4,110 matches
-
a domina și domestici bărbați. În acest cosmos masculin al mafiei și al hold up-ului, Bonbon are strălucirea de oțel a lui Lauren Bacall sau Joan Crawford. Stăpână pe farmecele sale, Bonbon este o Morgana Bantam care s-a abandonat vrăjii negre a rapacității și cruzimii. O aventurieră inițiată în arcanele spionajului, Bonbon prelungește, peste timp și spațiu, misterul Venexianei Stevenson. Puterea pe care o exercită asupra lui Moretto nu este mai puțin absolută și fatală decât dominația Dalilei asupra lui
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
universului. Femeile lui Manara sunt, ca și femeile lui Pratt, întruchiparea misterului originar al libertății. Erotismul lui Manara se desparte de trivialitatea pornografică prin cartografierea unor spații întinse și nedomesticite, până la el. Fără a fi tezist, fără a cădea sub vraja unei revoluții cu finalitate socială, Manara rămâne fidel unui cod al revoltei și neliniștii erotice. Seria de texte având în centrul ei pe Giuseppe Bergman, serie în care HP este călăuza ce inițiază în arcanele lumii de dincolo de simțuri, este
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
expresiile clasice ale acestei energii mobilizate de televiziune. Cu o amprentă vestimentară și identitară inconfundabilă, ei conferă aventurii acel gust de eleganță ce nu poate lăsa indiferent pe nimeni. De aici, circulația miturilor, Europa continentală fiind, la rândul ei, sub vraja acestui personaj paradoxal și cuceritor. Într-un registru mai robust-american, The A team este colecția de personaje providențiale spre care se îndreaptă speranțele celor în dificultate. Fuziunea dintre eroism, decupajul cultural cool și convenția ficțională a suspansului este rețeta în jurul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
trebuit să știu că va alege să se sinucidă. Prea multă voință de viață pentru ca un trup omenesc să o poată încăpea. Semeni cu el atât de bine. În noaptea din Spania, spiritul lui Corto mergea pe culoarele timpului, căci vraja Morganei și a lui Bouche Dorée îi acordase darul divin al călătoriilor pe care numai orisele le pot face, din colo de viață și de timp. La capătul acestui culoar cu pereții decorați în fresce atlante se afla trupul lui
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
în sarcofagul lui cu oglinzi; nu vroiau să riște o descoperire care i-ar fi lăsat singuri. Și trăgeam concluzia că sala cu oglinzi reprezenta pentru bătrâni un fel de mister fără vârstă ce putea fi profanat și pierdut; o vrajă sau un blestem de care aveau nevoie pentru a da un rost ori o scuză azilului și în legătură cu care erau liberi să-și bată gura oricât cu condiția să nu-i ridice vălul. Nimeni n-ar fi putut să spună
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
câte o înghițitură de cafea rece și uitîndu-se în răstimpuri de-a lungul drumului. Între ei și mine se înălța un zid nevăzut dincolo de care presimțeam o taină și o primejdie. Probabil că orice panică ar fi dispărut, ca o vrajă deslegată, dacă aș fi reușit să smulg de la ei măcar un cuvânt. Îmi venea să-i provoc, să le strig "Bună ziua" până i-aș fi silit să răspundă, dar n-aveam curajul s-o fac. Îi priveam și tăceam și
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cămașă, iar degetele lui începură să se plimbe pe pielea ei goală, ea se retrase. Ce e? Ce s-a întâmplat? Maggie se trase înapoi și căzu pe pat. Se întinse după întrerupător, iar lumina îi orbi pe amândoi, rupând vraja dintre ei. Îmi pare rău, îmi pare rău, spuse scuturând din cap și evitând privirea lui Uri. Nu pot s-o fac. — Din cauza bărbatului de acasă. Ar fi trebuit să fie din cauza lui Edward, își dădu ea seama cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
dacă știi ce vreau să spun. Maggie păstra aceeași expresie. Dacă e pe cale să se producă o schimbare în oponentul tău, nu trebuie să faci nici cea mai mică mișcare ce i-ar distrage atenția. Nu trebuie să rupi niciodată vraja. — Chiar nu e foarte complicat. Voia să răsufle ușurată: avea să vorbească. Dar figura îi rămase înghețată. — Ne trebuie un acord de pace aici, Maggie. Și eram, naiba să-l ia, destul de aproape. Apoi, weekendul trecut, auzim că circulă pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
