4,335 matches
-
eficiente și, de altfel, la îndemână. Dintre motivele comice valorificate magistral în piesele sale (perechea comică, păcălitorul pacălit, pierderea identității), cel al "lumii pe dos" este investit clar cu funcția de evidențiere a absurdului. Având o vechime îndelungată, folosit pentru valențele de revelare a absurdului începând cu Alfred Jarry în Ubu rege și mai cu seamă de către Beckett, Dürrenmatt, Ionescu, motivul "lumii pe dos" constituie și în comediile lui Caragiale un ingredient de bază al modalității comice absurde. Numeroși comentatori ai
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Dragomir, Anca este simultan victima și călăul, iar ambii sunt ilustrări dramatice ale eternilor candidați la nefericire. Așa cum se va întâmpla în unele farse tragice (Vizita bătrânei doamne de Fr. Dürrenmatt), motivul "păcălitorului păcălit", în esență de factură comică, primește valențe tragic-grotești și în drama caragialiană, tocmai prin lipsa de verticalitate spirituală a înșelătorului. Practic, Anca se dovedește a fi mai crudă și mai imorală 54 decât ucigașul "păcălit", astfel încât gestul reparator echivalează mai degrabă cu un abuz, cu o simplă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mișcării dramatice a conflictului, intriga sinusoidală etc. sunt aspecte ale unei posibile poetici a teatrului absurdului care nu se regăsesc la dramaturgii români analizați 99. Receptivi însă la Noul Teatru, cel al deriziunii, aceștia au înțeles, pe de o parte valențele absurdului de a pune acut în lumină noile probleme ale omului modern, pe de altă parte, validitatea unor formule dramatice inedite. Pe lângă faptul că scriitorii români au încercat abordarea în manieră originală a complexei problematici a absurdului, meritorie credem că
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
of Humor, în care Don Nilsen analizează și exemplifică sumar o imensă bibliografie pentru umorul departajat în funcție de criteriul naționalității. (Don Nilsen, op. cit., pp. 131-213). 43 Cu o astfel de problemă se confruntă traducătorii, neputincioși uneori în efortul de menținere a valențelor comice a multor "caragialisme", neutralizate și secătuite prin echivalarea cu termeni corecți, dar lipsiți de savoarea imprimată de contextul românesc. Un inventar al dificultăților de transpunere din română în franceză a unor heteronime din opera lui Caragiale, descoperim în articolul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
30 noiembrie, apud. Marin, Petrică, Ion Luca Caragiale, Bibliografie de recomandare, Editura de Stat pentru Cultură și Artă, București, 1964, p. 78. 17 Se va conforma, între alții, Vera Călin, nu doar în Metamorfoza măștilor comice, în care invariabil descoperă valențe satirice asociate tuturor procedeelor și motivelor comice atunci când sunt ilustrate în opera lui Caragiale, ci și în articole cu titluri semnificative: Procedee caragialiene în "Gazeta literară, IX, 1962, nr. 25 (432), 21 iunie, p. 6; Tonalități satirice la Caragiale în
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
momentul susținerii publice a lucrării de doctorat, mi-a oferit șansa publicării acesteia. Capitolul I. Mitul "Miturile sunt indicii pentru potențialitățile spirituale ale vieții umane." (Joseph Campbell) Definiții ale mitului A emite pretenția unei analize complete asupra accepțiunilor, întrebuințărilor ori valențelor noțiunii de "mit" ar constitui nu doar o dovadă de naivitate și stângăcie metodologică, ci chiar de eroare discursivă fundamentală, iar aceasta nu doar datorită faptului că o expunere completă, fie și a unei singure perspective asupra mitului, a contribuției
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fie natural, fie mental. Grecii perioadei clasice percep spațiul și se raportează la el în mod geometric (omogen și reversibil) în contrast cu mai vechile reprezentări spațiale atestate în mituri și practici religioase, în care spațiul era diferențiat și chiar ierarhizat, cu valențe sacre, mundane ori demonice.39 Este mai mult decât utilă o privire asupra explicației istorice a lui Vernant în ce privește schimbarea de nuanță (dacă nu de structură) a gândirii lumii elene. Conform acestuia, în secolele XI-VIII î.Cr. se petrece o reorganizare
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
medic, portar, bucătar, apărător de muște, erou al ospățului, al bobului, al șofranului, al amestecării vinului cu apa, al măcinatului grânelor ori chiar "sperietorul cailor" de la stadionul Olimpia căruia i se cunoaște și numele, Taraxipos).41 Cultul eroilor, dublat de valențele sale politice, este strâns conectat cu teritoriul protejat, precum și cu grupul de cetățeni care îl patronează, nu devine important de reținut o divinizare a oamenilor și nici cultul suveranilor, ci determină un efort de definire și de categorisire a diverselor
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
