8,047 matches
-
în oastea răposatului Radu voevod cel Bun, fiul lui Vlad voevod Călugărul”168. Adesea boierii își dădeau viața pentru Voievodul pe care-l slujeau (Preda Floricoul, mare sluger - i se spunea astfel, fiindcă se însurase cu Florica, fiica lui Mihai Viteazul -, a fost ucis la București, în 1631, combătându-l pe Leon Vodă169; Albu Golescu, căsătorit cu Irina, fiica lui Miloș Voievod, i-a fost credincios unchiului soției sale, Alexandru al II-lea Mircea, și a murit - avea doar 23 de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în luptele cu turcii 174. La fel marele vistier Oancea din Batiu, chiar dacă Radu de la Afumați i-a trecut bucatele „pe seama domniei” (căci a furat 400 de galbeni din vistieria lui Neagoe Basarab). Ca să nu mai vorbim de șirul de viteji căzuți în luptele lui Ștefan cel Mare. La Pârâul Alb, în 1476, a murit pârcălabul Luca175, vornicul Hrană, poate (însurat, un fiu al lui va ajunge și el mare vornic)176, vornicul Badea, pârcălabul Buhtea 177. Șendrea, portar al Sucevei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
hatmanul Isac Balica, cel însurat cu Nastasia, fiica marelui vornic Nestor Ureche (era, deci, cumnat cu Grigore Ureche), și-a dat viața în lupta de la Cornul-lui-Sas pentru a-i sluji pe cei din neamul Movilă 179. Actele emise de Mihai Viteazul îi pomenesc deseori pe cei care l-au slujit cu credință și „vărsare de sânge” pe războinicul Domn (evidențierea fidelității este însoțită de recompense). „Cu sânge vărsat prin țări străine” - zic hrisoavele - l-a slujit pe Mihai Viteazul marele portar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de Mihai Viteazul îi pomenesc deseori pe cei care l-au slujit cu credință și „vărsare de sânge” pe războinicul Domn (evidențierea fidelității este însoțită de recompense). „Cu sânge vărsat prin țări străine” - zic hrisoavele - l-a slujit pe Mihai Viteazul marele portar Anghelache (însurat cu Stana), cel pe care îl vor omorî tătarii când pe tron se afla Radu Șerban, alt mare căpitan al Viteazului 180. Marele ban Calotă din Lipov (a fost însurat, întâi cu Calea, fiica marelui vornic
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de recompense). „Cu sânge vărsat prin țări străine” - zic hrisoavele - l-a slujit pe Mihai Viteazul marele portar Anghelache (însurat cu Stana), cel pe care îl vor omorî tătarii când pe tron se afla Radu Șerban, alt mare căpitan al Viteazului 180. Marele ban Calotă din Lipov (a fost însurat, întâi cu Calea, fiica marelui vornic Danciu din Brâncoveni, și apoi cu Stana, care fusese nevasta logofătului Borcea Bucșanu; a fost, deci, cumnat cu Matei Basarab - după prima soție - și rudă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ban Calotă din Lipov (a fost însurat, întâi cu Calea, fiica marelui vornic Danciu din Brâncoveni, și apoi cu Stana, care fusese nevasta logofătului Borcea Bucșanu; a fost, deci, cumnat cu Matei Basarab - după prima soție - și rudă cu Mihai Viteazul - era neam cu Doamna Stanca - și cu Buzeștii) a murit bătându-se cu turcii, în 1600, la Târgoviște 181. Pe Caragea Mihalcea, grecul ce o ținea pe Marula, coborâtoare din Vlad Vodă Călugărul, l-a spânzurat Giorgio Basta la 19
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
