2,823 matches
-
strofe dintr-o poezie cunoscută; - memorie și creativitate în povestirea unei fapte din viața elevului. Durata : 10-15 minute pentru un candidat. PROBELE DE APTITUDINI SPORTIVE PENTRU ADMITEREA IN LICEELE (CLASELE CU PROGRAM SPORTIV) VOCATIONALE PROFIL SPORTIV Admiterea elevilor în liceele vocaționale, la clasele cu program sportiv, este condiționată de: ► existența avizului medical favorabil participării la probele de aptitudini sportive - condiție eliminatorie. ► susținerea și promovarea probelor de aptitudini sportive. Comisia de examinare și evaluare pentru probele de aptitudini sportive este compusă din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
și evaluarea financiară a acestora Conturarea unei strategii naționale și teritoriale pentru perioada premergătoare aderării la UE - Descrierea stadiului În derulare 5 ani - Rezultate așteptate Dezvoltarea și actualizarea continuă la nevoile sistemului de asigurări sociale de sănătate, a unui sistem vocațional de educație și instruire care va garanta durabilitatea viitoare a sistemului de asigurări sociale de sănătate ----------------------------------------------------------------------------------------------- CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE I - Credite de angajament II - Credite bugetare * 4. FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE 00 60.000.000 15.000.000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159800_a_161129]
-
merit (pentru absolvenții care au promovat toate clasele din intervalul IX-XII/XIII cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de bacalaureat au obținut media 10); ... n) certificat de competențe profesionale (numai pentru absolvenții liceului - filiera tehnologică și vocaționala, promoțiile anilor 2005 și 2006 - învățământ de zi și promoțiile anilor 2005, 2006 și 2007 - învățământ seral); o) certificat de calificare profesională nivel 3 (pentru absolvenții ciclului superior al liceului - filierele tehnologică și vocaționala, incepand cu promoția anului 2007); ... p
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166934_a_168263]
-
pentru absolvenții liceului - filiera tehnologică și vocaționala, promoțiile anilor 2005 și 2006 - învățământ de zi și promoțiile anilor 2005, 2006 și 2007 - învățământ seral); o) certificat de calificare profesională nivel 3 (pentru absolvenții ciclului superior al liceului - filierele tehnologică și vocaționala, incepand cu promoția anului 2007); ... p) atestat de competențe profesionale (pentru absolvenții ciclului superior al liceului - filiera teoretică); ... r) certificat de competențe profesionale (pentru absolvenții școlii postliceale/de maiștri). ... (3) Actele de studii se eliberează în original sau în duplicat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166934_a_168263]
-
care se asigură pregătirea prin școala de arte și meserii, clasele a IX-a - a X-a - nivelul 1 de calificare a) Învățământ profesional ... Font 9* 1.01.25.07.006 Industrie │Lucrător în morărit și panificație 37. b) Învățământ vocațional ... 1. Anexa 2 (Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 844/2002 ) NOMENCLATORUL calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin școala de arte și meserii, clasa a XI-a - an de completare - nivelul 2 de calificare a) Învățământ profesional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202558_a_203887]
-
ocupațiile sau activitățile de muncă/profesionale pe care persoana cu handicap le poate desfășura, acest lucru este stabilit în urma unei evaluări a abilităților, intereselor, nevoilor persoanei raportate la cerințele specifice ale unui loc de muncă, realizate de către consilierul de orientare vocațională specializat în evaluarea persoanelor cu dizabilități. f) Distonii musculare (primare și secundare) - boli neurologice manifestate prin contracții tonice involuntare susținute, repetitive sau permanente, având un caracter direcțional definit și care imprimă posturi distonice anormale (tranzitorii sau definitive, adesea foarte dureroase
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
ocupațiile sau activitățile de muncă/profesionale pe care persoana cu handicap le poate desfășura, acest lucru este stabilit în urma unei evaluări a abilităților, intereselor, nevoilor persoanei raportate la cerințele specifice ale unui loc de muncă, realizate de către consilierul de orientare vocațională specializat în evaluarea persoanelor cu dizabilități. f) Distonii musculare (primare și secundare) - boli neurologice manifestate prin contracții tonice involuntare susținute, repetitive sau permanente, având un caracter direcțional definit și care imprimă posturi distonice anormale (tranzitorii sau definitive, adesea foarte dureroase
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
curriculare de performanță, materializate în progresul elevilor la clasă, în rezultate ale elevilor la clasă, la testări și examene naționale de sfârșit de ciclu, teze cu subiect unic, rezultate obținute cu clasa și individual pentru disciplinele de specialitate în învățământul vocațional (de exemplu, ponderea elevilor cu performanțe în clasa următoare); ... b) inițierea și aplicarea unor proiecte de predare a disciplinei prin utilizarea programului AEL în cadrul școlii, dacă există condițiile tehnice necesare; ... c) performanțe în pregătirea elevilor distinși la concursuri de profil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192710_a_194039]
-
