mare decât temperatura de saturație corespunzătoare presiunii lui și poate ceda căldură sensibilă, cu reducerea temperaturii până la temperatura de saturație și căldură latentă de condensare, cu
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
de 0,12 W/m·K. Aceste materiale trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să aibă densitate volumică mică; - să fie ieftine și să se monteze ușor; - să nu fie corosive față de metale; - să fie rezistente la temperatura de lucru, la umiditate atmosferică și la acțiuni mecanice. Principalele materiale termoizolante folosite în industria chimică sunt: vata de sticlă, vata de zgură, vata minerală, diatomitul, alfolul, masele plastice, pluta etc. Vata de sticlă se folosește sub formă de saltele cu grosimi de 15-
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
să poată furniza date despre funcționalitatea unui pavilion real, ar trebui respectate următoarele condiții: a) realizarea unui pavilion de formă și dimensiuni asemănătoare cu toate infractuozitățile și particularitățile parietale reproduse exact, inclusiv regiunea velară; b) obținerea unui coeficient de absorbție (umiditate și pierdere ) a pereților pavilionului, echivalent cu coeficientul care există „in vivo”; c) atacarea pavilionului de către un mecanism de sirene (air flow puffs) care să producă intensități suficiente și o scurgere hidrodinamică turbulentă, caracteristică esențială a funcționării reale. Nasalizarea ca
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
plantei. La noi în țară, cercetările efectuate de MARIA NEGRILĂ și colab., (1990) în cadrul SCA Teleorman, arată rolul îngrășămintelor pe bază de azot și fosfor asupra procentului de proteină brută din boabe (tabelul 8). O anumită influență exercită și clima: umiditatea ridicată și temperatura răcoroasă micșorează cantitatea de proteină, în timp ce clima caldă și secetoasă contribuie la mărirea conținutului proteic. Același soi, cultivat la Leningrad a avut numai 14,6% substanțe proteice, iar cultivat la Dniepropetrovsk, 28,8% (BĂLTEANU GH., 1974; MUNTEAN
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
prin faptul că aceste plante se cultivă pe suprafețe mari (în cazul țării noatre, aproximativ 3 milioane hectare). Plantele foarte bune și bune premergătoare pentru năut eliberează terenul mai devreme, îl lasă curat de buruieni, destul de afânat, fertil și cu umiditate suficientă, astfel încât să se poată efectua toate verigile tehnologice din cultura năutului, în bune condiții. în cadrul unei exploatări agricole, năutul poate să participe cu succes în crearea unui asolament. Atât el cât și celelalte culturi agricole permit gruparea plantelor într-
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
NULIMA A., 1998). Ca și la celelalte leguminoase pentru boabe, îngrășămintele organice sunt folosite bine dacă se aplică plantelor premergătoare adecvate în doză de 10-20 t/ha. Efectul rezidual al gunoiului de grajd este mare pentru că se conservă mai bine umiditatea, producția crește, iar procentul de proteine în boabe este superior față de variantele la care planta premergătoare nu a fost fertilizată organic (JOINS R.C., 1995). Aplicarea îngrășămintelor pe bază de azot se face la epoci care corespund cu cerințele plantei, de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fizici, chimici și biologici, crează condiții optime pentru încorporarea semințelor și germinarea acestora, cât și pentru creșterea ulterioară a plantelor. Efectuarea lucrărilor solului în bune condiții contribuie la menținerea și sporirea fertilității solului; asigură valorificarea terenurilor afectate de exces de umiditate, salinizare, secetă și eroziune;combat buruienile; intensifică activitatea microorganismelor și favorizează procesul de oxidare, factori care au o importanță deosebită asupra producției de boabe la năut, dar și a calității acestora (GUȚ P., 1998; ONISIE T., 1999). Arătura este lucrarea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
