15,959 matches
-
cu sufixe și prefixe - și compunerea); 2. mijloacele externe de îmbogățire: împrumuturile). ... ... c) Morfologie – Părțile de vorbire flexibile: articolul (hotărât și nehotărât), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr); ... – Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul; ... – Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția. ... ... d) Sintaxă – Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul. ... ... ... II. LITERATURA RROMANI a) Cultură și civilizație veche indiană – Rromii și limba rromani
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. ... – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. ... – Pronumele în propoziție. ... – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. ... – Adverbul în propoziție. ... – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. ... – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. ... – Pronumele în propoziție. ... – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. ... – Adverbul în propoziție. ... – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. ... – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. ... – Pronumele în propoziție. ... – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. ... – Adverbul în propoziție. ... – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. ... – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. ... – Pronumele în propoziție. ... – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. ... – Adverbul în propoziție. ... – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
a vocabularului ... – Sensul cuvintelor (sens propriu de bază; sens secundar; sens figurat) ... – Mijloace de îmbogățire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; externe: împrumuturile) ... – Familia de cuvinte; câmpul lexical ... – Relații semantice: ● sinonime ● antonime ● omonime ● cuvinte polisemantice ● paronime ... ... D. Părțile de vorbire – Verbul (FIIL) - formele verbale personale și nepersonale, categoriile gramaticale ale verbului, diatezele verbului, modul, timpul și persoana verbului, formarea verbelor ... – Substantivul (Isim-ad) - categoria genului, numărului, apartenenței, cazului., funcțiile sintactice ale cazurilor, categoria determinării și neterminării (articulat și nearticulat), formarea substantivelor, derivarea
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
sens figurat) ... – Mijloace de îmbogățire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; externe: împrumuturile) ... – Familia de cuvinte; câmpul lexical ... – Relații semantice: ● sinonime ● antonime ● omonime ● cuvinte polisemantice ● paronime ... ... D. Părțile de vorbire – Verbul (FIIL) - formele verbale personale și nepersonale, categoriile gramaticale ale verbului, diatezele verbului, modul, timpul și persoana verbului, formarea verbelor ... – Substantivul (Isim-ad) - categoria genului, numărului, apartenenței, cazului., funcțiile sintactice ale cazurilor, categoria determinării și neterminării (articulat și nearticulat), formarea substantivelor, derivarea substantivelor, compunerea, schimbarea valorii gramaticale ... – Adjectivul (sifat) - adjective calificative, adjective
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Mijloace de îmbogățire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; externe: împrumuturile) ... – Familia de cuvinte; câmpul lexical ... – Relații semantice: ● sinonime ● antonime ● omonime ● cuvinte polisemantice ● paronime ... ... D. Părțile de vorbire – Verbul (FIIL) - formele verbale personale și nepersonale, categoriile gramaticale ale verbului, diatezele verbului, modul, timpul și persoana verbului, formarea verbelor ... – Substantivul (Isim-ad) - categoria genului, numărului, apartenenței, cazului., funcțiile sintactice ale cazurilor, categoria determinării și neterminării (articulat și nearticulat), formarea substantivelor, derivarea substantivelor, compunerea, schimbarea valorii gramaticale ... – Adjectivul (sifat) - adjective calificative, adjective determinative, formarea
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
interne: derivarea, compunerea, conversiunea; externe: împrumuturile) ... – Familia de cuvinte; câmpul lexical ... – Relații semantice: ● sinonime ● antonime ● omonime ● cuvinte polisemantice ● paronime ... ... D. Părțile de vorbire – Verbul (FIIL) - formele verbale personale și nepersonale, categoriile gramaticale ale verbului, diatezele verbului, modul, timpul și persoana verbului, formarea verbelor ... – Substantivul (Isim-ad) - categoria genului, numărului, apartenenței, cazului., funcțiile sintactice ale cazurilor, categoria determinării și neterminării (articulat și nearticulat), formarea substantivelor, derivarea substantivelor, compunerea, schimbarea valorii gramaticale ... – Adjectivul (sifat) - adjective calificative, adjective determinative, formarea adjectivelor, adjective derivate de la
