10,890 matches
-
de familie al Selinei, se asociază cu sensul familiar al cuvântului „number“ - femeie atrăgătoare). Alee din parcul St. James din Londra. . Componentă ipotetică a particulelor elementare. . Termen juridic desemnând o persoană aflată sub urmărire penală și care nu-și recunoaște vinovăția în fața instanței. Efectul Doppler - aparenta schimbare a frecvenței unei unde (luminoasă, sonoră) produsă de schimbarea distanței dintre sursa undei și receptor. . Halibut (engl.). . Legea lui Gresham: tendința valorilor monetare inferioare de a circula mai intens decât, sau chiar cu excluderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
dorit. Acum nu mai am nimic pentru el, nimic care să-l țină pe loc, nimic care să-l oprească. Poate că n-a fost bine că m-am culcat cu ea. Altă datorie, altă obligație, altă sursă potențială de vinovăție. Oare am mințit-o culcându-mă cu ea? Poate că a fost bine că m-am culcat cu el. Acum nu mai există secrete și totul a ieșit la lumină, definitiv și irevocabil. Acum va ști că mă iubește. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
el aici, n-am fi fost nici noi. Aici. — Atunci avem multe lucruri pentru care trebuie să-i mulțumim, zise Virgil Jones. — Da, rosti tristă Dolores. Trebuie să-i mulțumim pentru tot. în afară de riscul suferinței, se gândi Virgil. Și riscul vinovăției. Nu putea oare pur și simplu să așeze toate astea la ușa lui Grimus? Dolores se uita fix la munte cu o intensitate drăcească. — Nimic nu se va schimba, spuse ea printre dinții încleștați. DOISPREZECE Cutremurul a fost cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
realiza, fiecare are optimismul ignoranței. Asta poate constitui mântuirea unei vieți. Odată realizat, trebuie să înfrunți groaza cunoașterii a ceea ce ești și ai făcut... Omul realizat poate avea un efect profund asupra lumii de lângă el. Trebuie să suporte consecințele și vinovăția și pentru acest lucru... în sfârșit, ajuns în luminiș, s-a așezat jos, i-a pus capul lui Vultur-în-Zbor la el în poală și a răspuns absent la propria-i ghicitoare: — Un irlandez poartă trei prezervative ca să fie sigur, sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
către ea, chibzuind totul încet. — Rămîi acolo unde ești, Necuratule, a zis ea, dar vocea a trădat-o. — Nu știu ce ești, a spus Vultur-în-Zbor în timp ce înainta, dar când te voi pângări, mă voi curăța de trecutul meu. Mă voi curăța de vinovăția și rușinea care au pus stăpânire pe o parte ascunsă a minții mele, iar dovada acestui lucru ești chiar tu. Ca să mă eliberez, trebuie s-o pângăresc pe Axona. înțelegi? A rostit cuvintele cu o uimire blajină, ca pe niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
iar ele ajungeau la orgasm. Ușor. în brațele mele. Odată. Atunci. Acum mult timp. înainte. Liv. Bea de-aici, Virgil. Apă de izvor. Mănâncă de-aici, Virgil. Fructe din ponor. Odihnește-te, Virgil, taci, De odihnește-te. Dormi. Asta lecuiește. Vinovăție. Greșeala mea. Mea maxima. Scuze c-am vorbit. Scuze c-am mișcat. Scuze c-am trăit. Scuze. în genunchi. Iartă-mă. Liv. Milostiv. Rimează. Sau, și mai bine. Liv. Curativ. Pentru mine ea era întotdeauna Liv, numele ei era legat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
deja. Vultur-în-Zbor știa că își rănise prietenul mult mai tare decât Flann O’Toole și într-un punct mult mai sensibil. Vina era acolo, dar părea că nu vrea să fie ispășită. Nu încă. Mai întâi trebuia să se prezinte. Vinovăție. Greșeala mea. Mea maxima. Se scutură, străduindu-se să-și revină și să-și dea seama unde se află. De jur împrejurul său erau numai fețe mohorâte, cu excepția celei a lui O’Toole, care-și afișa rânjetul violent. — Unde-o să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
că nu-mi mai pasă. — Trebuie să rămâi, Virgil, spuse Iocasta. Rămâi cu noi și ai grijă de noi. Ai rătăcit prea mult timp în susul și-n josul muntelui ăsta nenorocit. Ai făcut destule. Nimeni nu poate lua asupra sa vinovăția unei insule întregi. A venit vremea să te odihnești. Lasă-l pe Vultur-în-Zbor al tău să-și continue călătoria, dacă așa trebuie. L-ai călăuzit cât de departe ai putut. — Sau cât de departe am vrut eu să merg, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
