4,445 matches
-
un pionierat de o generozitate rar întâlnită în istoria unei culturi. Iașul devenea astfel un punct de plecare, un "kilometru zero" de la care, printr-o fericită contaminare, urma să se producă evoluția spirituală și culturală a românilor. Bineînțeles, grăuntele de utopie al acestui proiect nu poate fi contestat, însă entuziasmul unic al acestui început de drum nu doar că îl scuză, dar îl justifică. Abia ulterior, când prelegerile junimiste au devenit tradiție, iar mulți dintre junimiști oameni în mâinile cărora se
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
caracteristic spre a atrage atenția unui biograf. Este poate un caz fericit, cînd visata știință a portretului moral, întrezărită de Saint-Beuve drept o "istorie naturală a spiritelor", s-ar putea cu succes încerca. Căci dacă este în mare parte o utopie a stabili "familii de spirite" între diversele individualități din cuprinsul unei literaturi, înlăuntrul unei familii biologice, manifestată și în domeniul spiritului, operația este și mai firească." Disociind între biologic și spiritual, Vladimir Streinu se va exprima despre cel mai bizar
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de criză inițială, care escaladează până la punctul culminant, urmat de o regenerare treptată și sfârșind cu o recuperare a armoniei 177. La nivel social, criza este reprezentată de somnul rațiunii, regenerarea de desfășurarea revoluției (apoteoza lui Orc), iar armonia de utopia comunitară regăsita. La nivel metafizic, conflictul dintre aspectele metafizice ale ființei umane constituie criză, Apocalipsa este regenerarea, iar adevărată cunoaștere intuitivă reprezintă redescoperirea armoniei. La nivel estetic, criza este constituită de greșelile săvârșite de Milton în textul eposului Paradise Lost
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și control. Cetățenii au fost supuși unei interdicții și unei supravegheri permanente, cea mai mică opoziție fiind considerată o răzvrătire. Cu toate eforturile permanente ale statului de a distruge centrele independente de putere, limbajul societății civile a funcționat ca o utopie morală și politică efectivă, pretutindeni în Europa Centrală și de Est. Inspirîndu-se din amintirea tradițiilor democratice amenințate și din convingerea că proiectul socialist era epuizat, proiectul de coagulare a diverselor interese sociale suprimate s-a manifestat prin inițiative precum KOR
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
vadă că diferențierea structurală a sferelor publice nu poate să ia sfîrșit în deceniile următoare și că, deci, continua folosire a "idealului" sferei publice are tendința de a-l goli de conținut empiric și de a transforma idealul într-o utopie nostalgică, irealizabilă. Ne îndreptăm, așa cum a prezis Henri Lefebvre, dintr-o societate în care spațiul este văzut ca un "absolut" spre una în care există nesfîrșite "procese ale spațiului"26. Republicanismul ortodox ignoră de asemenea și implicațiile nedemocratice ale propriilor
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
informația în sisteme de cunoaștere consonante cu structurile puterii instituționale dominante? Este era care se află dincolo de emisiunile din serviciul public în stare să se dovedească neprietenoasă față de viața publică? Este viziunea unei pluralități democratice a sferelor publice doar o utopie de proastă calitate? Sau este posibil ca viitorul să întrevadă o varietate de tendințe contradictorii, incluzînd nu numai noi moduri de dominare, dar și eforturi publice fără precedent pentru a defini și controla spațiul în care apar cetățeni? În teoretizările
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
adoptat programul politic în ședința din 14 decembrie 1914. Se declara că Partidul Conservator era dispus să analizeze orice propunere în legătură cu reforma agrară, însă fără atingerea dreptului de proprietate. Se recunoștea existența unei acute probleme țărănești, dar se considera o utopie împroprietărirea țăranilor, principalele motive fiind imposibilitatea împroprietăririi tuturor capilor de familie și scăderea producției totale prin fărâmițarea marii proprietăți. În viziunea conservatorilor, Casa Rurală, cu drept de preempțiune, urma să faciliteze cumpărarea de către țărani a moșiilor scoase la vânzare, iar
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