murit bătându-se cu turcii, în 1600, la Târgoviște 181. Pe Caragea Mihalcea, grecul ce o ținea pe Marula, coborâtoare din Vlad Vodă Călugărul, l-a spânzurat Giorgio Basta la 19 august 1601, căci era un apropiat al lui Mihai Viteazul 182, iar pe Stroe Buzescu (însurat cu Sima, fiica lui Gheorghe Pribeagul din Bogdănești, rudă și ea cu Doamna Stanca a lui Mihai Viteazul) l-a răpus (a murit în 1602) o rană făcută de un tătar la Ogretin 183
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
l-a spânzurat Giorgio Basta la 19 august 1601, căci era un apropiat al lui Mihai Viteazul 182, iar pe Stroe Buzescu (însurat cu Sima, fiica lui Gheorghe Pribeagul din Bogdănești, rudă și ea cu Doamna Stanca a lui Mihai Viteazul) l-a răpus (a murit în 1602) o rană făcută de un tătar la Ogretin 183. De „hiclenie” și-a acuzat Aron Tiranul adversarii. în a doua domnie - chiar înainte de a se sui pe tron - făcuse liste cu cei ce
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aceluia, Ioana)203, cele două „vase rele” de care vorbesc cronicile inventariindu-le abuzurile. în 1655, aceiași mercenari rebeli, „turbați”, i-au omorât pe marele sluger Socol Cornățeanu (cel care fusese însurat întâi cu Marula, fiica naturală a lui Mihai Viteazul 204, pe Udrea Doicescu, și el mare sluger (căsătorit cu Neaga, fiica postelnicului Pătru Mihălcescu din Pătârlagele)205, pe grecul Gheorghe Caridi din Tricala, vistier (prima lui soție, rudă cu Matei Basarab, a fost Sofica, fiica postelnicului Staicu din Sintești
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
septembrie 1568 împreună cu fiul său, postelnicul Tudor 232). Boierii uciși de Petru Cercel (Dobromir banul, Gonțea paharnicul și Mihăilă mare vornic) reprezintă - vedem că este de părere un cronicar deprins să judece dihotomic - partea „rea” a domniei fratelui lui Mihai Viteazul. Marele ban Dobromir din Runcu a fost însurat cu Vilaia, fiică a logofătului Giura sau a banului Toma. Marele paharnic Gonțea (a deținut mult timp acest rang), însurat cu jupânița Vișa, a fost omorât în 1584, chiar în ziua de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1584, chiar în ziua de Paște 233. în același an a fost ucis și marele vornic Mihăilă, dar în sinea lui Petru Cercel istoricii mai pun și omorârea lui Frujina, vestit pribeag și socru al lui Lupu Mehedințeanu. Nici Mihai Viteazul nu i-a iertat pe uneltitori. Sub o astfel de învinuire el l-a omorât, în 1596, pe marele logofăt Chioar din Leontești (însurat cu Voica), din neamul boierilor din Pietroșani, care aveau o vocație, se pare, specială a „hicleniei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rudă cu Pătrașcu cel Bun, Tudor îi precedă grecului Mihalcea Caragea, Liotul (ucis din ordinul lui Giorgio Barta în 1608) care s-a însurat cu Marula din Cocorăști, fiică a unui strănepot al lui Vlad Călugărul, înrudit și cu Mihai Viteazul. Domnul Radu de la Afumați a lăsat „urme” importante în starea civilă a unor mari boieri. Fiica lui, Anca, s-a măritat cu marele vistier Udriște din Mărgineni, ucis mai târziu de Mircea Ciobanul, care l-a prins pe acest pribeag
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiică a lui Mircea Ciobanul, Stana, a fost măritată cu Ivan Norocea, catolicul ce nădăjduia să-i aducă pe valahi sub ascultarea Bisericii Romei. Norocea (un combatant contra turcilor, mort înainte de 1600) a fost tatăl „Doamnei” Velica, iubita lui Mihai Viteazul, soție, însă, a lui Vlad, fiul pretendentului Miloș, și apoi a lui Fabio Genga. Și unii „Mihnești” și-au măritat fetele după fii de boieri. Irina, fiica lui Miloș („voievodul” care n-a domnit niciodată, dar este pictat, împreună cu frații
