6,856 matches
-
monstrului, a constatat că așa-zisa reptilă nu era altceva decît o balenă - dintr-o specie dispărută ce-i drept; ceea ce ilustrează grăitor faptul, subliniat în repetate rînduri în această carte, că scheletul unei balene nu dă decît o foarte vagă idee despre forma trupului său viu. Owen a rebotezat monstrul, dîndu-i numele de „Zeuglodon“ iar în raportul pe care l-a citit în fața societății de Geologie din Londra, a afirmat că e vorba de una dintre cele mai extraordinare făpturi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ta, sparge-ți bojocii! Ahab o să-ți zăgăzuiască sîngele, așa cum un morar zăgăzuiește apa morii! Stubb rostea gîndurile mai tuturor oamenilor din echipaj. Aidoma unui vin vechi care fierbe a doua oară, clocoteau stăpîniți de patima vînătorii. Temerile și presimțirile vagi pe care unii dintre ei le încercaseră pînă atunci, nu numai că cedau în fața spaimei crescînde ce le-o inspira Ahab, dar se împrăștiau așa cum se împrăștie iepurii de cîmp la auzul bizonilor. Mîna Destinului le înhățase sufletele; iar pericolele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
importanța scopurilor urmărite; • scopurile nu pot fi identificate direct, unica modalitate de cunoaștere a lor reprezentând-o corelarea cu obiectivele comportamentale (acestea din urmă, în sens sumativ, pot atesta atingerea scopurilor); • scopurile neînsoțite de obiective rămân formulări abstracte și foarte vagi, care pot crea obstacole și dificultăți în proiectarea activităților educaționale; • formularea scopurilor este obligatorie, deoarece ele dau unitate și perspectivă obiectivelor și evită riscul atomizării și dispersării acestora. 3.2. Organizarea pe niveluri a obiectivelor predării științelor juridice și administrativetc
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
colectivelor de catedră, comisiilor metodice, consiliului pedagogic etc. Principalul scop al acestei metode este emiterea de idei și cu cât sunt mai multe, cu atât este mai bine. Animatorul grupului trebuie să noteze toate ideile emise, chiar și cele mai vagi sau confuze. Selecționarea ideilor se face în mai multe runde, pentru ca în final să rămână 5-6 idei importante. 2. Sinectica (Metoda Gordon) Grupul de sinectică este mai restrâns decât grupul de brainstorming, având în componență cam 5-7 membri conduși de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Societății Scriitorilor, factor activ În procesul revoluției noastre culturale, legat de Însăși marea atenție cu care partidul clasei muncitoare și guvernul țării o acordă fenomenului creației - acest principiu și acest sens există În chip clar, nu trebuie Învăluit În formule vagi, nu trebuie tranșat În tradiționalele amabilități de salon literar, nu trebuie admis cu nici un chip să fie escamotat, negat de fapt. Acest rost trebuie lămurit cu oricâtă insistență tuturor membrilor secțiilor, el trebuie transferat Într-un principiu viu, Într-un
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
deocamdată, scurtele și fugarele ședințe ale secțiilor. E adevărat, aceste secții n-au trecut, propriu vorbind, la munca lor de bază, Încă n-au Început dezbaterile la manuscris, treabă care va aduce fără Îndoială o oarecare proprietate ședințelor (Ă). Discuții vagi, generale, tendințe la filosofări, lipsa unor referiri la creația curentă, la faptele, evenimentele, problemele acute, esențiale ale literaturii; pe de altă parte tendințe la discutarea chestiunilor mărunt materiale, Îngust practice - iată o parte din aceste aspecte. Mai grav decât atâta
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
eroilor pozitivi (Ă) eu nu i-am cunoscut În vremea aceea. Existau, fără Îndoială (Ă). De imaginat Însă nu aș fi voit să-i imaginez (Ă) cred că ar fi fost lipsiți de căldură. Un cititor (Ă) Își manifestă o vagă nemulțumire. Cartea e prea Întunecată, prea aspră, prea dură. Ar vrea-o mai luminoasă, mai plină de poezie (Ă). Se pare Însă că părerea aceasta e categoric respinsă de vorbitorii ceilalți (Ă). - Sunt student (Ă). Cred Însă că romanul ar
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
generalitatea lor, cu amănuntul particular legat de o anume reprezentare care desemnează individualul. În nuvela Matei Ion cunoaște viața nu avem de a face cu o evocare literară pentru că tot ce se Întâmplă e noțional, redus la generalizarea cea mai vagă. În cuprinsul acelorași pagini se istorisesc enorm de multe fapte, Însă sub coaja lor cea mai comună. (Ă). O Întrecere; vine secretarul de organizație; observă că În atelierul nr. 1 treaba nu merge, deși meșterul e cel mai bun lucrător
