4,164 matches
-
care te face să “radiezi” de dimineață, te va face să te simți invincibilă, și vei avea sentimentul că, indiferent ce responsabilități vei avea în ziua respectivă, le vei îndeplini cu brio. Alege-ți în fiecare zi hăinuțele care te ung la suflet, te înarmează cu energie și mulțumire de sine, ajutându-te să începi ziua cu un start bun. Machiajul, un atu de care ne putem folosi, fără a ne camufla, ci doar punându-ne în evidență frumusețea. Dacă ajungi
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
astea, dosar blocat. D.T.: Da, era dosar blocat. Și am fost pus și într-o situație penibilă, că am fost la o plenară în "Azur", dar nu s-a ținut. S. B.: O plenară la care vă așteptați că sunteți uns. D.T.: Da. Așa mi s-a spus, am fost convocat: "Seara, la ora 23.00, va fi o plenară în care vei fi uns președinte". S. B.: Și n-a mai avut loc. D.T.: Și am venit îmbrăcat frumos, la
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Azur", dar nu s-a ținut. S. B.: O plenară la care vă așteptați că sunteți uns. D.T.: Da. Așa mi s-a spus, am fost convocat: "Seara, la ora 23.00, va fi o plenară în care vei fi uns președinte". S. B.: Și n-a mai avut loc. D.T.: Și am venit îmbrăcat frumos, la costum. La a doua plenară la fel, am venit pregătit, tot degeaba. Și atunci i-am spus lui Mișu Timofte: "Mișu, hai s-o
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Universitar să le considere ca fiind propriile lor organe de presă". Coreferatul este semnat de Alecu Floareș. D. T.: Toate veneau prin mijlocirea tovarășului Alecu Floareș, secretar cu propaganda. Le recunosc pentru că le-am preluat și eu după ce am fost uns într-o plenară, oarecum interimar, și le-am regăsit în toate analizele: că revistele studențești nu au reușit să-și definească un profil distinct; că toate revistele acordă spații mari pentru profesori și colaborări mai ales din zona culturală; că
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
că de atunci a început apocalipsa. În septembrie am devenit elev în clasa a I-a. Am prins încă imnul regelui și icoane în clasă. Într o zi Doamna Învățătoare, Maria Popescu a venit cu o bucată de hârtie albă unsă cu pap, pe care a lipit-o pe harta României și ne-a spus: copii, țara noastă a pierdut acest teritoriu. A fost suficient; am înțeles cu durere că am pierdut ceva. Învățătoarea noastră era o femeie frumoasă, minionă și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
încă la o oră așa de înaintată era un gest la care nu mă așteptasem, dar, bineînțeles, am acceptat-o și am coborât imediat la întâlnire, curios să aflu ce avea să-mi spună "tovarășul Abramovici". Acesta, cu un zâmbet uns pe niște buze extinse la maximum și pe un ton cât se poate de mieros, mi-a spus că răspunsul negativ pe care l-am primit cu privire la excursii a fost o regretabilă neînțelegere, căci nu se poate imagina că cineva
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
ros coatele pe băncile școlii! Numai ea știe ce greutăți a înfruntat. Dar acum, ce mai, pornește tractorul cît ai clipi! Un Lanz rusesc, în doi timpi, cu un singur piston. Îmbrăcată cu pufoaică rusească, cu căciulă cu urechi, și unsă de uleiuri din cap pînă în picioare, Anica era modelul femeii implicate în pregătirea viitorului luminos al țării. Dar ce frumos vorbea fata asta! Femeia va fi egală cu bărbatul în comunism... Doar un pic cu botul umflat, rîde tîmp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și... cam peste tot. Floricel cînd apărea curgeau toate de pe el și fiecare instrument, necesar neutralizării sau nimicirii inamicului, nu se găsea la locul său. Lopățica era cu coada între picioarele sale, împiedi cîndu-l la mers. Bidonașul cu ulei (de uns pușca) îl încurca la buzunare, binoclul era în spate și se bălăngănea lovindu-l pe șira spinării, masca de gaze îi venea în față, încur cîndu-l îngrozitor, pușca îi cădea de pe umeri, foaia de cort, desprinsă pe jumătate, se tîra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și nu suporta să vorbească cineva de rău vreun rege. Chiar dacă regele vorbit de rău era la fel de mic ca un șef de trib, Dorin tot sărea ca ars. Ce a fost tatăl matale, mă rog? Mecanic. Fă bine și te unge cu șperlă sau cu vaselină și lasă lucrurile superioare în seama altora. Dar ce este așa de superior la un rege bețiv, afemeiat și crud? Ai cunoscut vreun rege dumneata? Adică l-ai văzut în carne și oase, ai dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un ciomag în cap pe ăsta, idiotul poate să dea colțul. În acest caz mă pasc ani grei de mititica. Prin urmare, omul trosnește picioarele, spatele, mîinile. Chiar dacă oasele sînt mai subțiri și se rup, mai ai șansa unei împăcări unse cu ceva milioane. Bineînțeles că ar fi și varianta să nu-l lovești deloc pe individul care, întîm plător, ți-a ieșit în față și vrea scandal. Dar în acest caz îți mai merge buhul printre tuciurii din anturajul tău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
