2,817 matches
-
a admite că, deși este o alcătuire rațională, filozofia nu reprezintă o dezvoltare liniară și continuă pe aceleași principii, cu metode, premise și scopuri generale sau cu o evaluare din aceeași perspectivă a obiectelor, proceselor și fenomenelor. În consecință, din universalitatea fundamentelor gîndirii nu decurge și universalitatea actelor de gîndire și, în nici un caz, universalitatea construcțiilor personalizate intens, realizate prin asemenea acte. Pe de altă parte, filozofia nu întrunește numai afirmații (ce se deduc unele din altele) pe baza desfășurării unor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
alcătuire rațională, filozofia nu reprezintă o dezvoltare liniară și continuă pe aceleași principii, cu metode, premise și scopuri generale sau cu o evaluare din aceeași perspectivă a obiectelor, proceselor și fenomenelor. În consecință, din universalitatea fundamentelor gîndirii nu decurge și universalitatea actelor de gîndire și, în nici un caz, universalitatea construcțiilor personalizate intens, realizate prin asemenea acte. Pe de altă parte, filozofia nu întrunește numai afirmații (ce se deduc unele din altele) pe baza desfășurării unor raționamente, ci și atitudini 334, care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și continuă pe aceleași principii, cu metode, premise și scopuri generale sau cu o evaluare din aceeași perspectivă a obiectelor, proceselor și fenomenelor. În consecință, din universalitatea fundamentelor gîndirii nu decurge și universalitatea actelor de gîndire și, în nici un caz, universalitatea construcțiilor personalizate intens, realizate prin asemenea acte. Pe de altă parte, filozofia nu întrunește numai afirmații (ce se deduc unele din altele) pe baza desfășurării unor raționamente, ci și atitudini 334, care, deși întemeiate rațional, reprezintă puncte de vedere singulare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fi, a unei esențe care clasifică obiectul individual împreună cu alte obiecte, căci un individ este și un mod general de a fi, și, prin urmare, un individ nu este numai și exclusiv individ, ci conține în sine și manifestă propria universalitate 356. Ca atare, o entitate singulară, un individ se prezintă, din punct de vedere ontologic, și ca individ care este caracterizat prin acele trăsături în general, deci și ca reprezentant al celorlalți indivizi din specia lui. Această stare de lucruri
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
un individ se prezintă, din punct de vedere ontologic, și ca individ care este caracterizat prin acele trăsături în general, deci și ca reprezentant al celorlalți indivizi din specia lui. Această stare de lucruri se reflectă în conștiință, încît principiul universalității individului devine operant fără o reflecție specială, adică în mod inconștient, și nu este nevoie, de aceea, de inducție pentru a atribui caracter general individualului, cum nu este nevoie de inducție atunci cînd se operează cu semne în loc de lucruri 357
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
360. Observația este aplicabilă în principiu și creației poetice, deoarece reprezentările sensibile de care uzează poezia nu sînt echivalente repezen-tărilor realizate pentru obiectele naturale, ci se caracterizează prin idealitate, adică prin eliberarea de determinismul senzual, și, prin aceasta, poartă sigiliul universalității. Fiind construcții umane, reprezentările poetice redau împrejurări, interese și tendințe generale care primesc prin poet expresie individuală, dar ele exprimă umanitatea printr-un individ reprezentativ. Construcția filozofică este marcată și ea de universalitate printr-o realizare individuală, dar, de data
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
determinismul senzual, și, prin aceasta, poartă sigiliul universalității. Fiind construcții umane, reprezentările poetice redau împrejurări, interese și tendințe generale care primesc prin poet expresie individuală, dar ele exprimă umanitatea printr-un individ reprezentativ. Construcția filozofică este marcată și ea de universalitate printr-o realizare individuală, dar, de data aceasta, fiind vorba de redarea unor idei în mod programatic, accederea la universalitate este în mod principial asigurată 361. Cu toate acestea, sentimentele (redate prin reprezentări în poezie) și gîndirile (redate prin judecăți
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
primesc prin poet expresie individuală, dar ele exprimă umanitatea printr-un individ reprezentativ. Construcția filozofică este marcată și ea de universalitate printr-o realizare individuală, dar, de data aceasta, fiind vorba de redarea unor idei în mod programatic, accederea la universalitate este în mod principial asigurată 361. Cu toate acestea, sentimentele (redate prin reprezentări în poezie) și gîndirile (redate prin judecăți de filozofie), deși general umane și prin aceasta universale, au caracter deschis în ceea ce privește obiectul, intensitatea, perspectiva de apli-care, importanța atribuită
