2,638 matches
-
Academie se îmbogățește. În ceea ce privește pronunțarea, în secolul al XVII-lea dispare definitiv cea a lui -s al pluralului, dar vocala dinaintea sa se alungește. Există diferențe între pronunțarea aristocratică și cea populară. În prima, pronunțarea lui e precedat de o vocală începe să dispară, provocând lungirea vocalei precedente: "amie" [amiə] > [amiː], lungire care se va menține până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Terminația -er a infinitivului se pronunță fără r, dar cu [e] și mai lung decât la "amie". Nu se
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
secolul al XVII-lea dispare definitiv cea a lui -s al pluralului, dar vocala dinaintea sa se alungește. Există diferențe între pronunțarea aristocratică și cea populară. În prima, pronunțarea lui e precedat de o vocală începe să dispară, provocând lungirea vocalei precedente: "amie" [amiə] > [amiː], lungire care se va menține până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Terminația -er a infinitivului se pronunță fără r, dar cu [e] și mai lung decât la "amie". Nu se pronunță r final nici la verbe
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
é-urile și e-urile în silabă neaccentuată: "désir" [dzir] „dorință”, "secret" [skrɛ] „secret”. Fostul diftong transcris oi se pronunță [wɛ] ("boire" [bwɛr] „a bea”) sau [we] ("roi" [rwe] „rege”) în pronunțarea aristocratică, dar deja [wa] în cea populară ([bwar], [rwa]). Vocala [ə] se mai menține în vorbirea populară în situațiile în care astăzi cade, dar pronunțarea ei este criticată. Vocalele nazale nu mai sunt variante combinatorii, ci foneme, adică după ele consoana nazală scrisă nu se mai articulează, iar dacă aceasta
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
wɛ] ("boire" [bwɛr] „a bea”) sau [we] ("roi" [rwe] „rege”) în pronunțarea aristocratică, dar deja [wa] în cea populară ([bwar], [rwa]). Vocala [ə] se mai menține în vorbirea populară în situațiile în care astăzi cade, dar pronunțarea ei este criticată. Vocalele nazale nu mai sunt variante combinatorii, ci foneme, adică după ele consoana nazală scrisă nu se mai articulează, iar dacă aceasta este urmată de o vocală, vocala nazală se denazalizează: "bon" [bɔ̃n] > [bɔ̃], "bonne" [bɔ̃nə
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
în vorbirea populară în situațiile în care astăzi cade, dar pronunțarea ei este criticată. Vocalele nazale nu mai sunt variante combinatorii, ci foneme, adică după ele consoana nazală scrisă nu se mai articulează, iar dacă aceasta este urmată de o vocală, vocala nazală se denazalizează: "bon" [bɔ̃n] > [bɔ̃], "bonne" [bɔ̃nə] > [bɔn] „bun, bună”. Reducerea lui [ʎ] la [j] este deja răspândită în vorbirea populară, dar criticată de specialiștii limbii. În structura morfologică, repartiția substantivelor pe genuri
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
vorbirea populară în situațiile în care astăzi cade, dar pronunțarea ei este criticată. Vocalele nazale nu mai sunt variante combinatorii, ci foneme, adică după ele consoana nazală scrisă nu se mai articulează, iar dacă aceasta este urmată de o vocală, vocala nazală se denazalizează: "bon" [bɔ̃n] > [bɔ̃], "bonne" [bɔ̃nə] > [bɔn] „bun, bună”. Reducerea lui [ʎ] la [j] este deja răspândită în vorbirea populară, dar criticată de specialiștii limbii. În structura morfologică, repartiția substantivelor pe genuri este
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