din admcurile secrete ale puterilor onirice este, de fapt, izgonit într-o zonă de umbră în care foarte puțini se hotărăsc să pătrundă. Visul nu e luat în considerare decît atunci cînd se exprimă în forma tradițională a ceea ce numim utopie, adică a unui gen literar bine determinat, cu finalități didactice clar afirmate, discurs supus unei ordini riguroase, și lesne accesibil doar înțelegerii logice. În acest eseu nu e vorba nicidecum de contestarea legitimității unui astfel de demers, demers, de altfel
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
însuși, e vorba de o societate "parțială", "unitară, strîns legată", spune Rousseau, care confirmă, de altfel, faptul că pe măsură ce se extind, colectivitățile umane sporesc riscurile confruntărilor interne, ale divizării și ale conflictelor. Nostalgie pastorală sau vis al unei noi Sparte, utopii falansteriene sau construcții ideologice ale istoricismului conservator, mitologia Vîrstei de aur tinde întotdeauna sau aproape întotdeauna să construiască modelul unei comunități închise, unificate într-o caldă intimitate protectoare. Dacă, pe de altă parte, admitem că episodul Clarens din Noua Eloiză
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Sprachchor der Hitlerjugend, Union deutsche Verlagsgesellschaft, Stuttgart Berlin Leipzig, 1940. 40. Vezi Dominique Pelassy, op. cit. IV. VÎRSTA DE AUR 41. Frederic Mistral, Memorii și povestiri, Marcel Petit ed., Raphele les Arles, reeditat în 1980. 42. Vezi studiul lui Danielle Leger, Utopiile reîntoarcerii, în "Actele cercetării din științele sociale", septembrie 1979, p. 45 sq. 43. Informații utile oferă lucrarea lui Robert Lenoble, Istoria ideii de natură, Albin Michel, Paris, 1969. 44. Vezi Charles Rihs, Filosofii utopiști. Mitul Cetății comunitare în Franța secolului
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ecologiste contemporane, care e văzută prin ceea ce este reversibil: regresiune și protest, paseism și creativitate, eliberare și căutare a unei noi ordini. Pentru o dimensiune istorică mai largă, vezi articolul lui Jean Seguy, O sociologie a societăților visate. Monarhism și utopie, "Annales", martie-aprilie 1971, p. 328 sq. 47. Vezi teza lui Gaetano Manfredonia, Individualismul anarhist în Franța (teză la I.E.P., multig.) sub conducerea lui R. Girardet, Paris, 1984. Potrivit lui Gaetano Manfredonia, mișcarea saturniană va cunoaște, în cîțiva ani, o disidență "sovajistă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
al II-lea, capitolul consacrat "profeților trecutului" din care am extras citatele următoare. 51. Despre visul rural, vezi Paul Vernois, Romanul rustic de la George Sand la Ramuz, Nizet, Paris, 1962. Vezi, de asemenea, în afara articolului menționat al lui Danielle Leger, Utopiile reîntoarcerii, studiul lui Rémy Ponton, Imaginea țărănimii în romanul social de la sfîrșitul secolului al XlX-lea, "Actes de la recherche en sciences sociales", noiembrie 1979, p. 62 sq. A se consulta și Henri Mendras, Călătorie în lumea utopiei rustice, "Actes du
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
lui Danielle Leger, Utopiile reîntoarcerii, studiul lui Rémy Ponton, Imaginea țărănimii în romanul social de la sfîrșitul secolului al XlX-lea, "Actes de la recherche en sciences sociales", noiembrie 1979, p. 62 sq. A se consulta și Henri Mendras, Călătorie în lumea utopiei rustice, "Actes du Sud", Lyon, 1979. 52. Din Nicolas Rétif de la Bretonne, a se citi Viața tatălui meu. Tatăl lui Nicolas, Edme Rétif, s-a născut în 1692 și a murit în 1764. 53. Lesay-Marnesia, Fericirea la țară, Neufchâtel, 1785
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și viitor, Buchet-Chastel, Paris, 1962. 66. Textul lui Court de Gibelin, în care autorul vede în mesianism, al cărui adept a fost, modalitatea de a recupera "vremea fericită a primăverii umanității", este citat în studiul lui Bronislaw Baczko, Lumini și utopii. Probleme de cercetat, "Annales", martie-aprilie 1971, p. 355 sg. 67. John Atkins, Amintiri din viitor, 1960-3750, Denoel, Paris, 1958. 68. Madame de Stael, în Despre Germania, evocă, în legătură cu visul Vîrstei de aur, "tristețea pierderii și ambiția regăsirii". V. UNITATEA 69
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
postfață" la o "tradiție a disidenței creștine". VI. SPRE O ÎNCERCARE DE INTERPRETARE 87. Vezi André Makaux, Vocile tăcerii, Galerie de la Pleiade, Paris, 1952. 88. Roger Bastide, Visul, transa și nebunia, Flammarion, Paris, 1972. Vezi și Roger Bastide, Mituri și utopii, în "Cahiers internationaux de sociologie", nr. 28, 1960, p. 3 sq. 89. Vezi Sociologia mutațiilor, sub conducerea lui Georges Balandier, Anthropos, Paris, 1970. Vezi, mai ales, studiile lui G. Gorielly, Semnificația actuală a ideii de revoluție și al lui J.