dreptul jalnic și mânia i se combină cu rușinea și dezgustul, nimicindu-i stăpânirea de sine. — Prea bine, zise. Nu prea mai știu de ce-am venit până aici. Din prietenie, bănuiesc. Din obligație, recunosc. Și dintr-un sentiment de vinovăție. Credeam și că m-ai putea ajuta... Voiam să te întreb anumite lucruri, să-ți cer să mă îndrumi... Acum văd că n-are absolut nici un rost. Nu crezi că e trist, Virgil, ca, dintre toți oamenii, tocmai tu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
am ratat șansa. Tu ești distrus, iar eu m-am așezat. Ești mai mult decât distrus... ești pe cale să fii îmbălsămat aici. Cu un bordel drept piramidă. Cu... Madame Iocasta zise: — Taci. Vultur-în-Zbor, în care se dezlănțuiseră toate frustrările și vinovăția înăbușite până acum, se opri bâlbâindu-se, și rămase așa, prostit, în camera cu parfum de mosc, în timp ce Virgil chicotea, Gilles Priape se uita descumpănit, Kamala Sutra îi săruta picioarele lui Virgil, iar madame Iocasta turba de furie, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
acționa asupra lor, iar forța respectivă își distrusese cel mai mare inamic al ei cu o viteză înfricoșătoare. Puteau oare mințile celorlalți să rămână zăvorâte în fața morții lui? Vultur-în-Zbor era sigur că măcar unele din ele nu vor reuși așa ceva. Vinovăția coborî asupra lui ca o avalanță moale și întunecată, spărgând vraja palidă pe care o țesuseră Irina și Elfrida. Se autoflagelă cu mai multă cruzime decât ar fi putut s-o facă vreodată O’Toole. El, care îmbrățișase cu atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
-o. — E imposibil, a spus Vultur-în-Zbor. Tocmai l-am îngropat. — Te iubesc acum, spuse Elfrida. în acest minut. în această secundă. — Nu acum, a spus Vultur-în-Zbor. Ea s-a smuls din îmbrățișarea lui, iar iubirea ei îi spori bărbatului povara vinovăției. PATRUZECI ȘI NOUĂ în ziua următoare Vultur-în-Zbor s-a dus în K pentru a cumpăra mâncare și alte lucruri de la magazinul domnului Moonshy. Din momentul în care a intrat în oraș, a înțeles că amenințările lui Peckenpaw nu fuseseră vorbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Dacă o bucățică poate crea atât de multă dezordine, nu am fi și noi distruși inevitabil în caz că întreg Trandafirul ar fi spart? întrebă Vultur-în-Zbor. — Nu neapărat, spuse Virgil. O jumătate de pâine nu-i întotdeauna mai bună decât nimic. Povara vinovăției și sentimentul inutilității din sufletul său îl determinară pe Vultur-în-Zbor să accepte sarcina. Moralul său scăzuse constant de la moartea lui Ignatius Gribb. Acum, confruntat cu alternativele sumbre pe care i le oferise Virgil, atinsese nadirul. Dar ceva îl reținea, împiedicându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
participat la o manifestare cu lturală unde am „aflat” că în circa 30 de ani de activitate Artur Silvestri are o operă vastă, iar publicarea a 3‐4 cărți într‐ un an, la el, nu‐i deloc cea mai mare vinovăție care i se poate pune în sarcină. Deosebit, el are realizat, în paralel, sute și sute de studii, neadunate, încă, în volumele care așteaptă. ‐ Cronicile literare despre cărțile publicate să fie nu în număr de 2‐ 3, ci de zece
Mamă, lecții de viață. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
jumătate de pub. Era un loc potrivit pentru o întâlnire cu cineva cu care nu vrei să fii văzut. Arăta la fel de obosit pe cât părea la telefon, cu umerii căzuți, cu colțurile gurii trase în jos. Cu un sentiment fulgerător de vinovăție mi-am adus aminte expresia feței lui când părăsise casa din Primrose Gardens, izbucnirea de speranță și energie, de bucurie de a trăi, care se citeau pe chipul său. Contrastul între atunci și acum mi se datora. Nu mă bucura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
cu cheile, să mă întorc la garsoniera mea, să pot deschide ușa, să mă arunc în pat și să dorm, să dorm, să dorm tot somnul din mine. Șovăiala mea în ușa crâșmei, simt, se încarcă de sentimentul unei mari vinovății. Încă nu vreau să mă las copleșit de o astfel de povară, încerc să o ignor, prea bine știind că totuși nu mai am scăpare. Mi-am adus aminte, dintr-odată, că în servietă aveam manuscrisul unei povestiri a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Dar atunci, gândul că pierdusem o capodoperă odată cu servieta mea m-a făcut să-mi simt cumplita nemernicie. Pierdusem, în nebunia unei nopți din care nu-mi mai aminteam decât haotic câte ceva, cel mai frumos text scris de mine vreodată. Vinovăție grea, fără cuvinte, poate mai grea decât păcatul de a te fi născut de care vorbea, parcă, Sartre. Oricum, un lucru era clar. Trebuia cu orice preț să-mi recuperez servieta. Aveam acum un motiv și mai temeinic decât amărâtele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