regiune la alta, tendința de dispariție a opoziției vocală semiînchisă vs. semideschisă, cea dintre [ɑ] posterior și [a] anterior și cea dintre [ə] și [ø], precum și trecerea lui [œ̃] în [ɛ̃] (vezi Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze, Vocale). Sub influența scrierii, unele consoane finale nepronunțate până de curând au tendința de a fi pronunțate. Dicționarele indică pentru ele ambele pronunțări: "mœurs" [mœːr] sau [mœrs] „moravuri”, "août" [u] sau [ut] „august”, "but" [by] sau [byt] „scop”. În morfologia verbului
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
crunt - prin azvârlirea ei pe fereastră de către oamenii de la curtea regelui și sfârtecarea trupului ei de către câini. Numele Izabelei a fost asociat cu falșii proroci. Critica textuală a Bibliei a atras atenția că masoreții evrei (nakdanim) care au stabilit pronunțarea vocalelor din numele reginei ar fi ales intenționat pronunțarea Izevel, care îl leagă cu concepte de natură negativă, în cazul acesta, cuvântul ebraic "zevel", care înseamnă „gunoi”. De fapt, se consideră că, la origine, grupul de litere זבל (zvl) era pronunțat
Izabela () [Corola-website/Science/335705_a_337034]
-
Pun ulei în salată”, "Je vais rôtir de la viande" „O sa frig (niște) carne”. Cele trei forme ale articolului, "du" pentru masculinele care încep cu consoana, "de la" pentru femininele cu consoana și "de l’" pentru masculinele și femininele care încep cu vocală sunt la origine prepoziția "de" + articolul hotărât singular, combinație care s-a specializat pentru funcția de articol partitiv și nu este de confundat cu prepoziția "de" + articol hotărât înaintea substantivelor singulare cu funcție de atribut sau de complement. Aceasta înlocuire are
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Jos”, "leș Philippines" „Filipinele”. Numele de țări și de regiuni de genul feminin se folosesc cu prepoziția "en" „în” fără articol (en Pologne" „în Polonia”, en Transylvanie" „în Transilvania”), la fel ca și numele de țări masculine care încep cu vocală: en Iran" „în Iran”. Cu aceeași funcție, celelalte nume masculine singulare de țări primesc prepoziția "à" contrasa cu articolul "le": au Japon" „în Japonia”. Înaintea numelor de țări la plural se folosește tot "à", contrasa cu "leș": "aux États-Unis" „în
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
pronunțat până la o anumită perioadă a istoriei limbii, dar care în franceză modernă este de regulă mut. În vorbire, femininul se distinge, la substantivele care la masculin se termină în consoana (deci nu și la cele care se termină în vocală orală) prin faptul că majoritatea consoanelor finale de la masculin devin pronunțate și, eventual, au loc și alte schimbări fonetice. Formarea femininului poate implica și diverse schimbări de grafie în afara adăugării lui "-e". Mai jos prezentăm principalele cazuri de formare a
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
leagă, de exemplu atunci când este nume predicativ ("Îl fait beau" „Este timp frumos”) sau când este antepus că atribut unui substantiv cu inițială consonantica: "un beau chateau" „un castel frumos”. Formă cu finală consonantica (totdeauna l) este antepus substantivelor cu vocală inițială: "un bel enfant" „un copil frumos”. Adjectivele cu trei forme sunt următoarele: Pluralul adjectivelor se formează după aceleași reguli și cu aceleasi excepții că cel al substantivelor (vezi mai sus). Adjectivul se acordă aproape totdeauna în gen și număr
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
ciocolată” → "Le chocolat, j’adore" „Ciocolată îmi place foarte mult” (cu accentul cel mai puternic pe predicat). În exemplele de până aici, modificarea propoziției canonice în necanonica implică numai schimbări de topica și prozodice (de accentuare și de înălțime a vocalei accentuate). Acest procedeu este mai puțin frecvent în franceză decât în română, deoarece topica acestui tip de propziție este mai puțin liberă în franceză. Cu construcții implicând cuvinte suplimentare În franceză, propoziția necanonica diferă de cele mai multe ori de cea canonica
