7,219 matches
-
inițiativă verbală (inițiază frecvent teme și conversații), au abilitatea de a partaja cu interlocutorul același grad de intimitate, își bazează persuasiunea pe argumente logice și se folosesc de „puterea expertului” în argumentare, au gândire și atitudine critică. Autodezvăluirea reprezintă disponibilitatea vorbitorului de a da interlocutorului informații despre sine la care acesta nu poate avea acces direct. Autodezvăluirea presupune risc și vulnerabilitate, dar în același timp contribuie la creșterea gradului de intimitate dintre interactanți. Încrederea mutuală între interactanți conduce la reciprocitate în cadrul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interlocutorului informații despre sine la care acesta nu poate avea acces direct. Autodezvăluirea presupune risc și vulnerabilitate, dar în același timp contribuie la creșterea gradului de intimitate dintre interactanți. Încrederea mutuală între interactanți conduce la reciprocitate în cadrul relației, atunci când autodezvăluirea vorbitorului atrage același grad de autodezvăluire și din partea ascultătorului (vezi și supra, 2.1, „Fereastra Joharry”). Trăsăturile de personalitate pot fi sintetizate pe câteva axe: introvertit-extravertit, dominare-subordonare, machiavelism, implicare-reticență comunicativă. Introvertiții au o activitate cognitivă mai intensă și sunt mai puțin
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vorbire indirecte, folosesc frecvent calificări adjectivale și adverbiale, folosesc adeseori atenuatori de expresie, cuvinte de umplutură, își cer frecvent scuze, își întrerup interlocutorii relativ rar, sunt mai puțin argumentative decât bărbații. Vârsta se reflectă în abilitățile lingvistice și comunicative ale vorbitorilor, în temele de discuție abordate în pronunțarea cuvintelor, viteza vorbirii, intonație etc.; limba și comunicarea sunt achiziționate treptat de vorbitori, ajung la maturizare, apoi se degradează odată cu înaintarea persoanei în vârstă. Înfățișarea individului (vezi supra, „atracția interpersonală”) îi permite acestuia
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
își întrerup interlocutorii relativ rar, sunt mai puțin argumentative decât bărbații. Vârsta se reflectă în abilitățile lingvistice și comunicative ale vorbitorilor, în temele de discuție abordate în pronunțarea cuvintelor, viteza vorbirii, intonație etc.; limba și comunicarea sunt achiziționate treptat de vorbitori, ajung la maturizare, apoi se degradează odată cu înaintarea persoanei în vârstă. Înfățișarea individului (vezi supra, „atracția interpersonală”) îi permite acestuia diverse forme de expresivitate, de influențare a interlocutorului, de socializare. Rasa a constituit în timp obiectul unor prejudecăți și prejudicii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lui de relaționare și limbajele de care se poate servi (limbajul surdomuților, comportamentul nonverbal al orbilor, influențele handicapului fizic asupra posibilităților de comunicare etc.), punând adeseori bariere de comunicare. Diferențele de statut socioeconomic se reflectă în codul la care recurg vorbitorii. Astfel, Bernstein (1971) distinge între coduri elaborate și coduri restrânse. Codurile elaborate se bazează pe structuri gramaticale elaborate, complexe, precise, pe un vocabular bogat și nuanțat, sunt libere de context (în sensul că receptorul nu are nevoie să facă asumpții
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
coduri restrânse. Codurile elaborate se bazează pe structuri gramaticale elaborate, complexe, precise, pe un vocabular bogat și nuanțat, sunt libere de context (în sensul că receptorul nu are nevoie să facă asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația codificată prin limbă). Vorbitorul își exprimă intențiile comunicative clar, elaborat, apelând în special la suport verbal și mai puțin la elemente nonverbale. Codurile restrânse se bazează pe structuri gramaticale simple, economice, pe un vocabular primar, sărac, nenuanțat, sunt dependente de context (receptorul trebuie să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
