3,550 matches
-
potrivit pentru a arunca restul la coșul de gunoi, nu foarte departe de piciorul lui. Prilejul i s-a ivit cînd bătrînul, într-un moment de mărinimie, s-a îndurat să-și întoarcă ochii din contemplarea fiului și i-a vîrît în rucsacul de călătorie o sticluță de două sute de votcă, pe care o cumpărase special pentru Radu și cîteva bancnote mototolite. Poate i-a făcut și vama, prea s-a holbat înăuntru. Radu își pregătise rucsacul în dimineața aia, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
îi va aduce moartea. Într-o zi, Stănică Rațiu descoperă ascunzătoarea banilor, sub salteaua din sufragerie, și îi fură sub privirile bătrânului care cade secerat la pământ. Fiecare gest al lui moș Costache trădează avariția: Bătrânul mânca cu mare lăcomie, vârând capul în farfurie, în vreme ce Otilia gusta cu indiferență". Protagonistul romanului e un personaj tragic: "nu e un monstru, ci expresia unei psihologii nefericite" (Pompiliu Constantinescu). Unele scene sunt de un "tragic grotesc", de exemplu scena cu furatul banilor și moartea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a "bătut și asuprit" femeia, prietenul lui Constadin Moțoc a primit sancțiuni din partea boierului. A fost lovit cu palma peste gură, apoi cu harapnicul peste ochi și peste tot corpul, a fost ținut toată noaptea în gerul Bobotezei "cu capul vârât într-un gard, cu gâtul strâns între nuiele", apoi l-au dus într-un bordei, i-au pus picioarele în butuc și au presărat pe jăratic ardei pisat. După ce a scăpat de cazne, acesta s-a retras în munți și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
întâlnim cu una dintre probleme: capaci tatea de a te confrunta cu eșecul. Eu înțeleg de ce mintea ta nu acceptă să fii refuzat de o fată: pentru că acest lucru te descalifică din rolul de bărbat, lucrul cel mai grav la vâr sta ta. Dar va trebui să dobândești arta de a face evenimentele reversibile, căci pe ea se bizuie capacitatea unui bărbat de a controla pe deplin relațiile sale cu femeile. Dacă, de exemplu, o fată te refuză folosind cuvintele: „Niciodată
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
pe dum nea lor, provin cia lii, să cumpere ciuru curi. Să nu-l blestemi pe Vodă că și-a pus nunta tocmai acum? II În familia soțului Da ru ri le de luni și prețul virginității Du pă să vâr și rea nunții, tinerii sunt con duși în ca me racea bună, atunci când aceasta exis tă, unde patul deja pre gă tit îi așteaptă pentru consumarea căsătoriei. Vir gi ni ta tea tinerei mi re se este răs plă ti
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a acționa imediat. În târ zie rea de nun țării acestei situații atrage alte probleme: neîncrederea în ve ri di ci ta tea acuzații lor aduse și im posibilitatea de a con fis ca zestrea. Stan ciumo can din satul Vâr jul, județul Dâm bo vi ța, își trimite soția înapoi imediat după „împreunarea lor cea dintâi“, când constată că „i-ar fi făcut această rușine și nu i-ar fi purtat cinstea fe cio rii“. In sis ten țe le
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și cu bă la uri la masă, decât cu muierea rea în casă. Că hia rele cu mân ca rea se îm blân zesc, iar muierea rea nici de mân care, nici de cu vânt ia.“ Tema acestora se în vâr te în jurul ti raniei fe mi ni ne ce are la bază lim bu ția. Ci ti te în sens in vers, ele au același con ținut ca și ce rin ța de mai sus. O femeie trebuie „să-ți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
înăuntru. Și „uitân du-mă pe o gaură ce era prin pe re te, lângă fe reas tră, unde l-am văzut pă numitul preot cu ochi miei pus dea su pra Saf tei, nora Hris tei bru tar, să vâr șind păcatul“, poves teș te cu de li ciu un chia șul. Pă trun de rea femeii în casă a fost foarte ușoară, întrucât pră vă lia are două intrări, pentru a evita pri vi ri le in dis cre
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
început a glumi cu dânsa înaintea soției lui și o au fost trimi țând pă jă lui toa re să se ducă la mu mă-sa să ră mâ ie el cu acea fată în ca sa-și nopatea, ca să să vâr șeas că fapte de bleste mă ții“. Desfrâul feminin cuvinte le, pentru a ca rac te ri za o con dui tă feminină desfrâ na tă, sunt foarte dure. Fe me ia poartă numele de „cur vă adevărată“, iar pof