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
construcții implicând cuvinte suplimentare În franceză, propoziția necanonica diferă de cele mai multe ori de cea canonica nu numai prin trăsături de topica și prozodice, ci concomitent cu acestea prin construcții realizate cu unele cuvinte suplimentare. În una din aceste construcții, ultima vocală accentuată din tema are o înălțime mai mare decât ultima vocală accentuată a remei, iar tema este reluată în remă de către un pronume neaccentuat. Asemenea tema poate fi: Alt procedeu prin care o parte de propoziție devine tema este trecerea
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
ori de cea canonica nu numai prin trăsături de topica și prozodice, ci concomitent cu acestea prin construcții realizate cu unele cuvinte suplimentare. În una din aceste construcții, ultima vocală accentuată din tema are o înălțime mai mare decât ultima vocală accentuată a remei, iar tema este reluată în remă de către un pronume neaccentuat. Asemenea tema poate fi: Alt procedeu prin care o parte de propoziție devine tema este trecerea predicatului la diateza pasivă: "Pierre accuse Paul" „Pierre îl acuză pe
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
accuse Paul" „Pierre îl acuză pe Paul” → "Paul est accusé par Pierre" „Paul este acuzat de Pierre”. În limba vorbită este posibilă scoaterea în evidență a unei părți a propoziției numai prin accentuare mai puternică, ce implică și creșterea înălțimii vocalei accentuate: Scoaterea în evidență sesizabila și în scris are loc prin construcții cu cuvinte suplimentare. Una dintre construcțiile de scoatere în evidență este "c’est" + parte de propoziție (inclusiv grup de cuvinte) de scos în evidență + pronumele relativ "qui/que
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
principal cu scopul înlocuirii anglicismelor. În varianta din Québec trăiesc toate opozițiile prezente în standardul general, dar care sunt, în funcție de regiune, mai mult sau mai puțin pe cale de dispariție în Franța: /a/ - /ɑ/ în silabă închisă, /ɛ̃/ - /œ̃/, vocală semideschisă - vocală semiînchisă [/œ/ - /ø/ în silabă închisă, /ɛ/ - /e/ (acestea fiind mai deschisă, respectiv mai închisă decât în Franța), /ɔ/ - /o/], /ɛ/ scurt - /ɛ:/ lung. Particularități: Varianta acadiană este denumită după numele Acadia al unei regiuni din Canada de pe
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
scopul înlocuirii anglicismelor. În varianta din Québec trăiesc toate opozițiile prezente în standardul general, dar care sunt, în funcție de regiune, mai mult sau mai puțin pe cale de dispariție în Franța: /a/ - /ɑ/ în silabă închisă, /ɛ̃/ - /œ̃/, vocală semideschisă - vocală semiînchisă [/œ/ - /ø/ în silabă închisă, /ɛ/ - /e/ (acestea fiind mai deschisă, respectiv mai închisă decât în Franța), /ɔ/ - /o/], /ɛ/ scurt - /ɛ:/ lung. Particularități: Varianta acadiană este denumită după numele Acadia al unei regiuni din Canada de pe vremea când
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
De aceea, cel puțin persoanele școlarizate cunosc franceza, dar variantele vorbite de ei sunt influențate de trăsături ale limbii lor materne, araba. Dat fiind că sistemul vocalic al arabei constă numai din trei foneme (/i/, /u/ și / a/), aceasta influențează vocalele franceze în următoarele moduri: /R/ se poate realiza ca [ʁ] (fricativă uvulară sonoră), [ʀ] (vibrantă uvulară), [r] (vibrantă alveolară), [ɾ] (bătută alveolară) sau [x] (fricativă velară surdă), în funcție de poziția consoanei și de factori sociologici (vârsta, sexul, mediul social al vorbitorului