care avea nevoie ca să-și ajute nenumărații clienți. Dacă o familie avea un document de valoare care fusese pierdut de mult, venea la mătușa Banu ca să afle unde era. Sau o femeie care bănuia că era i se făcuse o vrajă malefică, venea la ea ca să pună Întrebări despre autorul acestor fărădelegi. O dată aduseseră la ea o femeie gravidă care se Îmbolnăvise pe neașteptate și a cărei stare se Înrăutățea Îngrijorător pe zi ce trecea. După ce s-a consultat cu djinnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
mătușa Banu i-a spus femeii gravide să se ducă la lămâiul sterp din grădina ei, unde avea să găsească, Într-o geantă de catifea neagră, un săpun de măsline În care era erau Înfipte unghii de-ale ei - o vrajă făcută de vreun vecin invidios. Totuși, mătușa Banu nu i-a spus numele vecinului ca să nu mai existe alt motiv de ranchiună. În câteva zile i s-a dat de veste că femeia gravidă Își revenise repede și că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
repetată la nesfârșit și imediat te trezești că ți-ai Însușit-o. Din acel moment, aceasta Încetează să mai fie povestea altcuiva. Nici măcar nu mai e o poveste, ci realitate, realitatea ta! — E ca și când te-ai afla sub puterea unei vrăji, a observat Poetul Extrem de Netalentat. Trecându-și o mână prin păr, Asya s-a așezat Într-o rână În scaun, a tras câteva fumuri din țigară și a spus: — Dă-mi voie să-ți spun ce e isteria. Toate scenariile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
fiecare după-amiază se retrăgea În camera asta, se așeza la biroul ăsta și scria cât timp era nevoie. În fiecare seară când ieșea din camera aia copiii lui erau deja În pat și dormeau. Nevoia de-a scrie aruncase o vrajă asupra tuturor lucrurilor și ființelor din viața lui. Însă din fericire se apropia de sfârșit. Capitolul pe care-l scria În seara asta era ultimul și cel mai solicitant dintre toate. Când va termina, va coborî, va lega Întregul text
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
o magie, făcând un colier lung și câteva brățări. Apoi și-a pus colierul și brățările și s-a strâmbat. Nu era greu să-ți dai seama pe cine maimuțărea acum. Nu era greu să recunoști stilul Asyei. Îmbătat de vraja propriei sale cretivități narcisiste, domnul Bitter a continuat: — Și Îți Închipui, mătușă, că voi cere ajutorul unui djinn răutăcios! Domnul Bitter și-a dat jos colierul și brățările, a sărit Înapoi pe pat, a aruncat cerșaful la loc peste mătușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
era teamă. Nimeni nu știa asta, Însă o dată ținuse broșa În formă de rodie, cu sâmburi făcuți din rubine În apă sărată ca să o spele de povestea ei tristă. Sub privirea cercetătoare a djinnului, mătușa Banu a mângâiat broșa, simțind vraja rubinelor strălucind Înăuntru. Până când nu o Întâlnise pe Armanoush nu Îi trecuse niciodată prin cap să investigheze povestea broșei În formă de rodie. Totuși acum când cunoștea povestea, nu reușea să se hotărască ce trebuia să facă mai departe. Oricât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
condamnat să-și piardă forța. Știa că dacă avea să stea aici mai mult timp, avea să Înceapă să-și amintească. Și că fiecare amintire avea să declanșeze o alta. În clipa În care pusese piciorul În casa copilăriei sale, vraja care-l protejase În toți acești ani de propria lui memorie fusese destrămată. Cum putea să se mai refugieze În amnezia lui fabricată? — Trebuie să te Întreb ceva, a icnit Mustafa, iar icnetul lui semăna cu cel scos de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
poziții ireconciliabile. Prin definiție, a îmbrățișa credința însemna să renegi adevărurile obținute prin știință. Adevăruri greu obținute. Cum însă conștiința nu m-a lăsat să reneg adevărul, mi-a fost cu neputință să îmbrățișez credința. Eram așa de prins de vraja Logicii, încât am renunțat la credință cu bună știință. Acum însă, cred că am găsit o cale să le împac pe amândouă. ă și cum ați făcut asta? ă L-am citit pe Hegel. Am aflat că rațiunea pură, adevăratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Rose era rezervată și părea de o infinită bunătate și Înțelegere față de ei, deși era o luptătoare de temut În adâncul său. Intențiile lui Kitty erau sincere și fățișe, cele ale lui Desert Rose erau adesea ascunse. Kitty ieșise de sub vraja visului american, pe când Desert Rose reprezenta, pentru Kitty, visul american Însuși. Pe când avionul zbura pe deasupra deșertului roșu, Kitty conversa cu vecina ei, o rusoaică drăguță și inocentă de douăzeci și trei de ani. Olga se Întorcea de la un interviu pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