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Calotă din Lipov (mort în luptele cu turcii din 1600, care au avut loc la Târgoviște), căruia Calea i-a fost primă soție. Se înrudea Calotă - frate cu marele Dobromir, cel omorât de Petru Cercel cu Buzeștii și cu Mihai Viteazul. Fiicele lui Mihai Viteazul au fost și ele neveste de mari dregători. Marula, fiică naturală, a fost măritată (fiind cea dintâi soție) cu marele sluger Socol Cornățeanu (pe care seimenii răsculați îl vor omorî în 1655), iar Florica, fiica bună
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în luptele cu turcii din 1600, care au avut loc la Târgoviște), căruia Calea i-a fost primă soție. Se înrudea Calotă - frate cu marele Dobromir, cel omorât de Petru Cercel cu Buzeștii și cu Mihai Viteazul. Fiicele lui Mihai Viteazul au fost și ele neveste de mari dregători. Marula, fiică naturală, a fost măritată (fiind cea dintâi soție) cu marele sluger Socol Cornățeanu (pe care seimenii răsculați îl vor omorî în 1655), iar Florica, fiica bună, l-a luat pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
marele stolnic Dragu din Orboești, cel tăiat de Voievodul Mircea Ciobanul în 1545251; la fel în ceea ce-l privește pe marele vistier Staico al lui Pârvan, ucis - în 1534 - de Vlad Vintilă și pe marele spătar Dima al lui Mihai Viteazul, omorât din porunca Voievodului în 1594; nu se știe cu cine a fost căsătorit marele logofăt Oancea (fusese întâi grămătic de cancelarie) și nici dacă a avut copii, după cum la fel nu s-a păstrat numele soției lui Radu din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a fost mare postelnic; marele spătar Dragomir din Cepturile (pribeag în Ardeal cu Vlad înecatul, ucis pentru „rea hiclenie” înainte de 7 mai 1535) - fiilor lui „li s-a întâmplat pribegie în țări străine”; marele spătar Negrea (om al lui Mihai Viteazul, dat morții - în 1601 - de Simion Vodă Movilă) - pe firul lui l-a chemat Ionașco și a fost comis; Preda Craiovescu, vărul lui Neagoe Basarab (cel care „s-au înălțat domn [...] ca să ție domniia lui Theodosie, nepotu-său”, dar a fost
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
contra lui Ștefăniță Vodă - să-și fi găsit liniștea, sub numele de Evloghie, la mănăstirea sa din Sălăgeni. Rudenii înălțaseră Mănăstirea Flămânda. Poate acolo s-a retras - devenind Theofil monahul - paharnicul Teodosie, fiul marelui logofăt și cronicar al lui Mihai Viteazul, Teodosie Rudeanu. Despre alt Rudeanu, Tudor, fratele cronicarului, știm cu siguranță că a îmbrăcat rasa de călugăr, numindu-se Teofil, la Mănăstirea Cozia. Același cuvânt al posibilității - „poate” - ne poate ajuta și atunci când încercăm să descoperim „sediile” de după călugărire ale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
albă, poartă o mantie de brocart de aur, cu margini negre, cu chipurile Elenei Rareș de la Mănăstirea Moldovița cu straie bizantine împodobite cu nestemate, ale Chiajnei zugrăvit la Snagov ori al Doamnei Stanca de la Mănăstirea Căluia, unde, soția lui Mihai Viteazul poartă un caftan cu mâneci lungi tivite cu cacom. Aș putea evoca și un chip de văduvă - pe cel al Zoiței Ghica, fostă soție a lui Grigore Matei Ghica, pictată la Mănăstirea Pantelimon într-o rochie verde (dovadă că străiul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pribege Inventarul obiectelor aflate în tezaurul Doamnei Voica, văduva lui Mihnea Vodă cel Rău (ucis în Ardeal. „Și veni mâniia lui Dumnezeu pre Mihnea Vodă, al doilea Iulian - scrie cutremurat Gavriil Protul, preluat de cronicarii munteni -, și fu rănit de viteazul Dumitru Iacșici și muri. Pre carele trimisese Dumnezeu ca și pre sfântul mucenic Mercurie asupra păgânului Iulian, și ca pre sfeti Nestor de au ucis pre Liia, cu ruga lui sfeti Dimitrie...”), ne poate furniza o idee nu doar despre