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
compunerea, conversiunea; externe: împrumuturile) ... – Familia de cuvinte; câmpul lexical ... – Relații semantice: ● sinonime ● antonime ● omonime ● cuvinte polisemantice ● paronime ... ... D. Părțile de vorbire – Verbul (FIIL) - formele verbale personale și nepersonale, categoriile gramaticale ale verbului, diatezele verbului, modul, timpul și persoana verbului, formarea verbelor ... – Substantivul (Isim-ad) - categoria genului, numărului, apartenenței, cazului., funcțiile sintactice ale cazurilor, categoria determinării și neterminării (articulat și nearticulat), formarea substantivelor, derivarea substantivelor, compunerea, schimbarea valorii gramaticale ... – Adjectivul (sifat) - adjective calificative, adjective determinative, formarea adjectivelor, adjective derivate de la rădăcini nominale
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. ... – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. ... – Pronumele în propoziție. ... – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. ... – Adverbul în propoziție. ... – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. ... – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. ... – Pronumele în propoziție. ... – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. ... – Adverbul în propoziție. ... – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
și funcționarea autorității sau instituției publice etc. ^10 Pentru completarea rubricii este necesar să răspundem la întrebarea: „Ce capacități dobândite în urma exersării sunt necesare pentru îndeplinirea cu succes a acestei atribuții?“ [Este recomandat ca răspunsul să fie formulat cu verbul la modul conjunctiv, timpul prezent (Să + verb de acțiune ...).] Exemple care pot fi completate la rubrica „abilități“: să comunice oral și scris într-o varietate de situații, să distingă și să folosească diferite stiluri de comunicare, să formuleze și să
METODOLOGIE-CADRU din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279374]
-
^10 Pentru completarea rubricii este necesar să răspundem la întrebarea: „Ce capacități dobândite în urma exersării sunt necesare pentru îndeplinirea cu succes a acestei atribuții?“ [Este recomandat ca răspunsul să fie formulat cu verbul la modul conjunctiv, timpul prezent (Să + verb de acțiune ...).] Exemple care pot fi completate la rubrica „abilități“: să comunice oral și scris într-o varietate de situații, să distingă și să folosească diferite stiluri de comunicare, să formuleze și să exprime argumente orale și scrise, să descrie
METODOLOGIE-CADRU din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279374]
-
autorității sau instituției publice etc. ^11 Pentru completarea rubricii este necesară identificarea elementelor cu privire la care ocupantul postului trebuie să reacționeze cu consecvență în vederea îndeplinirii cu succes a atribuțiilor postului [Este recomandat ca răspunsul să fie formulat cu verbul la modul conjunctiv, timpul prezent (Să + verb de acțiune ...).] Exemple care pot fi completate la rubrica „atitudini“: să aibă atitudine pozitivă pentru un dialog constructiv, să manifeste responsabilitate în utilizarea limbajului, să aibă atitudine critică și reflexivă față de informația
METODOLOGIE-CADRU din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279374]
-
completarea rubricii este necesară identificarea elementelor cu privire la care ocupantul postului trebuie să reacționeze cu consecvență în vederea îndeplinirii cu succes a atribuțiilor postului [Este recomandat ca răspunsul să fie formulat cu verbul la modul conjunctiv, timpul prezent (Să + verb de acțiune ...).] Exemple care pot fi completate la rubrica „atitudini“: să aibă atitudine pozitivă pentru un dialog constructiv, să manifeste responsabilitate în utilizarea limbajului, să aibă atitudine critică și reflexivă față de informația disponibilă, să aibă o abordare bazată pe
METODOLOGIE-CADRU din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279374]
-
fi nu ura de sine, ci neputința ingernală de a iubi, de a se respecta măcar, nici pe sine nici pe ceilalți. Subspecioșii mârlani sunt de fapt adânc-întunericiții la minte.... Apropos, MINTEA înseamnă RAȚIUNE, COGITO, dar la mârlani a dat verbul „a minții”, de unde Minciuna... Forma ei agravantă este aceea a mințirii de sine, și asta vine din Frica sub-umanului, în ceea ce numi Zoon Politikon. Noi suntem care-cum, energii convertibile... Unii își dau arama pe față, iar tot mai rarii, pare