care era echivalent logosului, iar în al doilea rând, o "narație neadevărată sau imaginară", sens în care se opune logosului (această a doua accepțiune fiind cea care a prevalat istoric, cum s-a văzut anterior).240 Vasilis Vitsaxis identifică șase valențe ale mitului în sens restrâns. În primul rând, acesta ar fi "un produs al imaginației, pentru crearea căruia aceasta din urmă își extrage și combină în sinteze noi elemente provenind din memorie, ca să răspundă unei nevoi interioare". În al doilea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
plasat la limita vieții umane, obligându-ne să "trecem dincolo de propria noastră experiență", cel puțin la nivel intuitiv, vorbind despre necunoscut, despre "acele lucruri pentru care la început nu avem cuvinte".246 A patra trăsătură importantă a mitului o reprezintă valența sa exemplară, nefiind "o poveste spusă doar de dragul de a fi spusă", ci trasându-ne chiar modul în care trebuie să gândim și să acționăm în perspectivă existențială, mitologia așezându-ne "în postura spirituală sau psihologică corectă pentru acțiunea potrivită
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mult înainte, prin "înarmarea mentală cu ajutorul mitului". Mitul, în această misiune, este ajutat de o nouă utilizare a limbajului, care îi conferă o influență sporită (se inventează cuvinte noi ori se transmută încărcătura semantică, în care orice cuvânt are două valențe, cea semantică și cea magică, pe care mizează propaganda, iar cuvântul devine important nu prin sensul său, ci prin atmosfera pe care o degajă), de ritualizarea excesivă a vieții politice (toate categoriile sociale sunt supuse unor ritualuri politice, începând cu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
stalinismul nu a funcționat logic precum sistemul descris de Orwell ci dimpotrivă, "stalinismul fiind o conducere după ureche, justificată de o teorie încropită și servilă, capabilă să demonstreze orice". 311 În secolul XX se prelungește și capătă amploare și noi valențe mitul revoluției. Revoluția împlinește chiar atributele esențiale ale mitului în accepțiunea lui Claude Lévi-Strauss (repetarea și contradicția), pentru că "revoluția se exportă și în același timp se închide în contradicția unei dezordini pentru o ordine chiar mai constrângătoare".312 Pierre Brunel
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
chiar opusă instituțiilor statale, cu riscul "închiderii într-o autarhie mentală tradusă adesea prin miturile favorite ale regiunii": martiriul, fortăreața asediată, suferința celui bun, care toate conduc la xenofobie și încastrarea într-un ghetou cultural pentru care cosmopolitismul are doar valențe peiorative (miturile zonei, ale popoarelor-națiuni, sunt racordate la cele occidentale ale statelor-națiuni, în primul rând prin căutarea originii antice, în special de factură greco-romană și iudeo-creștină, intrând în concordanță cu valurile Renașterii, ale barocului contrareformist, ale Iluminismului, fără de care nu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
psihismului și nu există sens simbolic fără o imagine sensibilă, însă nu orice reprezentare sensibilă comportă o dimensiune simbolică (în simbol imaginea rupe legătura cu referentul sensibil, nu mai este o copie, ci are valoare prin sine însăși).425 Perceperea valențelor simbolice ale imaginilor se face în funcție de "lumina interioară" a subiectului privitor, de predispoziția și de pregătirea sa, de apetitul de a percepe dimensiuni profunde, căci sensul simbolic nu este nici "obiectivabil", nici comunicabil dacă nu este însușit prin și în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Sage combate însă această opinie, atrăgând atenția asupra confuziei periculoase care se poate realiza între simbol și alegorie, un derivat mecanic și restrictiv al simbolului, prin care este minimizată și chiar refuzată realitatea vie și dinamică a simbolului, încărcată cu valențe emoționale și conceptuale.435 De asemenea, tendința contrară, de supraevaluare a simbolului, este o capcană poate chiar mai periculoasă, prin care se încearcă transformarea întregii sfere a realității într-un "vehicul al corespondențelor impalpabile", o "conjuncție obsesivă de analogii" (reproș
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
tinerii desenatori canadieni (mai ales cei de limbă franceză) sunt prinși între modelul american și cel francez (cu precădere Pilote). Aceștia caută un mijloc de expresie autonom, precum caricatura, iar banda desenată din deceniile al șaselea și al șaptelea exhibă valențe de opoziție populară în lupta politică, în 1969 jurnaliștii de stânga editând Québec-Presse, un "jurnal de opoziție populară", în care sunt abordate teme politice, istorice, ecologice etc.716 Din 1980 scena canadiană se întărește prin revista Croc, dar mai ales
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
este un motociclist, asemuit magilor Noului Testament; în fine, în variante ulterioare ale mitului originii lui Superman, acesta ar fi fost găsit în craterul pe care îl formase nava la impactul cu solul terestru, în care unii autori au identificat valențe sexuale și semnul naturii sale supraumane, ca fiu al lui Uranus și al Gaiei). În al treilea rând, super-eroul servește necondiționat dreptatea, ajutându-i inițial pe cei victimizați de către statul bine intenționat, dar orbit, iar ulterior salvându-i de amenințarea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