special la suport verbal și mai puțin la elemente nonverbale. Codurile restrânse se bazează pe structuri gramaticale simple, economice, pe un vocabular primar, sărac, nenuanțat, sunt dependente de context (receptorul trebuie să facă multe asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația). Vorbitorul își exprimă ambiguu intențiile comunicative, apelând frecvent la elemente nonverbale. În opinia autorului, vorbitorii din clasele de mijloc și cele dinspre vârful societății recurg la coduri elaborate, în timp ce vorbitorii din clasele de jos recurg la coduri restrânse. Limba folosită de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe structuri gramaticale simple, economice, pe un vocabular primar, sărac, nenuanțat, sunt dependente de context (receptorul trebuie să facă multe asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația). Vorbitorul își exprimă ambiguu intențiile comunicative, apelând frecvent la elemente nonverbale. În opinia autorului, vorbitorii din clasele de mijloc și cele dinspre vârful societății recurg la coduri elaborate, în timp ce vorbitorii din clasele de jos recurg la coduri restrânse. Limba folosită de vorbitori pune la dispoziția acestora posibilități de expresie determinate și reflectă totodată o viziune
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
receptorul trebuie să facă multe asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația). Vorbitorul își exprimă ambiguu intențiile comunicative, apelând frecvent la elemente nonverbale. În opinia autorului, vorbitorii din clasele de mijloc și cele dinspre vârful societății recurg la coduri elaborate, în timp ce vorbitorii din clasele de jos recurg la coduri restrânse. Limba folosită de vorbitori pune la dispoziția acestora posibilități de expresie determinate și reflectă totodată o viziune asupra lumii (vezi Capitolul III, „Stiluri culturale de comunicare.”). Diferențe de natură paraverbală în folosirea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
își exprimă ambiguu intențiile comunicative, apelând frecvent la elemente nonverbale. În opinia autorului, vorbitorii din clasele de mijloc și cele dinspre vârful societății recurg la coduri elaborate, în timp ce vorbitorii din clasele de jos recurg la coduri restrânse. Limba folosită de vorbitori pune la dispoziția acestora posibilități de expresie determinate și reflectă totodată o viziune asupra lumii (vezi Capitolul III, „Stiluri culturale de comunicare.”). Diferențe de natură paraverbală în folosirea limbii. Viteza cu care vorbesc indivizii este determinată de trăsături fizice și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fizice și de personalitate, de gradul de deschidere comunicativă și de sociabilitate. Pauzele din vorbirea persoanelor dau indicații legate de competență, credibilitate, adaptare la interlocutor, procese cognitive, emoții. Durata vorbirii dă indicații legate de tendințele de dominare și influențare ale vorbitorului, despre stabilitatea emoțională, competența vorbitorului, trăsături de personalitate (introvertit/extravertit). Toate aceste variabile contribuie la gestionarea propriei imagini de către vorbitor, determinând anumite reacții din partea interlocutorului și contribuind la stima de sine a individului. 3.2. Particularitățile individuale ale ascultătorului Ascultarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
gradul de deschidere comunicativă și de sociabilitate. Pauzele din vorbirea persoanelor dau indicații legate de competență, credibilitate, adaptare la interlocutor, procese cognitive, emoții. Durata vorbirii dă indicații legate de tendințele de dominare și influențare ale vorbitorului, despre stabilitatea emoțională, competența vorbitorului, trăsături de personalitate (introvertit/extravertit). Toate aceste variabile contribuie la gestionarea propriei imagini de către vorbitor, determinând anumite reacții din partea interlocutorului și contribuind la stima de sine a individului. 3.2. Particularitățile individuale ale ascultătorului Ascultarea este un proces complex implicând
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
