3,016 matches
-
de dijmă din 1694 menționează nominal contribuabilii cu animale ai satului: judele Ioan Crăciun, Ioan Cartoș, Toma Pavel, Laurențiu Osvald, Mihail Laza, Gabriel Petrița, Toma Crăciun, Toma Gavrilaș, Martin Simion, Teodor Gherman. La 1697 satul Bălnaca este amintit împreună cu Lorău, Vadul Crișului și Birtin, la 1698 cu Luncșoara, Topa de Criș, Bulz și Lorău, iar la 1699 cu Aștileu. Apar în aceste conscrieri și contribuabili care plăteau banii crestinității: 6 în 1696, 2 în 1697, 18 în 1698. În ultimul deceniu
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
cei 318 sfinți părinți ce au fost în sobor la Nikeia. Dat-am la Bălnaca, 10 zile, iunie 1837. Întru stăpânirea mea la al 3-lea an stăpânind preoție, Nicolae paroh în Bălnaca în 4 noiembrie, anul 1793, prin protopopul Vadului Teodor Borșan. » 2.) Sfânta și Dumnezeiasca Evanghelie - tipărită în vremea lui Francisc al II-lea în tipografia lui Ioan Bart. « -Anul 1825 eu preot Coste Flore m-am preoțit, Hramul Sfinților Voivozi Mihail și Gavril care se află în satul
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
mine pruncul lui în 9 zile februarie 1825 Lascovici Nicolae”. -„ Această sfântă carte Mineiu o am cumpărat noi, ca să ne fie pomană nouă, viilor noștri și tuturora în Bălnaca în 4 zile noiembrie 1 anul 1793 prin Teodor Bursan protopopul Vadului. -„ Această carte anume Mineiu ce se cheamă, o cumpărat săteni din Bălnaca cu 30 de florinți vonași de la un dascăl ce se cheamă Toma din varmeghia Bălgradului. Omul era de stat din satul Teiuș aproape de Blaj. Scris-am eu popa
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
între localitățile Predeal și "Șercaia". Drumul național DN1S (fost Drumul județean 104) leagă, la Șercaia, DN1 (E68) de drumul european E60 (DN13), la Hoghiz. Șercaia este traversată de râul care poartă denumirea de Șercaia. Localitățile învecinate sunt: Perșani (spre sud-est), Vad (spre sud), Mândra (spre vest), Hălmeag (spre nord), Părău (spre nord-est). Datorită legăturilor sale istorice, Șercaia a fost deseori considerată ca una dintre cele 15 cetăți ale Țării Bârsei. Șercaia este menționată pentru prima dată într-un document emis de
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
Papa Grigore al IX-lea, în 1235, cu numele de „Sarcam”. În 1372, comuna e menționată ca „oppidum Scherkkegen” (târgușorul Șercaia). Printr-un document din 10 iunie 1417, Mircea cel Bătrân a dăruit satul Șercaia familiilor Borcea și Călian din Vad, cu specificarea unor părți de hotar a căror toponimie se menține și astăzi. În 1429, localitatea e menționată ca „Sorkingen”. Atunci se vorbește pentru prima dată despre biserica localității. Pe harta lui Johannes Honterus, publicată în 1532 la Basel, localitatea
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
admiși să locuiască foarte târziu. În anul 1733, când episcopul român unit Ioan Inocențiu Micu Klein a dispus organizarea unui recensământ (unei "conscripțiuni"), în Șercaia au fost recenzate 25 de familii românești, adică în jur de 125 de persoane (comparativ, Vadul avea 73 de familii, adică vreo 365 de locuitori, iar Hălmeagul avea 28 de familii românești, adică un număr de vreo 140 de români). În localitatea Șercaia, la acea dată, nu existau lăcașuri de cult sau preoți ai vreunei religii
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
iar Hălmeagul avea 28 de familii românești, adică un număr de vreo 140 de români). În localitatea Șercaia, la acea dată, nu existau lăcașuri de cult sau preoți ai vreunei religii românești, cea mai apropiată biserică românească se găsea la Vad (la circa 5 kilometri distanță), unde erau recenzați doi preoți uniți (greco-catolici): în ortografie ungurească: Iuon și Sztán (Stan). În anul 1927, s-a organizat un recensământ al populației în România. La Șercaia, cu acea ocazie, au fost recenzate 624
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
de minereuri, zootehnia și exploatațiile agricole. În comună există ferme de creșterea porcinelor, abatoare, precum și o stațiune de creștere a bubalinelor. În fiecare primăvară are loc "Festivalul Narciselor" (pe 21 mai, de "Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena", la Pădurea Vadului). De asemenea, se mai sărbătoresc "Zilele Hălmeagului" (pe 19 august, în Hălmeag) și se organizează o serie de târguri de mărfuri și animale (pe 25 februarie, 8 mai, 21 august și 9 noiembrie în Șercaia, pe 11 mai și 15
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
se organizează o serie de târguri de mărfuri și animale (pe 25 februarie, 8 mai, 21 august și 9 noiembrie în Șercaia, pe 11 mai și 15 octombrie în Hălmeag, iar pe 9 februarie, 29 iunie și 20 noiembrie în Vad) În comuna Șercaia se află 3 grădinițe și 3 școli generale, câte o școală și câte o grădiniță în fiecare sat aparținător.