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
numele de "Lexicon graecum". Această lucrare considerabilă, de un milion și jumătate de cuvinte, cuprinde de intrări conducând spre date istorice, biografice și lexicografice. Intrările sunt clasate potrivit unui sistem în același timp alfabetic și fonetic: diftongii sunt clasați după vocalele simple. Astfel diftongul "αι" / , din greaca veche, este clasat după "ε" ("epsilon"). Iar "ω" ("omega") vine după "ο" ("omicron"), ceea ce nu corespunde cu clasamentul grecesc clasic. Este o compilație de compilații, care utilizează biografii, bibliografii și alte informații despre scriitori
Suda (enciclopedie) () [Corola-website/Science/332928_a_334257]
-
bazează pe combinarea sintactică, lexicală și a diverse nume proprii din vocabularul complex (de obicei peste 10.000 de cuvinte diferite) al oricăreia din limbile moderne. Fiecare cuvânt vorbit este creat printr-o combinație fonetică a unui număr limitat de vocale și consoane, ca elemente unitare ale vorbirii și pronunțării. Diferitele limbi vorbite prezintă diferite sintaxe și diferite cuvinte, ce sunt ansamblate în propoziții și fraze, care constituie structura complexă a comunicării vorbite. Majoritatea oamenilor pot comunica în două sau mai
Vorbire () [Corola-website/Science/334722_a_336051]
-
a lucrat cu The-Dream, Diplo, Tricky Stewart, Max Martin, Ammo și printre o serie de colaboratori din atât noi cât și vechi. După lansare, albumul a primit recenzii mixte, în general, de la critici de muzică, dintre care unii a laudat vocalele lui Jessie, confidenta și producția. Albumul a fost precedat de lansarea single-ului principal "Bang Bang", împreună cu Grande și Minaj, care a fost lansat pe data de 29 iulie 2014 și a fost întâmpinat cu aprecieri critice din partea criticilor de
Sweet Talker () [Corola-website/Science/334836_a_336165]
-
și cel ludăresc. Graiurile ardelenești sunt apropiate de subdialectul crișean al limbii române, iar cele muntenești de subdialectul muntean al românei. În ambele se simte influența subdialectului bănățean, mai puternic în graiurile băieșești ardelenești. Caracteristice graiurilor ardelenești sunt, de exemplu, vocalele [ɔ] (în [pɔrtə] „poartă”) și [ɛ] (în [avɛ] „avea”), precum și consoanele [ɟ] (în [vɛrɟe] „verde”), [ɲ] și [lʲ] ([l] palatalizat), în [lʲɛmɲe] „lemne”, ca în Crișana și Maramureș, precum și consoanele [ʃʲ] (în [ʃʲinʃʲ] „cinci”), [ʒʲ] ([ʒ] palatalizat, în [lunʒʲ] „lungi
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
b - h" și "â - ê - î" au fost permutate între ele, în cadrul acelorași secțiuni. Fiecare lecție începea cu recapitularea tuturor literelor învățate anterior. La sfârșitul lecției 10, cele 29 de litere sunt rearanjate în ordine alfabetică, iar apoi împărțite în vocale și consoane. Sunt recapitulate cele 10 cifre arabe. Următoarele lecții ale primei părți (11-23) se refereau la grupuri de litere cu rol special în formarea silabelor și pronunțare: consoane „nedespărțibile”, "i" și "u" semivocalice în diftongi și triftongi, grupurile "ce
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
intitulat corect”. Conform lui Reema Kumari Jadeja într-un interviu din MOBO, Nadia Ali este considerată a fi vocea „definitivă” și „ușor de recunoscut” a muzicii dance, ea „îmbogățind” și „reînvigorând” genul. Ali a devenit una din cele importante colaboratoare vocale pentru DJ-i și producători muzicali. Este apreciată pentru că a reușit că solista într-un domeniu dominat de DJ-i în care cântăreții cad pe plan secund. Ea a declarat că acest fapt a fost unul cu două tăișuri deoarece
Nadia Ali () [Corola-website/Science/333971_a_335300]