solului pe care se cultivă năutul, iar al doilea factor îl reprezintă planta după care urmează a se cultiva. în general, experiențele efectuate în diferite zone dovedesc că pe solurile mijlocii spre grele arătura să fie de 25-28 cm, în funcție de umiditatea solului și de resturile vegetale care trebuie încorporate în sol. în toate cazurile adâncimea arăturii pentru năut trebuie să fie de peste 2022 cm, atât după cereale cât și după alte culturi. Arătura la 27 cm adâncime a adus un spor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
SĂMÂNȚA Sămânța este unul din factorii principali de producție la năut, de calitatea căreia depinde obținerea unor producții mari de recoltă. Sămânța destinată semănatului trebuie să aibă o puritate biologică de minimum 98%, puritatea fizică minimum 97%, germinația minimă 80%, umiditatea maximă 14%, MMB cât mai mare posibil (MMB>200-250g) și să provină din culturi certificate. Soiul cultivat să facă parte din grupa celor recomandate pentru zona respectivă, să corespundă scopului urmărit, să ajungă la maturitate în timp util și să
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
F., 1987; MUNTEAN L., 1995; AXINTE M., și colab., 1999, 2002; UNGUREANU O., 2001). Incorporarea semințelor la adâncimea optimă este una din condițiile principale de care depinde obținerea unui semănat bine încheiat. Boabele îngropate superficial nu germinează din lipsă de umiditate, sau germinează cu întârziere. Nu trebuie să se piardă din vedere că năutul are nevoie pentru 35 germinație să găsească un strat de sol bine umezit și că puterea de străbatere a colțului este relativ mică, ceea ce ne impune să
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
metodele preventive de combatere a dăunătorilor se folosesc și metode chimice care cuprind fie tratamente la sămânță fie tratamente în perioada de vegetație (ȘANDRU I., 1996) (tabelul 25). II.2.5.3. IRIGAREA Năutul reacționează pozitiv la îmbunătățirea regimului de umiditate din sol prin irigație, dând producții mari, bogate în proteine și grăsimi, fapt ce contribuie la obținerea de importante venituri la hectarul cultivat. Regimul de irigare aplicat la năut trebuie să fie strâns legat de necesitățile variabile pentru apă ale
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de necesitățile variabile pentru apă ale plantelor, de precipitațiile căzute și de perioadele critice din timpul vegetației. în general, numărul de udări la năut este mic și au în vedere menținerea permanentă a plafonului pentru apă la 50% din intervalul umidității active pe adâncimea solului de 50-80 cm. Cerințele maxime față de apă încep în faza apariției primelor flori și se mențin la un nivel ridicat în toată perioada de înflorire, formare a păstăilor și umplere a boabelor. Prin aplicarea a două
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de 50 ha. Suprafața unei probe este de 1m2. La fiecare probă, plantele se recoltează, se desfac păstăile, se cântăresc boabele, se află producția medie la metru pătrat și apoi producția medie probabilă la hectar care se corectează prin aducerea umidității la 14% (MOSCALU T., 1969). Pe plan mondial se practică și o altă metodă de evaluare a producției la 41 năut, care constă din următoarele operațiuni: se numără păstăile de pe plantele unei probe care reprezintă 30 cm de pe un rând
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
boabe la o păstaie; se determină grutatea a 1.000 boabe (MMB); se stabilește numărul de boabe la hectar. Producția la hectar = ( nr.boabe la ha x MMB) / 1.000 Producției medii evaluate la hectar i se aplică corecția de umiditate față de standard (DENCESCU S., 1982). Indiferent de metoda ce se folosește, pentru o evaluare cât mai exactă este necesar să se țină cont de gradul de uniformitate a culturii, de fixarea cu multă obiectivitate a locului de unde se ia proba
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
nu există pericol de scuturare a boabelor. Timpul călduros și uscat scurtează perioada de maturizare, nivelând diferențele dintre păstăi, apropiindu-le ca grad de maturare. Recoltarea prea timpurie poate duce la deprecierea calității producției ca urmare a procentului ridicat de umiditate al boabelor. Recoltarea întârziată sau prelungită, la rândul ei, duce în general la pierderi de producție prin scuturarea fructelor. Recoltarea întârziată face ca boabele să se întărească prea mult și din această cauză fierb mai greu (AGATHOKLI IFULI, 1954; BĂLTEANU
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]