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
Vad (în , , iar în Harta Iosefină, Váád) este un sat în comuna Șercaia din județul Brașov, Transilvania, România. În legătură cu originea numelui satului „Vad”, există două păreri pe care le prezentăm, în continuare. Prima părere, în ordine cronologică, o avem de la Augustin
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
Vad (în , , iar în Harta Iosefină, Váád) este un sat în comuna Șercaia din județul Brașov, Transilvania, România. În legătură cu originea numelui satului „Vad”, există două păreri pe care le prezentăm, în continuare. Prima părere, în ordine cronologică, o avem de la Augustin Bunea, fiu al satului, academician, istoric și canonic mitropolitan la Blaj, prieten apropiat cu Nicolae Iorga și cu Andrei Bârseanu. În lucrarea
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
de la cel al întemeietorului. Cea de-a doua părere o avem de la lingvistul Sextil Pușcariu care, într-un articol, "Numele satelor noastre", radiodifuzat, iar apoi tipărit în revista „"Țara Bârsei"”, în anul 1934, care apărea la Brașov, susține că: Satul Vad este așezat în Țara Făgărașului, la poalele Munților Făgăraș, fiind străbătut, cam de la Sud spre Nord, de "Valea Șincii", un afluent important al râului Olt. În stânga pârâului se află o parte mai mică din sat, denumită " Peste Vale", iar în dreapta
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
mică din sat, denumită " Peste Vale", iar în dreapta o parte mai mare. În unele lucrări, "pârâul Șinca" este denumit râul Șercaia, dar populația din localitate nu folosește această denumire. Un pod de beton armat, pe șoseaua asfaltată care leagă satul Vad de Dumbrava Vadului, a fost dat în folosință în anul 1996, pentru facilitarea trecerii între cele două părți ale satului. Acesta a înlocuit un alt pod ceva mai vechi, din lemn, care fusese construit în anul 1955 și devenise, în
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
denumită " Peste Vale", iar în dreapta o parte mai mare. În unele lucrări, "pârâul Șinca" este denumit râul Șercaia, dar populația din localitate nu folosește această denumire. Un pod de beton armat, pe șoseaua asfaltată care leagă satul Vad de Dumbrava Vadului, a fost dat în folosință în anul 1996, pentru facilitarea trecerii între cele două părți ale satului. Acesta a înlocuit un alt pod ceva mai vechi, din lemn, care fusese construit în anul 1955 și devenise, în ultimii ani, nesigur
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
a fost dat în folosință în anul 1996, pentru facilitarea trecerii între cele două părți ale satului. Acesta a înlocuit un alt pod ceva mai vechi, din lemn, care fusese construit în anul 1955 și devenise, în ultimii ani, nesigur. Vadul se află la 5 km, spre Sud de satul Șercaia, pe Drumul Național DN73A și la circa 18 km, pe șosea, de municipiul Făgăraș. Localitățile limitrofe sunt Șercaia (centrul de comună), spre Nord, Perșani, spre Est, Șinca Veche, Ohaba și
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
Mircea cel Bătrân), dar din cauza lipsei de apă, tot mai acută, ori din cauza apropierii prea mari de hotarul satului Toderița, populația a început să se mute la vreo 3 - 4 km spre răsărit, în locul în care se găsește astăzi satul Vad. Cea mai veche mențiune referitoare la Vad datează din secolul al XV-lea. Printr-un document din 10 iunie 1417, Mircea cel Bătrân a întărit lui "Ion", lui "Borcea" și lui "Calian",Se specificau unele părți de hotar a căror
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
apă, tot mai acută, ori din cauza apropierii prea mari de hotarul satului Toderița, populația a început să se mute la vreo 3 - 4 km spre răsărit, în locul în care se găsește astăzi satul Vad. Cea mai veche mențiune referitoare la Vad datează din secolul al XV-lea. Printr-un document din 10 iunie 1417, Mircea cel Bătrân a întărit lui "Ion", lui "Borcea" și lui "Calian",Se specificau unele părți de hotar a căror toponimie se menține și astăzi. Menționăm că
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
-lea. Printr-un document din 10 iunie 1417, Mircea cel Bătrân a întărit lui "Ion", lui "Borcea" și lui "Calian",Se specificau unele părți de hotar a căror toponimie se menține și astăzi. Menționăm că și în prezent există la "Vad" numele de familie "Borcea", iar numele de familie "Calian" se întâlnește în satul vecin, Șinca Veche, din comuna Șinca. La recensământul (conscripțiunea) realizat(ă), în Ardeal, în anul 1733, la cererea episcopului de la Blaj, Ioan Inocențiu Micu-Klein, în localitatea românească