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dezvoltării literaturii noastre. Este cazul unui «bilanț» al prozei literare din anul trecut, făcut În Flacăra (nr. 56). În acest bilanț, autorul articolului, vrând să fie un observator imparțial, acordă producțiunilor literare citate, aprecieri pur formale, aprecierea lor politică rămânând vagă, greșit dozată. Un alt aspect al acestui apolitism al criticii este și așa-zisa trecere «sub tăcere». Câteva dintre ziarele cotidiene care publică cronici literare, au neglijat până În prezent să prezinte cititorilor Negura, nerelevând astfel o realizare valoroasă a literaturii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poeziei noastre. Ei ar fi văzut cât de greșită este tendința acelora care scriind despre volumele de poezie, Își limitează mecanic la minimum sfera discuției prin simpla Înșiruire de «teme», În cercetarea cărora nu se trece dincolo de formulările cele mai vagi și generale - aplicabile oricărui alt poet decât cel recenzat, iar când se ajunge la problemele expresiei artistice, acestea sunt rezolvate prin formularea, uneori stereotipă, de calități și defecte formale, ilustrate Într-un număr de versuri și nu prin legarea izbutirilor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
unii poeți au biruit aceste lipsuri (sau nu le-au biruit) Într-una din direcțiile sale cele mai fecunde: zugrăvirea omului nou, ne informează Aurel MARTIN 54: „În literatura noastră actuală, omul nou s-a conturat la Început În linii vagi. Apoi, pe măsură ce clasa muncitoare se afirmă În acțiunile de transformare revoluționară a societății noastre, noul tip de om, comunistul, constructorul socialismului ajunge unul dintre eroii principali ai beletristicii românești. (Ă). Vom nota, În primul rând, că și la noi ca
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tendința de a «simplifica» limba. (Ă). În versurile lui Tulbure de pildă, izbucnesc la fiece pas «fanfare de lumini», cresc «holde de bucurii», flutură pretutindeni steaguri, Înlocuindu-se astfel prin șabloane convenționale bogăția vieții. (Ă). Eugen Frunză repetă inutil epitetul vag și inexpresiv «bun» În versuri consecutive din Cântec de leagăn. Dan Deșliu afirmă că toate lucrurile pe care le descrie sunt „mari, mărețe, uriașe” etc; problema oficială de a Înfățișa viu măreția reală a faptelor, el o ocolește prin repetarea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prezentarea În imagini artistice a faptelor și frământărilor sufletești ale oamenilor, mulțumindu-se cu redarea fugară a numelui sau profesiunii personajului respectiv. Astfel procedează, de exemplu, Constanța Tudorache. (Ă). În poezia La Început de an Victor Felea caracterizează atât de vag și superficial pe cei trei muncitori fruntași Încât cititorul nu reușește câtuși de puțin să-l deosebească pe unul de celălalt. (Ă). Analizând poeziile cuprinse În volum putem sublinia că lipsesc o serie de teme de actualitate, care ar fi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Zugrăvirea unui asemenea om e o treabă cu totul serioasă; ea presupune să cunoști viața complexă a categoriei celor mai ridicați oameni, precum și cu un larg orizont ideologic. (Ă). Despre Matei Firoi al său, Frunză ne dă câteva indicații destul de vagi: citește Scânteia, e topitor și a depășit norma. De cauți să-l cunoști mai Îndeaproape, el Îți spune lozinca pe care i-a pus-o În gură poetul: De-l iscodești - să-ți spună - cum i-a mersă Îți spune
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
emoționante», etc. Criticul vorbește chiar de o epidemie baconskyană ce ar fi izbucnit la Cluj, datorită influenței lui Baconsky. Punând astfel problema, Campus alunecă spre o explicație idealistă a individualismului unora dintre poeții clujeni, În ciuda faptului că pomenește În chip vag de existența unui teren propice unei astfel de devieri. De fapt este vorba de rămășițe a ideologiei dușmanului de clasă și În creația lui Baconsky și În cea a altor poeți de la Cluj sau chiar de aiurea. (Ă). Lipsa de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
urmărind dezbateri, emisiuni radiofonice și de televiziune, mi-am dat seama de ceva: indiferent de public și de țară, trei întrebări revin constant atunci când este vorba despre seducție. Trei întrebări, mereu aceleași, care dezvăluie trei idei preconcepute: „Seducția este prea vagă ca să reprezinte un subiect cu adevărat științific”. „Modurile de seducție diferă de la o cultură la alta”. „În orice caz, e mai ușor să seduci atunci când ești frumos”! Haideți să cercetăm pe rând aceste idei preconcepute. „Seducția este prea vagă ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
prea vagă ca să reprezinte un subiect cu adevărat științific”. „Modurile de seducție diferă de la o cultură la alta”. „În orice caz, e mai ușor să seduci atunci când ești frumos”! Haideți să cercetăm pe rând aceste idei preconcepute. „Seducția este prea vagă ca să reprezinte un subiect cu adevărat științific”. Înainte de a avea posibilitatea înregistrării pe videocasete, pentru a putea studia mai bine comunicarea, acest argument era deplin acceptabil. Puteam spune orice despre seducție, pentru că nimic nu era controlabil. Însă acum lucrurile nu