pentru această neștiință. Complice fie și pentru că am trăit în neștiință și mi-a fost frică să cred. O vină târzie, ireală în absolutul ei. Dureroasă, apăsătoare, în cadența zilelor mele. Abia textul acesta în care cobor dă contur vag vinovăției mele. Vina de a fi slăvit, poate, ticăloșia. Vina de a nu fi crezut celui prigonit. Vina de a fi tăcut atunci când, poate, și un cuvânt de-al meu ar fi putut face și mai puternic glasul celor care strigau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
dezlipească buzele. Cele două trupuri au fost Îngropate În cripta din pivniță, fără ceremonie și fără martori. Cearșafurile și rufele au fost azvîrlite În flăcări, iar Încăperea a fost pecetluită cu un zid de piatră. CÎnd Jorge Aldaya, năucit de vinovăție și de rușine, i-a dezvăluit cele Întîmplate lui Miquel Moliner, acesta s-a hotărît să-i trimită lui Julián acea scrisoare semnată de Penélope, unde ea declara că nu-l iubește și Îl ruga să o uite, anunțînd o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
la două edituri. Îmi petreceam cea mai mare parte a zilei În afara casei. Am avut amanți fără nume, chipuri disperate pe care le Întîlneam Într-un cinematograf sau În metrou, cu care făceam schimb de singurătate. Apoi, În mod absurd, vinovăția mă rodea și, cînd Îl vedeam pe Julián, Îmi venea să plîng și juram că nu-l voi mai trăda niciodată, ca și cum i-aș fi datorat ceva. În autobuz ori pe stradă, mă surprindeam uitîndu-mă la alte femei, mai tinere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
sau problemei, dă un sentiment de încredere, o pace sufletească, o liniște interioară. Emoțiile care stăpânesc la un moment dat copilul sunt date de faptul că acesta caută să compenseze o anumită lipsă sau frustrare din viața lui. Aici intervine vinovăția, care reprezintă o emoție distructivă. Copilul se învinovățește pentru că nu a învățat acasă foarte bine, că nu a avut cea mai frumoasă compunere, că nu s-a comportat tocmai elegant într-o anumită situație. În acest moment, foarte greu va
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
a avut cea mai frumoasă compunere, că nu s-a comportat tocmai elegant într-o anumită situație. În acest moment, foarte greu va fi convins de cadrul didactic că aceste „defecte” se pot corija pe parcurs prin însușire de deprinderi, vinovăția îl domină și-l face ursuz. Când se întâmplă astfel de situații, rolul cadrului didactic devine de maximă importanță: el trebuie să se implice în a-l determina pe copil să iasă din starea de emoție distructivă, să-i arate
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
dăruitoare și înalte. Omul trebuie să ierte pentru că el însuși greșește, dar viața nu-l iartă. Fiecare cuvânt spus nedrept se adună ca o pată în casa interiorului umbrind-o. Trebuie să se întoarcă înapoi să-și spele vina. Și vinovățiile se adună ca un blestem ce trebuie să izbucnească. Nu este nevoie să blestemi un om pentru răul pe care ți l-a făcut, acesta se află în el și nu-l va ierta. Iertare nu există pe pământ, decât
MINUNEA. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_725]
-
armonioase, frumusețea și îmbătrânește, se urâțește și se deformează. Culorile lui devin terne, mohorâte dându-i un aer sumbru, trist. Așa cum toate aceste stări dezechilibrante ne deformează corpul astral, tot un efect asemănător îl au și stările de reprimare, de vinovăție și reproș față de propria persoană. Este necesar să alchimizăm toate aceste stări emoționale negative. Recomandăm focalizarea permanentă în plan fizic pe suportarea adversităților de tot felul (capacitatea de a îndura) și pe oferirea permanentă a ajutorului dezinteresat altor persoane. Capacitatea
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
Smith. Polițistul ripostă cu un zâmbet blând, zicând: „Destulă ceartă pentru un amărât de latino mort”, apoi îi întinse mâna. Mal i-o dădu pe a lui; Smith trase cu ochiul. Ellis Loew spuse: „Așa e mult mai bine, pentru că vinovăția sau nevinovăția n-are nici o legătură cu problema noastră. Adevărul e că Sleepy Lagoon a atras interesul multor indivizi subversivi, iar aceștia au exploatat situația în folosul lor. Asta e ținta noastră. Acum știu că amândoi vreți să mergeți acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]