competență, credibilitate, adaptare la interlocutor, procese cognitive, emoții. Durata vorbirii dă indicații legate de tendințele de dominare și influențare ale vorbitorului, despre stabilitatea emoțională, competența vorbitorului, trăsături de personalitate (introvertit/extravertit). Toate aceste variabile contribuie la gestionarea propriei imagini de către vorbitor, determinând anumite reacții din partea interlocutorului și contribuind la stima de sine a individului. 3.2. Particularitățile individuale ale ascultătorului Ascultarea este un proces complex implicând mai multe module interconectate: abilități individuale legate de capacitatea individului de a înțelege și decodifica
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
presupune înțelegerea și interpretarea adecvată a mesajului pentru a oferi interlocutorului un feedback real, constructiv. În acest proces sunt implicate deopotrivă obiectivitatea și empatia. Capacitățile ascultătorului de ascultare activă sunt influențate de aceiași factori ca și capacitățile de exprimare ale vorbitorului. 3.3. Percepția În receptarea și interpretarea mesajului un rol important îl joacă percepția. Percepția este procesul de dobândire, interpretare, selecție și organizare a informației senzoriale primite din mediu. Percepția se bazează pe principiul proximității (stimulii aflați în imediată apropiere
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
produc același efect ori de câte ori acționează (Așa e de când lumea și pământul!) sau de factori instabili, care se schimbă situațional și produc efecte diferite de la o situație la alta (N-am fost pe fază de data asta!). 3.4. Relația dintre vorbitor și ascultător Relația dintre interactanți poate fi conceptualizată de-a lungul a trei dimensiuni: formal/informal, intens/superficial, egalitate/inegalitate de putere, competitiv, ostil/cooperant, prietenos. Comunicarea informală are ca scop principal relaționarea, stabilirea de contacte sociale în situații de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dintre interactanți poate fi conceptualizată de-a lungul a trei dimensiuni: formal/informal, intens/superficial, egalitate/inegalitate de putere, competitiv, ostil/cooperant, prietenos. Comunicarea informală are ca scop principal relaționarea, stabilirea de contacte sociale în situații de rutină, în care vorbitorii se cunosc și recurg la structuri gramaticale laxe și un lexic simplu. Comunicarea formală are ca scop principal transmiterea de informații și rezolvarea de probleme în situații constrânse de reguli sociale și de „etichetă”, când vorbitorii recurg la structuri gramaticale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de rutină, în care vorbitorii se cunosc și recurg la structuri gramaticale laxe și un lexic simplu. Comunicarea formală are ca scop principal transmiterea de informații și rezolvarea de probleme în situații constrânse de reguli sociale și de „etichetă”, când vorbitorii recurg la structuri gramaticale complexe și la vocabular elevat sau de specialitate. Gradul de intimitate dintre interlocutori este determinat de stadiul în care se află relația interpersonală (vezi supra, 2.2) și se măsoară prin numărul temelor abordate de interactanți
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
partid, predica, în ședința de consiliu, interpelările și dezbaterile parlamentare. Limitările interacționale sunt date de „ideologia grupului”, de un set normativ de idei care constrâng discursurile individuale. În prim-plan trece conformitatea cu ideologia, în timp ce elementele care țin de personalitatea vorbitorului trec în plan secundar și se subordonează convenției de aderare la normă. În situația „socială” de comunicare interacțiunea are loc de pe poziții de rol prealocate: la medic, la magazin, în instanță, la școală. Deși este constrâns de reguli de interacțiune
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
hiperasertivi, să proiecteze în discurs emoții negative, să recurgă la tehnici de disociere de interlocutor și la agresivitate verbală, să blocheze comunicarea prin diverse strategii de evitare a subiectului sau de evitare a interlocutorului. Stilul deschis se concretizează prin angajarea vorbitorului în autodezvăluiri, prin sinceritate, atitudine cooperantă, poziții corporale deschise, susținerea privirii interlocutorului. Stilul atent presupune ascultare activă, feedback relevant, empatizare cu interlocutorul, susținerea comunicativă a acestuia. 3.8. Comportamentul comunicativ În funcție de situația de comunicare, de scopul interacțiunii, de stilul comunicativ