membru al juriului sau al comitetului de organizare, la concursurile și olimpiadele județene, interjudețene (incluse în programul de activități și în calendarul inspectoratelor școlare/Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului), naționale și internaționale; ... e) pregătirea loturilor olimpice, activitatea în unități școlare vocaționale, participarea, în calitate de membru al juriului sau al comitetului de organizare, la concursurile și olimpiadele județene, interjudețene, naționale ori internaționale; organizarea de concursuri și festivaluri la nivel internațional, național sau interjudețean; organizarea și participarea la spectacole, expoziții, concerte, simpozioane la nivel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192710_a_194039]
-
educative organizate în școală și finalizarea unor proiecte de parteneriat educațional, cu impact la nivel local/județean/al municipiului București/național/internațional; ... g) activitatea și rezultatele obținute în centrele de excelență și centrele de pregătire zonală din cadrul unităților de învățământ vocaționale (muzică, seminarii, școli normale, teatru, coregrafie, arte plastice, arhitectură, sport etc.) sau cu elevi cu dificultăți de învățare; ... h) activitate desfășurată în vederea realizării echității în educație (activități de remediere școlară, grădiniță de vară, activități de desegregare, de educație incluzivă, nediscriminatorie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192710_a_194039]
-
inspectoratului școlar, prin aplicarea criteriilor generale, detaliază criteriile și stabilește punctajul prin câte o grilă specifică fiecărei categorii de cadre didactice și personal didactic auxiliar, punctajele cu ponderile aferente fiind separate pentru educatoare, învățători, profesori și cadre didactice din învățământul vocațional, din cluburile sportive școlare, palatele și cluburile copiilor și elevilor, învățământul special, personalul didactic auxiliar și personalul didactic de conducere din unitățile de învățământ, cu consultarea sindicatelor reprezentative din învățământ la nivel județean/al municipiului București. ... (2) Pentru personalul didactic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192710_a_194039]
-
figura de mai jos (după „Report of the Eurotask Force on Measuring Lifelong Learning”, 2001, EC, p. 10). Ceea ce numim educație inițială a copiilor și tinerilor, în școală, formalizată, este localizată în cadranul 3. În cadranul 2 avem educația recurentă, vocațională, educația care duce la calificări certificate formal ale adulților. În ultimii ani, se pune un accent mai mare și din punct de vedere politic pe valorizarea activităților de învățare,pe acreditarea lor, chiar dacă au loc în cadre (medii, condiții) mai
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și Africa, unde aproape 45% din populație sunt tineri, cu acces precar la educație; - investițiile în educație au scăzut peste tot în lume, chiar și în țările dezvoltate. Asistăm, în contrapondere, la controlul pieței asupra educației, cu accent pe dimensiunea vocațională, în detrimentul pregătirii generale. Privatizarea bunurilor publice și a serviciilor nu aduce întotdeauna cu sine calitatea ofertelor educaționale, mai ales pentru cei care nu pot plăti pentru servicii de calitate, aspecte valabile în special pentru învățământul terțiar; - grupurile sociale cu nevoi
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
volumul orelor de muncă a scăzut considerabil, dar nivelul de solicitare a crescut. Sunt necesare competențe tot mai complexe pentru a face față noilor solicitări de pe piața muncii, motiv pentru care accentul tinde să cadă pe achiziționarea acestor deprinderi instrumentale, vocaționale, în detrimentul educației generale. În paralel, durata vieții active, legată de profesie, a crescut, pensionarea fiind specifică unei vârste mai înaintate; - noua funcție a cunoașterii și a cunoștințelor, care a devenit resursa-cheie a viitorului. Ideea de bază nu este de a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la educație pentru toți; • deschiderea sistemelor de educație pentru a cuprinde o populație cât mai largă și mai diversă, pentru a căror îndeplinire s-au stabilit următoarele priorități de acțiune („Declarația de la Copenhaga”, noiembrie 2002): - întărirea dimensiunii europene în pregătirea vocațională, printr-o mai strânsă colaborare menită să faciliteze și să promoveze mobilitatea, parteneriatele și inițiativele transnaționale, - asigurarea transparenței diplomelor și a calificărilor, prin introducerea sistemului de credite transferabile, a modelului de CV european, prin eliberarea de suplimente de diplome într-
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru asigurarea transparenței calificărilor, pentru a asigura recunoașterea, transferabilitatea și comparabilitatea lor în diferite țări și la diferite niveluri, în vederea facilitării mobilității forței de muncă în interiorul Europei. Se vorbește chiar despre dezvoltarea unui sistem de credite transferabile în sistemul pregătirii vocaționale, asemănător celui dezvoltat în universități, tocmai pentru a încuraja mobilitatea și cooperarea transfrontalieră, dar și pentru a asigura o dimensiune europeană a pregătirii. Sunt tendințe conturate tot mai ferm în documentele de politică educațională europeană, așa cum le-am putut observa
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cât și pentru a asigura oferte de pregătire calitative, relevante. Concluzionând, în cei șase piloni ai formării profesionale continue, așa cum au fost stabiliți de Consiliul Europei (2002), CEDEFOP, European Training Foundation și alte instituții și rețele europene implicate în educația vocațională, se regăsesc: valorizarea învățării, asigurarea serviciilor de informare șiconsiliere, investirea de timp și bani în pregătire, aducerea laolaltă a indivizilor și a ofertelor de formare, asigurarea deprinderilor de bază și pedagogia inovativă. Acestea se regăsesc în prioritățile de acțiune susținute