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
familie "Borcea", iar numele de familie "Calian" se întâlnește în satul vecin, Șinca Veche, din comuna Șinca. La recensământul (conscripțiunea) realizat(ă), în Ardeal, în anul 1733, la cererea episcopului de la Blaj, Ioan Inocențiu Micu-Klein, în localitatea românească (Locus valachicus) "Vad", erau recenzate 73 de familii, (în medie, cu câte 5 membri fiecare). Cu alte cuvinte, în "Vadul" anului 1733, trăiau circa 365 de suflete, toți români. Aflăm, din registrul aceleiași conscripțiuni, că erau recenzați doi preoți: "Iuon" și "Stan" (în
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
La recensământul (conscripțiunea) realizat(ă), în Ardeal, în anul 1733, la cererea episcopului de la Blaj, Ioan Inocențiu Micu-Klein, în localitatea românească (Locus valachicus) "Vad", erau recenzate 73 de familii, (în medie, cu câte 5 membri fiecare). Cu alte cuvinte, în "Vadul" anului 1733, trăiau circa 365 de suflete, toți români. Aflăm, din registrul aceleiași conscripțiuni, că erau recenzați doi preoți: "Iuon" și "Stan" (în ortografie ungurească, "Sztán"), ambii uniți, precum și o casă parohială, o biserică greco-catolică; de pe fânețele parohiei se obțineau
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
Aflăm, din registrul aceleiași conscripțiuni, că erau recenzați doi preoți: "Iuon" și "Stan" (în ortografie ungurească, "Sztán"), ambii uniți, precum și o casă parohială, o biserică greco-catolică; de pe fânețele parohiei se obțineau 6 care de fân ... Din punct de vedere bisericesc, Vadul anului 1733 aparținea protopiatului de Veneția de Jos. Numele localității ("Vád"), precum și al preoților ("Iuon" și "Sztán"), deși românești, erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii erau destinate unei comisii compuse din neromâni și în majoritate din unguri. În
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
din neromâni și în majoritate din unguri. În 1765, satul a fost militarizat în întregime și a făcut parte din Compania a XI-a de graniță a Regimentului I de Graniță de la Orlat până în 1851, când a fost desființat. La Vad, localnicii se ocupă cu creșterea animalelor, cultivarea plantelor. O parte din localnici lucrează în întreprinderi și instituții din localități apropiate: Șercaia, Făgăraș, sau mai îndepărtate: Ghimbav, Brașov... Rețeaua de curent electric a fost introdusă în localitate în anul 1957. Infrastructura
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
îndepărtate: Ghimbav, Brașov... Rețeaua de curent electric a fost introdusă în localitate în anul 1957. Infrastructura oferă, de asemenea, rețea de telefonie și internet, gaze naturale. Se prevede introducerea unor rețele de apă curentă, precum și a canalizării. La Școala din Vad, în prezent, funcționează o grădiniță și o școală primară, cu clasele I - IV, care depind de școala generală din Șercaia, centrul de comună. Primele menționări ale instituțiilor școlare din Vad ajung la anul 1820, primul dascăl cunoscut fiind "Toader Damian
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
rețele de apă curentă, precum și a canalizării. La Școala din Vad, în prezent, funcționează o grădiniță și o școală primară, cu clasele I - IV, care depind de școala generală din Șercaia, centrul de comună. Primele menționări ale instituțiilor școlare din Vad ajung la anul 1820, primul dascăl cunoscut fiind "Toader Damian", care susținea lecțiile în propria sa locuință și-i învăța pe elevi slovele. Acest prim învățător, de care avem cunoștință că a activat la Vad, a murit în anul 1858
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
menționări ale instituțiilor școlare din Vad ajung la anul 1820, primul dascăl cunoscut fiind "Toader Damian", care susținea lecțiile în propria sa locuință și-i învăța pe elevi slovele. Acest prim învățător, de care avem cunoștință că a activat la Vad, a murit în anul 1858. Un învățător, care i-a urmat a fost "Iacob Cocișiu", care își ținea și el lecțiile acasă. Cei doi învățători nu primeau salariu, însă erau scutiți de serviciul militar pe care ar fi trebuit să
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]