adesea calchiat după alte personaje din beletristică, filme etc., încărcat cu toate stereotipurile, de la "omul cunoașterii" al Antichității, la reprezentantul științei. Aceste stereotipuri pot fi de gradul întâi, definite prin "semnul de ordine și indicatorul valorilor sale de semnificare, și valențele constructive în calitate de simbol pentru autoritatea pe care o reprezintă", după formula lui Dufays, care includ atributele vestimentare (el nu aparține vremii lui, într-o poziție similară cu a sfântului), toposul distrării (indiferența la detaliile cotidianului, clișeu antic, din descrierea lui
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
detaliile cotidianului, clișeu antic, din descrierea lui Thales făcută de Socrate), toposul geniului (munca lui e solitară iar condiția sa e a artistului romantic), sau de gradul al doilea, definite ca "ceva ce se știe, dar prin care se exploatează valențele iconice, ironice ori ludice", conform aceluiași Dufays, și prin care are loc o distanțare ironică față de stereotipurile de gradul întâi.776 Din aceste "obligațiuni" ale poveștilor super-eroice, Reynolds conturează o caracterizare complexă și inclusivă a super-eroilor, operațională în discursul propriu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
dar și radioul, televiziunea, filmele, muzica ori cărțile de "educație civică" și morală. De altfel, banda desenată nici nu a fost un mediu privilegiat, fiind în permanență discreditată ca având scopuri minore pentru un public pe măsură, lipsită de orice valențe artistice. Banda desenată nu era privită deloc sub o lumină pozitivă în educația copiilor, nici de către graficieni, nici de către scriitori, cei mai acerbi detractori dovedindu-se (încă o dată) criticii literari.858 A fost chiar "surghiunită" din spațiul editorial între 1948
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
133 Ibidem, p. 24. 134 Ibid., p. 57. 135 Idem, The power of myth, p. xvi. 136 Idem, Myths to live by, p. 44. 137 Idem, The power of myth, p. 27. 138 Apud James Hollis, op. cit., pp. 13-17. Unele valențe mitice pot fi atât de bine camuflate în produsele culturii de masă încât nici nu sunt recunoscute conștient, deși exercită o influență profundă asupra psihicului individual ori colectiv. 139 Joseph Campbell, Myths to live by, p. 171. Deși îl citează
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
păgânismului vedeau în supliciile lui Isus reiterarea mythos-ului analog celor ale lui Osiris, Attis, Adonis, Ormuz, Dionysos canibalismul ritual fiind un dat fundamental al religiozității arhaice ceea ce ar justifica o interpretare denaturată a scripturilor, și fără a ține seama de valențele lor revelatorii. Pe de altă parte, Girard îl citează și pe teologul protestant Rudolf Bultmann, care proferează o demitizare, decantând creștinismul existențial de orice încărcătură mitică, prin aceasta, remarcând Girard, conferind mitologiei un "drept de veto asupra revelației", atrăgând atenția
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
217 Ibidem, p. 21. 218 Ibid., p. 14. Exemplul de care se folosește este perfect ilustrativ: știuca acordată ca premiu învingătorului într-un turnir nu face trimitere la simbolistica știucii ca pește de pradă, la forța, agilitatea sa, ori la valențele psihologiei abisale, ca marcă a subconștientului, ci la o realitate banală știuca era denumită lus (din latinescul lucius) și avea o relație paronimică cu los (din latinescul laus), care însemna recompensă. La fel, numele proprii pot fi sursă de legendă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ales cele ale zeilor ca extratereștri și fenomenul OZN, cu sectele ufologice aferente și cu aerul lor de ocultism, este de părere autorul. 373 Robert Ellwood, op. cit., p. 175. 374 Ibidem, p. 163. 375 Ibid., p. 178. Miturile pot avea valențe morale diferite, inacceptabile astăzi, continuă autorul, stereotipizând, omogenizând, conferind o viziune pesimistă asupra lumii, singura șansă de mântuire rămânând cea individuală. Trebuie "să citim și semnele timpului", din care să ne extrapolăm miturile viitorului, să "decidem care din lumile posibile
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Spațială a lui Kubrick este considerat de către Kozlovic singurul computer care atinge rangul unui personaj ficțional faimos, avatar al mitului mașinii, de la abacul chinezesc, golemul evreiesc medieval sau miturile distrugerii atlantice. 504 Douglas Kellner, op. cit., p. 165. Elementul folcloric are valențe de precauție și atrage atenția asupra consecințelor acțiunilor iresponsabile, cu fundament în mitul arhetipal al lui Frankenstein, pe care autorul îl consideră principalul mit al contemporaneității. ibidem, p. 168. 505 Ibid., p. 170. 506 Ibid., p. 161. 507 Ibid., p.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]