gospodarul casei, aducând lemne, întreținând focul și alte munci gospodărești ce se cereau. Din când în când mai apela și la ajutorul lui Săndel, care deseori se lăsa antrenat la vorbă cu musafirii. Portița, prin scârțâtul ei, cerând a fi unsă la balamale, vestea și venirea a altor musafiri. Era ceata de cântărețe ce veneau de la repetiție. Se aude și o voce de barbat. Săndel le iese în întâmpinare. Erau mai mulți de cât spusese maică-sa că vor veni, dar
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
-sa la zămnic, scoase câteva sticle cu vin Nohan de Bogdana, pe care le pusese sub masa de lângă geamul casei așteptând noile porunci, iar Maria adunase julfa de deasupra fierturii din ceaun și o pregătea cu cele necesare pentru a unge turtele coapte pe plită. Lențâca cu Maricica pregătise această șezătoare-clacă mai din timp, făcând un fel de prăjituri din aluat cu miez de nucă și mere domnești coapte în cuptor și le avea în camera « de-din-jos ». Lențâca merge în camera
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
comod. Se pun străchini și farfurii adânci cu linguri de lemn pentru fiecare persoană, în străchini punându-se fiertura pregătită. Nici unul din cei invitați nu a refuzat fiertura, cu atât mai mult cu cât urma servirea și cu turte tradiționale, unse cu julfă, precum și prăjiturile și vinul Nohan cu o aromă deosebită, de degustat, apoi băut cu multă plăcere, pregătindu-se de plecare fiecare la casele lor. - Fetelor și ceilalți coriști, să nu uitați de repetiția ce o vom face mâine
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
zuverlässige Kenntnis dieser Landes-Sitten, die überzeugende Denkungsart meiner Compatrioten vereinbaret mit dem Auftrag des Bischoffen von Radauz eines mehr als 60 jährigen Greisen, der sich durch besondere Züge der Menschlichkeit, ohnta-delhaftes Betragen, Entfernung von allem Eigennutz, und auszeichnenden Handlungen bey uns bekannt gemacht, und sich öfters vor dem allerweisesten Schöpfer die verbesserte Einrichtung Ihro Majestät wieder das ungesittete, abergläubische, und ohne das innere eines Gegenstandes zu dringen, halsstar-rige Mönchen-Volck, erseufzet hat, nachstehend zur ohnmasgeblich gefälligen Maasnahm kleckbar bedünckte Heilungs-Mittel unterfhänigst vorzulegen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
jedoch die Art und Weise, welche jeder sich bey Fällung des Holzes zur Vorschrift dienen zu lassen habe, denenselben zum Nachverhalt eingeschärfet werde. Ueber vorstehend nunmehro der Ordnung nach erläuterte gemeinnützige Gegenstände beruhet meine letzthinnige Bitte darauf: Wie Ihro Majestät uns wenigstens von der Auflag des Brods, Weins, Früchten und jener Nothdürften, die wir aus der Moldau von unsern eigenthümlichen Gütern, als die zu unserem Hauswesen ohnentbehrliche Bedürfnisse in die Buccowina kommen zu lassen bemüssiget sind, um so mehr auf einige
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
geleisteten nicht vulgären Dienste, deren Karakter sich auszeichnet; jenen Zustand der Bukowina im Zusammenhange mit der umliegenden Ländern; jene Majestätsverheissungen, die ihm die schönsten Aussichten in die Zukunft gewährten; jene Unfälle, die ihm alles in Leiden und Verzweiflung verwandelt hatten; uns seine dermalige traurige Lage, trug Bittsteller mittelst dem Promemoria vom 19. Jänner l<aufenden> J<ahr> Euerer Majestät vor, reklamierte sein Recht und Höchstderselben Milde, und bat a. um die Wiedereinsetzung in seinem vorigen Rang und Gehalt von 1000 fl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