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ța reputației feminine, bunul cel mai de preț pe care o soție trebuie să-l prezer ve în orice moment. Prin ci pa la și cea mai im por tan tă in sul tă adre sa tă femeii se în vâr te întotdeauna în jurul pu rită ții. Dacă bărbatul poate fi bon doc, foar ță sau var var, feme ia nu primește decât apela ti vul de „cur vă“, ca atri but principal re găsit în mai toate jalbe le, in
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
im posibil să se miș te în pas de dans, o boieroaică se lasă cu ce ri tă de un suplu ofi țer ce mâ nuieș te lim ba fran ce ză, știe cum să-i vorbească, o poartă în vâr te jul dan su lui, îi povestește despre aven tu rile lui, despre modă, despre lume. De multe ori, tot acest lu ciu se șter ge după ceva timp, iar ade vă ra te le ca rac te reies la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
amantei și crede că ar fi bine să i fie returnați. Încărcați într-o căruță, Tudora și copiii sunt izgoniți din târg tocmai peste Olt, în plină iarnă, în apropierea Crăciunului, la 22 decembrie 1799. observăm cum totul se în vâr te în jurul averii, ea primează în de favoarea onoarei care de vi ne un subiect colateral pus să lucreze tot în folosul bogăției. soția admite mult mai ușor prezența unei alte femei, dar cu condiția să nu pe ri cli
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vis, dintre cele infernale, era o viziune de gropi de lut, ceva mai adânci decât gropile de obuz, pline cu șerpi groși cât un braț de om, care erau așa de mulți că se amestecau unii cu alții, zvârcolindu-se, vârându-se cei treji printre colacii celor adormiți. Gropile acestea se întindeau într-un orizont ceva mai mare decât al vederii normale, dar sub un cer de plumb."103 Secvențele povestite cu lux de amănunte din cele două vise demonstrează clar
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
părându-i-se la fel de respingătoare ca și provincialul Alentejo. Este dezamăgită de săraci, dar și de vocația de sărăntoc a lui Joaõ, de care va divorța. Sofia va rămâne de partea mamei țâfnoase și a unchilor bancheri și falși filantropi (vârâți la pușcărie de revoluționari), inclusiv din punct de vedere sentimental. Orgoliul de clasă și privilegiile materiale primează asupra afectelor. Depoziția Titinei, șefa personalului de la moșie, va fi înregistrată după două decenii, ea aflându-se la momentul respectiv într-un azil
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
cum sunt, de exemplu, cele de sub cuvintele-titlu băile, igiena individuală, ~ satului, laptele, legumele, mierea, soarele, teme ale articolelor din periodice sau/și ale conferințelor radio), este însuflețit de narațiuni sfătoase ori pledoarii cu adresă socială. Iată câteva exemple: "Bucatele, odată vârâte în noi, se mistuie și se prefac în căldură mocnită, așa cum ard lemnele într-o sobă, ca să încălzească odaia. Nu e o minciună dacă am zice că noi purtăm soba înăuntru nostru. Dar hrana nu slujește numai la încălzirea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
m-a salvat cumva, altfel o luam razna, mă urcam pe pereți, mă scrânteam de-a binelea. (Oricum, ajunsesem să mi se pară că îmi crește din trup, ca o prelungire a mea, un fel de carceră în care stau vârât tot timpul.) Într-o bună zi, la "actualitatea românească" am auzit citită o poezie de-a mea publicată de ion mircea în "transilvania", au reluat-o câteva emisiuni la rând. Asta m-a răcorit. Dar m-a și speriat de
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
transfer calitativ de la comic la dramatic. Sfredelul nu este, în imaginația lui Zibal, doar instrument de efracție, ci și unealtă de execuție. Trebuie punctată antinomia inanimat-animat (lemn-stern), cu amănuntul că primul element îl contaminează, prin violență, pe ultimul: "Gheorghe [...] o să vâre încet, ca în blana de lemn moartă, sfredelul în osul viu al pieptului, adânc, mai adânc, până să atingă inima, pe care s-o oprească din zvâcniturile-i nebune și s-o țintuiască pe loc". Refrenul acesta, desprins dintr-o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