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
cu antebrațele decât când o luăm în brațe. Aceste micromâncărimi („micro” pentru că nu durează decât foarte puțin și nu produc urme vizibile) sunt caracteristice anumitor temeri emoționale. Ele sunt manifestarea fizică a unei vigilențe emoționale și constituie reacțiile la nevoia vagă de a se apăra. Creierul pregătește mușchii pentru reacție. Gesturile care urmează sunt semne clare că s-a ridicat o barieră mentală. Cei mai intuitivi dintre noi percep foarte bine acest lucru, chiar dacă nu știu nimic despre comunicarea nonverbală sau
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
sale. Buchdahl califică drept „absurdă” tendința de a califica mutațiile care au survenit în fundamentele gândirii fizice după Kant drept o infirmare a filosofiei sale transcendentale. Alternativa pe care o propune este exprimată printr-o formulare destul de prudentă și de vagă anume că, odată ce s-au produs asemenea mutații, aplicarea principiilor filosofiei transcendentale la analiza fundamentelor conceptuale ale fizicii nu va mai putea avea loc „în modul preconizat de Kant”26. În susținerea tezei unei legături slabe sau relativ imprecise între
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pentru prima oară. Raymond Chandler a pus în eroul său multe din trăsăturile proprii, dar și destule idiosincrasii. Ambii par a fi personaje fără trecut. Deși biografii au reconstituit în amănunțime viața lui Chandler, scriitorul s-a limitat la referințe vagi la trecutul său, ca și cum memoria - această obsesie a moderniștilor - ar fi trebuit eliminată cu violență. Cineva remarca, plin de umor, aritmetica variabilă a vârstei lui Marlowe, așa cum apare ea în diverse romane. Detectivul are treizeci și trei de ani în 1933, patruzeci
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
unei înlănțuiri de confuzii, de ghinioane, de conjuncturi arbitrare și nu neapărat o irepresibilă aplecare spre justiție și echitate morală. Detectivul ni se înfățișează drept un contemplativ, prea puțin doritor să se amestece în treburile lumii. Simți, de la primele pagini, vaga nesiguranță a celui obișnuit să piardă: un mare dezamăgit, un idealist ale cărui teorii au fost infirmate de viață. Refugiul în alcool, brutalitatea replicilor și lipsa de entuziasm exhibată cu brutalitate îl plasează în categoria inadaptabililor. Într-un alt secol
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
construiască o intrigă, cei care se pricep la meșteșugul edificiului „polițist” scriu prost. Se pare că acest neajuns nu a fost surmontat nici până în ziua de azi: ai impresia că indivizii inteligenți sau ingenioși au fost deposedați de cea mai vagă urmă de talent, pe când talentații îți dau senzația că nu sunt capabili să stea pe picioarele proprii. Meditând la toate aceste lucruri, Chandler constată că până și denumirea genului căruia i s-a consacrat suferă de inconsecvență, precaritate și debilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Raymond Chandler a salvat de la dispariție tocmai aceste trăsături, oferindu-le o pregnanță și o putere de expresie ce-și păstrează, peste decenii, întreaga forță. Exemplele pot fi găsite parcurgând aproape orice pagină a romanelor sale: Încăperea avea acel miros vag, lipsit de suflet, nici mizer, dar nici curat, nu tocmai omenesc, pe care îl au de obicei încăperile de acest fel (Chandler, The High Window). Refuz al ideii? Negare a gândirii? Nici vorbă de așa ceva. Aș spune, mai degrabă, că
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
să relativizeze - dar nu să înlăture definitiv - acuzațiile care i s-au adus. (Tot cu titlu filologic, e inutil să spun că și în acest caz ediția Vintage a înlocuit sintagma „the fat greasy sensual Jew” cu formula mult mai vagă „the fat greasy sensual man”...) S-a creat, pornind de la afirmațiile lui Raymond Chandler, prin ciudatul sistem al mimetismelor implacabile, impresia că The High Window este cartea cea mai slabă a „Seriei Marlowe”. Partea enigmistică a Ferestrei de sus, bazată
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
departe în culorile sumbre la care ne-am fi așteptat. Chiar dacă unele personaje poartă stigmatul răului (Dolores), ceilalți eroi legați direct de industria cinematografului sunt prezentați într-un ton mai degrabă ironic (Oppenheimer) sau chiar înconjurați de un aer de vagă admirație (Sherry Ballou). Ca întotdeauna în cărțile lui Chandler, există două categorii de personaje care funcționează ca paratrăsnete ale decăderii morale: doctorii și avocații. Oile negre sunt acum doctorul Vincent Lagardie, primul soț al preudo-mexicancei Dolores Gonzales, și Lee Farrell
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]