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de limbaje filozofice se pune în mod deosebit cu acest prilej, cît, mai ales, problema de a găsi un răspuns la întrebarea de ce discursul filozofic se caracterizează de obicei prin unicitate, ceea ce îi conferă un statut în mare parte deosebit de universalitatea limbajului științific, deși ambele conturează același stil funcțional al limbii. Ceea ce se poate afirma ca fiind specific limbajului filozofic în general este un anumit statut al numelor, al termenilor, cu care operează, din perspectiva conținutului lor. Procesul semnificării reprezintă o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se afirmă trebuie să reprezinte cea mai corectă aplicare a gîndirii raționale la realitățile lingvistice. Nu este normal, de aceea, să se reproșeze limbilor ceea ce nu sînt în măsură să dea: precizie matematică, lipsă totală de ambiguitate (prin monosemantism) sau universalitate. În același timp, nu este normal să i se atribuie unei limbi ceea ce nu are: virtuți exclusive în redarea unor sentimente, noțiuni sau categorii, superioritate în detalierea realităților sau în omogenizarea etnică, funcție culturală privilegiată etc. În primul caz, al
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
reprezintă un tratat multilateral, încheiat între statele membre fondatoare, care statuează drepturile și obligațiile reciproce ale tuturor membrilor săi în conformitate cu normele de drept intern și internațional, în vederea îndeplinirii obiectivelor asumate în comun. Uneori, organizațiile internaționale au un caracter deschis, de universalitate, în sensul că în funcție de evoluțiile politice și interesele strategice, în timp, organizația se extinde, acceptând noi membri 153. Organizația este o persoană internațională capabilă să posede drepturi și obligații internaționale, care deține, în consecință și capacitate juridică internațională. Personalitatea internațională
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
scopul pentru care au fost create. După cum am precizat anterior, există organizații politice la nivel universal sau regional, organizații cu caracter militar și de securitate, de protecție a mediului, profesionale, și alte tipuri. În general, organizațiile internaționale cu vocație de universalitate au un caracter ambivalent, determinat de o întrepătrundere între elemente de natură politică și tehnică 167. În funcție de gradul de structurare, există organizații informale, caracterizate de relații spontane, flexibile, cu scopuri nedefinite și structură neexplicită și organizații formale, cu structură clar
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
pentru câte cinci dintre cei zece membri. România a beneficiat de acest statut în anii 1962, 1976, 1990 și 2003188. Organizația Națiunilor Unite, așa cum am prezentat anterior, este o organizație deschisă care, prin însuși actul său constitutiv, are vocație de universalitate. Aceasta înseamnă că organizația este deschisă a primi în rândul membrilor săi orice stat al lumii care corespunde criteriilor sale de aderare, în urma unei proceduri prin care aderarea se aprobă de către Adunarea Generală a ONU și organele sale cu responsabilități
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
în categorii, în funcție de scopul pentru care au fost create. Există, astfel, organizații politice la nivel universal sau regional, organizații cu caracter militar și de securitate, de protecție a mediului, profesionale, și alte tipuri. În general, organizațiile internaționale cu vocație de universalitate au un caracter ambivalent, determinat de o întrepătrundere între elemente de natură politică și tehnică. Guvernarea internațională, în înțelesul de reprezentare a tuturor cetățenilor din societățile cunoscute, încă se concentrează excesiv asupra guvernelor naționale care interacționează și își coordonează politicile
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Hitler pretindea extinderea Germaniei către Rusia și Balcani. Polonia trebuia suprimată cât mai repede, iar partea europeană a Rusiei, colonizată 662. Programul lui Hitler reprezintă o deviere extremă de la ideea de Kulturnation. Accentele sale extermiste propun o viziune originală asupra universalității națiunii culturale: "Respingând principiile democratice parlamentare, noi susținem dreptul popoarelor de a-și determina propria lor viață. ... Vom ști din nou ce este libertatea, atunci când îi vom fi distrus pe dușmanii libertății [...] care n-au meritat niciodată această libertate"663
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
susținător al democrației ca sistem socio-politic și universalismului cu tendințe globalizante, elemente care fundamentează modernitatea. Cum era de așteptat, în aceeași perioadă au loc puternice reacții antimoderniste, prin care romanticii subliniau individualitatea în refuzul convențiilor, prioritatea elementului local, diversitatea în contra universalității, totodată accentuau partea întunecată a existenței, unde importante sînt emoțiile, sentimentele, instinctul etc. Sînt preocupați nu doar de viitor, ci și de trecut, vor perpetuarea tradiției, pledează în favoarea diversității etnice, naționale, rasiale... Romantismul și curentele care l-au urmat au
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