MÂRLĂNIA de EUGEN EVU în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377394_a_378723]
-
emineștii...! După mai bine de-un amar de ani de crime, De odisei, de mari trădări, de conspirații Lăsăm Poetul singur, fără românime, Să ni-l ucidă proletarii și-mpărații, Să ni-l răstigne iar și să ni-l dezemine... Verbul eminesc mă eminesc, te eminești, se eminește timid și tandru neamul românesc și se conjugă-n verbul ce unește maluri de Prut de mal mâlos ceresc pe care însuși, el, Poetul, se zeiește ne eminim, vă eminiți, se eminesc firav
NOI SUNTEM EMINEȘTII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377488_a_378817]
-
conspirații Lăsăm Poetul singur, fără românime, Să ni-l ucidă proletarii și-mpărații, Să ni-l răstigne iar și să ni-l dezemine... Verbul eminesc mă eminesc, te eminești, se eminește timid și tandru neamul românesc și se conjugă-n verbul ce unește maluri de Prut de mal mâlos ceresc pe care însuși, el, Poetul, se zeiește ne eminim, vă eminiți, se eminesc firav și delicat coborâtori din vechiul nostru verb lupesc din zeul zeilor zămislitori de graiuri ce se trag
NOI SUNTEM EMINEȘTII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377488_a_378817]
-
eminește timid și tandru neamul românesc și se conjugă-n verbul ce unește maluri de Prut de mal mâlos ceresc pe care însuși, el, Poetul, se zeiește ne eminim, vă eminiți, se eminesc firav și delicat coborâtori din vechiul nostru verb lupesc din zeul zeilor zămislitori de graiuri ce se trag din graiul românesc te eminesc, mă eminești, ne eminim cu dezmierdări de doine ce coboară în fiecare lacrimă și vers sublim din verbul dorului ce ne omoară să nu murim
NOI SUNTEM EMINEȘTII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377488_a_378817]
-
firav și delicat coborâtori din vechiul nostru verb lupesc din zeul zeilor zămislitori de graiuri ce se trag din graiul românesc te eminesc, mă eminești, ne eminim cu dezmierdări de doine ce coboară în fiecare lacrimă și vers sublim din verbul dorului ce ne omoară să nu murim, să nu murim, să nu murim Referință Bibliografică: Noi suntem emineștii / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1858, Anul VI, 01 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Romeo Tarhon : Toate
NOI SUNTEM EMINEȘTII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377488_a_378817]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > VORBE ȘI VERBE, DE PE ICI-DE COLO ORI DE DINCOLO, CU RESPECT! Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1858 din 01 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Zilele trecute, mai ieri ori alaltăieri, am fost apostrofat ori... atenționat - cum doriți să interpretați - că fac
VORBE ŞI VERBE, DE PE ICI-DE COLO ORI DE DINCOLO, CU RESPECT! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377523_a_378852]
-
DE DINCOLO, CU RESPECT! Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1858 din 01 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Zilele trecute, mai ieri ori alaltăieri, am fost apostrofat ori... atenționat - cum doriți să interpretați - că fac o mare confuzie între verbul „a citi” și verbul „a lectura”. Poate că persoana în cauză a avut dreptate, dar... poate că nu a avut. Deh! Fiecare, cu nivelul său de cunoștințe acumulate în timpul vieții, cu experiența sa în ale citirii. Este o dilemă ori
VORBE ŞI VERBE, DE PE ICI-DE COLO ORI DE DINCOLO, CU RESPECT! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377523_a_378852]
-
Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1858 din 01 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Zilele trecute, mai ieri ori alaltăieri, am fost apostrofat ori... atenționat - cum doriți să interpretați - că fac o mare confuzie între verbul „a citi” și verbul „a lectura”. Poate că persoana în cauză a avut dreptate, dar... poate că nu a avut. Deh! Fiecare, cu nivelul său de cunoștințe acumulate în timpul vieții, cu experiența sa în ale citirii. Este o dilemă ori, dacă doriți, chiar o
VORBE ŞI VERBE, DE PE ICI-DE COLO ORI DE DINCOLO, CU RESPECT! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377523_a_378852]
-
în altă culoare atunci când sunt „lecturate” (adică inventariate) pe dealuri uscate, dar luminate de lămpile tip neon (foarte economice, periculos de scumpe și cu durată în funcționare extrem de redusă). Ca atare, sunt nevoit să precizez că „a citi” este un verb, care înseamnă a parcurge un text cu ochii, pe litere, cuvinte, propoziții, fraze și cu respectarea semnelor de punctuație, în scopul luării la cunoștință de cele scrise (nu contează de către cine!). Parcurgerea textului, nu a unei porțiuni de drum (Doamne ferește
VORBE ŞI VERBE, DE PE ICI-DE COLO ORI DE DINCOLO, CU RESPECT! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377523_a_378852]