reproduce și hrăni, pentru a deveni, la nevoie, singur, aruncând peste bord pe cei considerați din varii motive de prisos, precum concurența. Arma e biochimia, dar trăgaciul e În mâna rațiunii, aceea care a alunecat până acum prea ușor, bine unsă de interesul egoist și de ignoranța care o lega la ochi, astfel Încât glontele ajunge oriunde, numai acolo unde e țintit nu. Înainte de a apăsa trăgaciul trebuie să știm care e rolul fiecăruia În această lume, căci fiecare are unul, iar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fie proces abiotic, Îl percepe de bun sau de rău, după propriul „feleșag“, adică după compatibilitate, respectiv incompatibilitate... „Radioalmanah“, 8 iulie 1995, ora 16,23 5. Respect Pare-se că „bârlogul“ meu, căci nimeni nu crede că e laborator, e „uns cu miere“. Am musafiri. Nimeni altul decât Aurel Brumă și... un reportofon. Nici eu nu’s singur: mai e și Cristina. Expeditiv, de pe reșou dispare aparatul de distilare și apare ibricul: azi e o zi bună, am café. Am să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dar asociind calitatea cu avantajul, iar defectul cu dezavantajul, În respectul opticii voastre. Aleg un fenomen, anume frecarea. Pe care nu mai știți cum s’o diminuați barem, prin rulmenți și unsori, În mașinăriile voastre, căci e rea. Dar nu ungeți șinele tramvaiului, dimpotrivă presărați nisip; frecarea e, carevasăzică, bună. Și sunt convins că dacă ar dispare frecarea, bucuria din mașinării se va transforma În scârbă când veți patina pe asfalt În plină vară, altfel decât pe „rolele“ care se dau
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se finaliza cu semnul crucii, la noi cei mici trebuia să ne poarte mânuțele așa cum se cuvenea și cum cerea rânduiala creștină, dar o făcea cu atâta răbdare, evlavie și responsabilitate încât, uneori replica: - Mae, faci crucea mare să-ți ungă corpul și ține-ți minte, crucea și semnul său creștin ne-au ținut în viață; oriunde ne-am duce, de oriunde am veni, prin cruce putem izbândi. Ai noștri toți au răzbătut doar așa. Avea atâta dreptate bunica, pe un
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
decât mult mai târziu. Și fugeam bocind amândouă în brațele ocrotitoare ale bunicii, milogindu-ne cu toate puterile să ne scape de crudă soartă a mersului pe nuci. Zâmbetul acela cald și mieros ce ni-l înfățișa și acum îmi unge inima ofilită de trecerea anilor... Casa nu era decât la 200 de metri depărtare de biserică, fiind poziționată în așa-zisul centru al satului. Cum eram cât o șchioapă, îmi părea atât de mare și zgomotos încât îl comparam cu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
felii sau lapte acru. Dacă arsura e mai veche se pune pe ea balegă veche de capră neagră, pisată bine și dată prin sită deasă. Sau, se amestecă apa limpede de deasupra varului stins cu uloi de in și se unge rana. - Boală de copită. Când se crapă și sângerează copita, iar animalul șchioapătă, se pune pe ea arnică sau mal de oțet de mere. În caz de aprindere, copita se spală cu apă sărată și piatră vânătă amestecată cu ou
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
se încălzește bine la foc. După ce bubele sparg, pentru eliminarea puroiului se pun deasupra frunze de calapăr. - Buba neagră. Se spală cu fiertură de brustur, sau cu frunze pisate de brustur. - Bube dulci. Se vindecă cu jalbă albă. Uneori se ung cu suc de rostopastă. - Gălbează. Oilor gălbejite li se dă în mîncare coji tocate de nucă verde ori funungine. - Cârcei. Se freacă locul ce se crispează, în trei zile de marți, consecutive, cu țărâna luată de pe tulpină de gutui. - Chișarea-n
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu untdelemn și zahăr. - Cur de găină (Pecingine). Se aplică mămăligă fierbinte pe zona bolnavă, care apoi se dă s-o mănânce găinile. - Dalac (Antrax). Se amestecă frunză de dalac, sau buretele dalacului cu usturoi și cu untură și se unge buba. Un leac radical dar foarte dureros constă în a pune de jur împrejurul bubei de dalac aluat de grâu. Se presară deasupra bubei praf de pușcă și i se dă foc. Buba va arde până în rădăcină și curând va fi tămăduită
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
femeia naște mai ușor. Boala florii albe (Leucorea). Floare de liliac alb furat se ține o vreme în rachiu de drojdie, apoi se bea. Frântură. Se face o alifie din săpun, albuș de ou și drojdie de vin și se unge cu ea organul frânt. Friguri. Floarea de friguri se fierbe cu vin sau cu lapte dulce și se bea. Lopețică, se pisează mărunt, se sară binișor și se bagă în ciorapi ca să atingă tălpile picioarelor. Se bea ceai din foliolele
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]