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în justiție, în consultația medicală, în psihoterapie, în interviul mass-media, în interogatoriul poliției, în anchetele de marketing și sondajele de opinie, în interviul de angajare etc.). Comportamentul de ranforsare (de întărire) se constituie ca răspuns valorizant pozitiv sau negativ al vorbitorului la o acțiune (verbală sau nonverbală) a interlocutorului. Scopul ranforsărilor pozitive este de a încuraja comporatmente viitoare analoge cu comportamentul ranforsat, iar al ranforsărilor negative este de a împiedica repetarea comportamentului respectiv. Ranforsările au semnificație socială și emoțională pentru interlocutor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sunt mai frecvente în anumite tipuri de discurs (discursul didactic, discursul de evaluare în cadrul diverselor organizații, discursul publicitar în care folosirea unui produs este răsplătită cu beneficii personale etc.). Comportamentul de susținere (de sprijin) se concretizează în semnale pe care vorbitorul le trimite ascultătorului în legătură cu modul în care îl percepe, îl acceptă, îl susține, oferindu-i sprijin informațional, relațional și emoțional. Este un comportament cu rol esențial în constituirea și întreținerea relațiilor interumane. Formularea unor răspunsuri suficient de informative la întrebări
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și emoțional. Este un comportament cu rol esențial în constituirea și întreținerea relațiilor interumane. Formularea unor răspunsuri suficient de informative la întrebări, folosirea unor strategii ale politeții pozitive (vezi infra), empatizarea cu celălalt sunt concretizări ale susținerii comunicative pe care vorbitorul o oferă interlocutorului, dându-i sentimentul apartenenței la grup, satisfăcându-i nevoia de cooperare, de aprobare, de apreciere. Comportamentul reflexiv este o formă de răspuns prin care vorbitorul curent reflectă ceea ce a spus interlocutorul, marcând coparticiparea la dialog în ciuda rolului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vezi infra), empatizarea cu celălalt sunt concretizări ale susținerii comunicative pe care vorbitorul o oferă interlocutorului, dându-i sentimentul apartenenței la grup, satisfăcându-i nevoia de cooperare, de aprobare, de apreciere. Comportamentul reflexiv este o formă de răspuns prin care vorbitorul curent reflectă ceea ce a spus interlocutorul, marcând coparticiparea la dialog în ciuda rolului pasiv asumat. În cadrul dialogului poate avea diverse funcții: a) încurajează conversația (vorbitorul curent îi trimite interlocutorului un semnal că îl urmărește, îl lasă să continue, este interesat de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nevoia de cooperare, de aprobare, de apreciere. Comportamentul reflexiv este o formă de răspuns prin care vorbitorul curent reflectă ceea ce a spus interlocutorul, marcând coparticiparea la dialog în ciuda rolului pasiv asumat. În cadrul dialogului poate avea diverse funcții: a) încurajează conversația (vorbitorul curent îi trimite interlocutorului un semnal că îl urmărește, îl lasă să continue, este interesat de ceea ce spune); b) induce o shimbare în cursul conversației (vorbitorul îi solicită ascultătorului clarificări, reformulări, aprofundări, se concentrează pe anumite porțiuni din discursul interlocutorului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dialog în ciuda rolului pasiv asumat. În cadrul dialogului poate avea diverse funcții: a) încurajează conversația (vorbitorul curent îi trimite interlocutorului un semnal că îl urmărește, îl lasă să continue, este interesat de ceea ce spune); b) induce o shimbare în cursul conversației (vorbitorul îi solicită ascultătorului clarificări, reformulări, aprofundări, se concentrează pe anumite porțiuni din discursul interlocutorului); c) încheie conversația (vorbitorul reia spusele interlocutorului pentru a semnaliza dorința de a abandona subiectul). Printre mărcile lingvistice specifice sunt repetițiile (parțiale sau totale), interjecțiile (aha
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]