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
89. Vezi Sociologia mutațiilor, sub conducerea lui Georges Balandier, Anthropos, Paris, 1970. Vezi, mai ales, studiile lui G. Gorielly, Semnificația actuală a ideii de revoluție și al lui J. Duvignaud, Anomie și mutații sociale. Vezi și Georges Duveau, Sociologie și utopie, P.U.F., Paris, 1961 și Jean Servier, Istoria utopiei, Gallimard, Paris, 1967. 90. În acest sens se poate face o apropiere de manifestările artistice. Și opera de artă poate fi interpretată ca un reflex al vieții sociale dar, pe
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Paris, 1970. Vezi, mai ales, studiile lui G. Gorielly, Semnificația actuală a ideii de revoluție și al lui J. Duvignaud, Anomie și mutații sociale. Vezi și Georges Duveau, Sociologie și utopie, P.U.F., Paris, 1961 și Jean Servier, Istoria utopiei, Gallimard, Paris, 1967. 90. În acest sens se poate face o apropiere de manifestările artistice. Și opera de artă poate fi interpretată ca un reflex al vieții sociale dar, pe de altă parte, ea nu este așa ceva fără să o
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
dou forțe antagoniste, cele politice (care urmresc respectul puterii și cele morale (care o rstoarn, conchide Ralea, nu va fi posibil decât în organizarea statului fr clase, adic a statului fr liber funcționare a raportului de forț, ceea ce e o utopie pe de o parte, iar pe de alta sancționeaz în timp, necruțtor, aderența omului politic Ralea la doctrinele comuniste. Este de reținut c acest capitol etic a fost poate cel mai frecvent controversat de comentatorii operei raliene. Între aceștia, Petru
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
este puțin probabil ca o relativ mică variație a acestei variabile continue să schimbe imaginea accesibilă a lumii de la incoerent la coerent. [Am scris acest pasaj după multă ezitare. Autorul este convins că, în discuțiile epistemologice, este util să abandonăm utopia conform căreia nivelul inteligenței umane are o singură poziție pe o scară ierarhică absolută. În unele cazuri ar fi chiar util să reconsiderăm realizarea care este posibilă la nivelul de inteligență al unor alte specii. Totuși, autorul își dă seama
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
care nu împărtășesc același discurs, care se legitimează prin apartenența la alte habitudini, mentalități și valori și cu care orice comunicare este imposibilă. Ca atare, străinii trebuie fie asimilați, fie excluși, "strategia coexistenței permanente" cu aceștia (Zygmunt Bauman) reprezentând o utopie. Postmodernismul își pune problema unei educații care să permită individului accesul la propria voce, prin intermediul unui discurs în cadrul căruia cum spui să devină mai important decât ceea ce spui. Când un individ își folosește propria voce, el își asumă responsabilitatea pentru
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
să găsească în Eternul Feminin: "Vreau ca principiul feminin să guverneze întemeierea Cetății viitoare"206. Și vestește acest miraj fiind convins că este "unul dintre profeții vremii noastre", sigur în mod irefragabil de previziunea sa: "Ceea ce afirm nu este o utopie, este un adevăr pe care îl întrezăresc"207. Dar drumul către Noul Început este lung și chinuitor. Va trebui să treacă prin sfârșitul istoriei, o altă teză metafizică împovărătoare asupra căreia insistă: Ordinea viitoare va fi mormântul istoriei, și numai
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
istoria universală, 1681), Voltaire (Eseu despre istoria generală și despre obiceiurile și spiritul națiunilor, 1751), Condorcet (Schița unui tablou istoric al progreselor spiritului uman, 1795) o polaritate de fond determină tensiunea care caracterizează cursul res gestae-lor: polaritatea dintre istorie și utopie, dintre tradiție și revoluție. Dar odată cu apariția mentalității stoice, sau a acelui pozitivism al istoriei care o consideră pe aceasta din urmă nu ca "învățătoare a vieții", ci dimpotrivă ca obiect al observației științifice, tensiunea pe care istoria o transmitea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
istoriciste, omul se preumblă ca un turist leneș în grădina istoriei vizitând toate frumusețile și curiozitățile pe care aceasta le înfățișează, dar devine el însuși incapabil de acțiune istorică: se comportă ca un observator detașat, indiferent la tradiție și la utopie, în conformitate cu acel tout comprendre care este în același timp un tout pardonner și care îl privează de forța de a judeca și de a decide, așadar de a acționa. La sfârșitul modernității în loc să funcționeze prin intermediul asimilării critice a tradiției, ca
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
arta în stare să producă o nouă imagine asupra lumii. Civilizația științei și a tehnicii a ajuns la ceea ce într-un eseu omonim din 1961 Gehlen numește cristalizarea culturală. Odată cu împuținarea oxigenului istoriei și a tradiției, se stinge și focul utopiei. Tensiunea dintre a fi și a trebui să fii care în formele secularizării moderne fusese motivul determinant al acțiunii umane în istorie, pe care Kant o preluase ca fundament al speranței că umanitatea se află în progres constant către mai
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Nici istoria, nici adevărul, ci caracterul punctiform al clipei prezente constituie orizontul de acțiune al omului contemporan. Subiectivitatea, ca principiu regal al gândirii moderne, este astăzi slăbită, deconstruită și incapabilă să controleze povara distanței care se întinde între istorie și utopie. Proiectivitatea sa se aplatizează cu totul în faptul de a profita și de a te bucura de prezent: dorim realizarea cea mai liberă și desăvârșită cu putință a individului și o dorim acum; vrem fericirea cea mai mare cu putință
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]