reliefate părțile întunecate, cu adevărat periculoase pentru buna și normala noastră conviețuire. Cum era de așteptat, sînt semne și reacții prin care umanitatea noastră încearcă să se autoedifice pe actuala structură planetară, recunoscînd și, implicit, încercînd să impună necesitatea stabilirii universalității de jos în sus, și nu de sus în jos, în spiritul tradițional umanismului creștin. Importanța frumosului, în speță a literaturii, în societatea contemporană este subapreciat, considerat la nivel utilitar ca un lux inutil, valorile estetice fiind marginalizate pînă la
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
eforturi creatoare ce-și ignoră forța generatoare de sens. Din acest motiv, intimul e perceput ca un halou anarhic, o dezorganizare a exteriorității. Dar ieșirea anarhică (un anarhism relativ, de fapt, pentru că el urmează linia sinuoasă a confesiunii) din „ritmurile universalității”25 Îngăduie centrarea pe adevărata esență a personalității subiectului care se confesează. Abstras presiunii sociale a convenției instaurate mai Întâi de limbaj și apoi de funcția acestuia de a comunica, autoadresarea (teoretică, firește) relaxează instinctele agresive care fac din scriere
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
formulat În chiar numele său: În scrierea zilnică, În mărturisirea permanentă, dincolo de presiunea calendaristică, dincolo de prejudecățile estetice. Conștiința de sine a jurnalului o dă comparația cu moartea. Ca și moartea, o negație a particularului 33, jurnalul tinde să instituie o universalitate fără nume, o egalizare, o nivelare a existenței sub spectrul jurnalierului. El acționează cu o crudă indiferență la semnificația propriului conținut. Insignifiantul, ca și lucrul prețios au, pentru el, aceeași valoare. Aceeași democratică semnificație. O posibilă explicație a mecanismelor care
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
creștin, cel puțin de la Sfîntul Augustin încoace, au fost de natură universală, în sensul că evaluarea morală a unei minciuni nu depinde de sex sau de apartenența socială, nici a înșelătorului, nici a celui înșelat. Se poate spune că această universalitate și-a atins punctul culminant în "imperativul categoric" al lui Kant. Însă există alte culturi și tradiții care nu se conformează acestui principiu universal, și chiar în occidentul creștin s-au păstrat excepții, în special în ceea ce privește războiul, după cum am văzut
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în diferite regimuri de solicitare fizică și încordare nervoasă în competiții. Jucătorii trebuie să fie la fel de eficienți în atac sau în apărare, în conducerea mingii sau în recuperarea ei. Așadar nominalizăm o altă caracteristică a jocului de fotbal - tendința de universalitate a jucătorilor. Caracteristicile formative ale jocului de fotbal școlar Jocul de fotbal școlar este caracterizat de faptul că: 1. are o deosebită valoare educativă care se datorează și regulamentului sau care îl obligă pe jucător la o comportare demnă în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Motto... ...arta naivă conține “in nuce” universalitatea formelor de creație care depășesc limitele vocabularului formal al codurilor estetice tradiționale. Ea Întruchipează astăzi, În contextul civilizației imaginii, un fel de “pre-imagine”, un tablou “primitiv” echivalent cu un presentiment al unei anumite universalități creatoare, În care (din nouă culoarea
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
Motto... ...arta naivă conține “in nuce” universalitatea formelor de creație care depășesc limitele vocabularului formal al codurilor estetice tradiționale. Ea Întruchipează astăzi, În contextul civilizației imaginii, un fel de “pre-imagine”, un tablou “primitiv” echivalent cu un presentiment al unei anumite universalități creatoare, În care (din nouă culoarea descrie și exprimă, forma informează, dar este În același timp și frumoasă (fără a-și propune aceastaă, emoționantă, În care spațiul dă iluzia universului, dar, simultan, Își dezvăluie statutul de iluzie și ne lasă
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
un fel mai amplu, misterios. M-a ajutat încă din copilărie să simt viața într-un mod delicat, armonios, total. Am învățat încă de la început să percep viața celor vii, dar și pe a celor morți, cu o deschidere de universalitate spațială și temporală în care veșnicia era întotdeauna prezentă, ca și cum ar fi fost o temelie necesară, inevitabilă, pentru realitate. Cu ea mergeam la cimitir și de multe ori mă țineam după ea când mergea să însoțească cu rugăciunea pe cei
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
ar fi să Împrumutăm formula lui Hassner (2002). Această apropiere ar putea fi utilă pentru a surprinde dimensiunea reformatoare a proiectului neoconservator. Totuși, este oarecum nepotrivită. Într-adevăr, ca și Wilson, neoconservatorii cred puternic În teza păcii democratice și În universalitatea valorilor libertății și În libertățile individuale, dar dincolo de acest punct nu există similitudini relevante. De altfel, neoconservatorii contemporani, În contrast cu adepții liberali ai tezei păcii democratice, au arătat puțin respect sau interes În ceea ce privește instituțiile internaționale, negocierile multilaterale și dreptul internațional. Ei
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]