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățare de-a lungul întregii vieți, indiferent de vârstă, este o învățare socială, pentru și despre societate, este o învățare despre cum să trăim împreună și e necesar să fie inclusă în toate celelalte forme de educație (de exemplu, cea vocațională). O astfel de învățare se realizează prin abordări multiple, interconectate, implicând educația civică, educația pentru drepturile omului, educația interculturală, educația pentru pace și înțelegere globală, educația pentru media etc. și se bazează peexperiență și pe practică, pe cooperare, în cele
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o abordare relativ incoerentă față de celelalte dimensiuni ale educației adulților, afectând potențialul ca întreg al educației acestora pentru dezvoltarea socială și individuală. Dar încurajarea unei reale participări la educație presupune ca angajatorii să sprijine și să recunoască legătura dintre educația vocațională și cea generală, să înțeleagă faptul că învățarea nu este legată numai de muncă, ci presupune moralitate, ajutor pentru creșterea motivației de a învăța și a se informa, ceea ce contribuie, în același timp, la îmbunătățirea situației de la locul de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învăța și a se informa, ceea ce contribuie, în același timp, la îmbunătățirea situației de la locul de muncă (Nuissl, 1999, pp. 63-70). Așa cum s-a putut constata, complexitatea competențelor necesare face practic imposibilă separarea dintre educația liberală a adulților și cea vocațională. 1.4. Perspective teoretice. Raportul cercetare-teorie-practicătc "1.4. Perspective teoretice. Raportul cercetare‑teorie‑practică" Relația dintre teorie și educația adulților este una tensionată din mai multe motive (Bron și Schemmann, 2002, pp. 7-17): - educația adulților nu are o bază teoretică
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fiind de a oferi stimulii care să dezvolte comportamente adecvate, dezirabile social. Aceasta a dus la dezvoltarea practicilor educaționale care presupuneau un design instrucțional riguros, cu obiective clar stabilite în termeni demanifestări comportamentale, procesul instructiv-educativ fiind detaliat programat. În educația vocațională, s-a mers mult în direcția achiziționării de deprinderi tehnice pe această idee. Orientarea cognitivistă (gestaltistă) vede învățarea ca fiind determinată de structura cognitivă a individului, stimulii veniți din exterior fiind prelucrați prin angajarea activă a minții. Cognitiviștii punctează procesele
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în analizele istorice, care arată cum a fost organizată educația adulților și din ce surse își extrage rădăcinile. K. Popovic (2002) identifică patru astfel de surse: gândirea religioasă, mișcările de clasă și industrializarea, filosofia iluministă, umanistă și intelectualismul, respectiv orientarea vocațională. Economia, prin studiile sale asupra eficienței folosirii resurselor pentru a produce valori și bunuri, prin analiza diferitelor surse de finanțare, prin teoria capitalului uman etc., a adus justificări pentru educația adulților atât ca investiție, cât și ca un consum util
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
denumite universități cultural-științifice (aproximativ 3000, răspândite în principalele centre urbane și chiar în comune), au avut sarcina de a desfășura acțiuni pentru adulți. Aceste instituții erau axate pe cultură și educație, ele implementând un program pentru diseminarea cunoașterii generale și vocaționale, dar, în multe cazuri, conotațiile ideologice erau evidente. În decembrie 1989, infrastructura educației adulților din România consta în 213 case de cultură, 3 000 de universități populare în mediul urban (fără personalitate juridică) și 2 738 de cămine culturale în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
trece țara noastră, cu dezvoltări inconstante și asimetrice, potrivite nevoilor educaționale cărora trebuie să le răspundă. Structura instituțională de educație a adulților în România cuprinde o diversitate de instituții, în perioada postdecembristă mărindu-se foarte mult numărul instituțiilor cu caracter vocațional, umanitar și social (organizații nonguvernamentale), datorită creșterii continue a nevoii de pregătire de-a lungul carierei profesionale și a diversificării solicitărilor și provocărilor pe care societatea democratică le-a pus în fața cetățenilor, unii dintre ei având nevoie de asistare. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
precum: • Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, cu responsabilități privind coordonarea întregii reforme TVET (Tehnical and Vocational Education and Training), de restructurare a învățământului profesional și tehnic, cuprinzând în special: redimensionarea structurală a instituțiilor ofertante de formare vocațională din rețeaua sistemului național de învățământ; proiectarea, revizuirea și implementarea curriculumului pentru învățământul profesional și tehnic, a sistemului de evaluare și certificare a pregătirii profesionale; abilitarea personalului didactic pentru a face față noilor cerințe; coordonarea științifică de proiecte de inovare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]