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
12. într-o carte mai veche ( Udriște Năsturel, București, Editura Minerva, 1974, p. 43), am examinat ipoteza ca mama Elinei să fi fost (cum crede, de altfel, și Nicolae Iorga) Calea (Cala) Calomfirescu, fiica lui Radu Calomfirescu, căpitanul lui Mihai Viteazul (vezi N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, vol. II, București, Fundațiile Regale, 1942, p. 97). Generalul P. Vasiliu Năsturel (Genealogia Năsturelilor, în „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, tom. XI, partea 1, 1910, p. 57) a arătat că soția postelnicului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în „Revista istorică”, III, 1917, pp. 17-20; I.C. Filliti, studiul citat mai sus sub nota 6; Idem, Neamul Doamnei Neaga și Mănăstirea Aninoasa din Buzău, București, Institutul de arte grafice „Bucovina”, [1934]; St. Nicolaescu, Domnița Florica, fiica lui Mihai Vodă Viteazul și a Doamnei Stanca, București, Institutul de arte grafice, 1912; Nicolae Iorga, Portretele doamnelor române, București, Institutul de arte grafice, 1937; Constantin Andreescu, Domnița Chiajna, fiica lui Alexandru Lăpușneanu, extras din „Revista critică”, Iași, 1936; Nicolae Iorga, Mormântul Doamnei Neaga
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Neagoe Vodă, Craiova, Editura Ramuri, 1940; Nicolae Ghinea, La famille de la princesse Catherine Salvaressa. Contribution á la connaisance des rélations roumaine-italienns au XVI-e siècle, în „Revue roumaine d’histoire”, 1983, nr. 4; Dan Pleșia, Neamul Doamnei Stanca a lui Mihai Viteazul, în „Arhiva genealogică”, I (VI), 1944, nr. 1-2, pp. 1-13. 16. Vezi Sorin Iftimi, Doamnele și puterea, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A.D. Xenopolț”, Iași, XXXIX-XL, 2002-2003, pp. 103. 17. Despre Maria din Mangop vezi I.C. Filitti, Marie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
25. Ibidem, vol. I, p. 137. 26. Ibidem. 27. Ibidem, vol. II, pp. 101, 104-105. Și Matei al Mirelor, cărturarul grec căruia Radu Șerban i-a fost favorabil, a avut o părere bună despre el: „Șărban era un om mintos, viteaz, bun, blând și plin de omenie; săraci și străini, toți aflau loc în inima lui; țara o guverna bine”. 28. Vezi Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente..., vol. XII, București, 1903, p. 1231. 29. Vezi Arhid. prof. dr. Ioan N. Floca, Canoanele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1888, nr. 11, pp. 999-1009; H. Dy. Sirani, Legenda Serpegăi, în Anuarul Institutului de Istorie din Iași, I, 1936, vol. III, pp. 81-82; Magdalena Laslo-Kuțiuk, Exotica limitrofă. Studii comparate româno-ucrainene, București, 1997, pp. 78-84; Dinu C. Giurescu, Ion vodă cel Viteaz, ediția a II-a, București, 1966, p. 27. 149. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, pp. 735-736. 150. Pe larg la P.P. Panaitescu, Sfârșitul lui Iancu-Vodă Sasul, în „Revista istorică”, X, 124, pp. 176-177. 151. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]