din toate perspectivele imaginabile, femeia are puterea să mai ia o decizie ce pare, inițial, în acord cu toate prevederile înțelepciunii practice: "Apucă pe Păunaș adormit, îl învălătuci în scutece și în șorț și, scobind sub căpiță, făcu o ascunzătoare. Vârî copilul și ticsi fânul la loc, apoi porni, nebună, fără să le vorbească, fără ca să mai știe". Întâlnirea cu moș Dănilă vine ca materializare a evaziunii în Câmpiile Elizee. Interesant este că naratorul execută, cu abilitate, o mutație de perspectivă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cumva Maria Brancea să mai pătrundă, accidental, în birou, apoi deschide dulapul: Își adusese aminte că încăperea din dreapta, fără rafturi, era goală. Chiar un trup mai voinic decât al lui Păun ar fi încăput înăuntru. Brumă luă cadavrul și îl vârî în dulap". Impresiile senzoriale deformate continuă sub impresia măștii mortuare: "Se ferea mereu să-i privească fața, în care numai un ochi era întredeschis, dând figurii o expresie șireată, în contrast sinistru cu imobilitatea mușchilor. Privirea mortului parcă îl spiona
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
așază între mine Și Preabunul Dumnezeu. Oh, și crede-așa într-însul, Că-n albastru văzul ei Chipul lui de pe icoană Se străvede sub scântei. Și eu țin atât la mama, Că nicicând nu îndrăznesc Dumnezeul din privire Să mă vâr să-l mâzgălesc.” (Autobiografică) Chipul celei care oferă viață și tandrețe rămâne o perpetuă „ghicitoare fără sfârșit”, fiind portretizat într-un limbaj aforistic: „Care stele pe cer Cad amândouă odată? Ochii mamei. Ce se ară Cu lacrima? Chipul mamei. Ce
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
vă săturați a vă închina, apoi luați icoana și o terfeliți, pentru ca să scăpați! Violența cuvintelor ce maculează portretul din inima lui Națl crește în intensitate: Parcă însoțirea omenească e ceea ce căutați voi!? Parcă popa și părinții au să-și mai vâre și ei nasul în treburile voastre? Ai s-o prinzi o dată într-un colț și oameni sunteți amândoi. Recunoaștem aici clare noțiuni de psihanaliză care au construit celebra teorie freudiană a libidoului. Psihanalistul avant la lettre care este Burdea nu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
să fie rezervată și condiționată. DRAGOSTE CHIOARĂ ȘI AMORIU GHEBOS p. 167, r. 20 : „o încercare nu strică” chiar dacă aparent șansele sunt reduse, omul trebuie măcar să încerce realizarea acțiunile dorite; p. 168, r. 4 5 : „și rog de m-aș vârî la dânsa, am pentru ce: că-i o dată cucoană și femeie la locul ei” admirația pentru o persoană, 96 exagerată uneori, și necesitatea de a o simți mereu aproape, îl pune pe individ în situația acceptării unui statut inferior condiției
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
intelige nță . Oamenii primitivi au un aport prea mic pentru a co nstrui și mai ales ei sunt tentați să distrugă. Dar cu cât acest om se află mai sus pe scara inteligenței (adevărata inteligență la care se referă desă vâr șirea spirituală), cu atât este mai aproape de Dumnezeu și cu atât aportul său benefic în această lume este mai mare. Sensul Universului este de la Haos spre Organizare și Armonie. Aceasta este Legea și noi trebuie s-o urmăm! Cândva,citind
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
pe parcurs, în stări de vis ori de veghe. Vitoria trăia mai mult în sine, cu amintirile, decît la suprafața vieții concrete: „Se împlinesc nouă ani la Sfîntul Gheorghe de cînd a sărit ca o caie asupra lui, să-i vîre căngile în ochi și sub bărbie. El o dădea încet la o parte cu brațul și rîdea. Ea s-a înverșunat mai tare, pomenindu-i de-o rea și de-o slută de la gura Tarcăului. «Acolo-ți faci popasurile și-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fostei iubite, ca să-i spui că încă o mai iubești, așa arătam când m-am dat jos din tramvai. Cu pași șovăielnici m-am apropiat de o tonetă. Am cerut o kola. Era călduță, dacă știți de gustul acesta. Am vârât lichidul acela negru pe gât, avea totuși o calitate: era ud. Apoi m-am dus întins în parc și am căutat o bancă undeva, la umbră. Era una singură, și pe ea stătea o superbă brunetă, cu părul de culoarea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]