dat În judecată! Mie mi se Întâmplă tot timpul, zise Desert Rose. — Da? — Da, de fapt chiar acum am un proces cu o vacă nebună. — O vacă nebună? — O nemernică, da. Deci de asta vrei să pleci, fiindcă a pierit vraja? — Da, cam așa ceva. — Kitty, trebuie să-ți spun ceva. S-ar putea să fiu complet deplasată, schimbă Desert Rose brusc subiectul. — Spune, zise Kitty curioasă. — Adevărul e că la petrecerea lui Roger te-am spionat. — Mi s-a părut mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
el marea cu degetul. — Sam, mă flatezi fără pic de jenă... — Exact! — Asta e ceva nou... — Vreau să-ți demonstrez că nu sunt băiat rău. Dacă-ți amintești... — Te-am sărutat o singură dată, zise Kitty. — Și am rămas sub vraja ta pe vecie. Încă Îți simt buzele pe buzele mele... trupul tău lipit de al meu... piept lângă piept, mâna pe fund, acela era raiul... raiul, Într-adevăr. Kitty lăsă telefonul pe birou, se duse să facă o cafea, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
în sarcofagul lui cu oglinzi; nu vroiau să riște o descoperire care i-ar fi lăsat singuri. Și trăgeam concluzia că sala cu oglinzi reprezenta pentru bătrâni un fel de mister fără vârstă ce putea fi profanat și pierdut; o vrajă sau un blestem de care aveau nevoie pentru a da un rost ori o scuză azilului și în legătură cu care erau liberi să-și bată gura oricât cu condiția să nu-i ridice vălul. Nimeni n-ar fi putut să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
o înghițitură de cafea rece și uitându-se în răstimpuri de-a lungul drumului. Între ei și mine se înălța un zid nevăzut dincolo de care presimțeam o taină și o primejdie. Probabil că orice panică ar fi dispărut, ca o vrajă deslegată, dacă aș fi reușit să smulg de la ei măcar un cuvânt. Îmi venea să-i provoc, să le strig „Bună ziua” până i-aș fi silit să răspundă, dar n-aveam curajul s-o fac. Îi priveam și tăceam și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
și fără expresie, cu trupul mătăhălos de culoare arămie, sprijinită Într-un baston noduros de lemn alb răsucit În spirale. Un miros puternic de santal emana din apariția aceea. Am Încercat un simțământ de groază de moarte Închegată ca prin vrajă, În Întregime, În ființa aceea care-mi stătea În față. Și cu toate acestea, nu puteam să-mi smulg privirea de la rotocolul de abur albicios care-i Învăluia umerii și abia reușeam să-i zăresc chipul hrăpăreț ca al unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
aceea căutam atunci ajutor. Și trebuie să spun că n-am Întâlnit Încurajări, ci numai neîncredere, sfidare și amenințări...“ Poate mai voia să spună ceva, dar, uitându-se țintă la Agliè, fixa și Pendulul, care acționa asupra lui ca o vrajă. Hipnotizat, căzu În genunchi și spuse doar atât: „Iertare, fiindcă nu știu.“ „Ești iertat, pentru că știi că nu știi“, zise Agliè. „Du-te. Deci, fraților, prizonierul știe prea multe lucruri pe care nici unul dintre noi nu le știa. Știe până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
vinovat, inventezi un complot, ba chiar mai multe. Și pentru a le Înfrunta, trebuie să-ți organizezi propriul tău complot. Și cu cât Îți imaginezi comploturile altora, ca să justifici lipsa de Înțelegere față de tine, cu atât cazi mai mult sub vraja lor, și ți-l concepi pe al tău pe măsura lor. Exact cum se Întâmplase atunci când Între iezuiți și baconieni, paulicieni și neotemplieri, fiecare punea propriul său plan pe seama celuilalt. Atunci Diotallevi observase: „Sigur, atribui celorlalți ceea ce faci tu, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Închisese ochii și și-i imaginase, inspirat de prezumtiva lor existență și de relația stranie cu societatea lor puternic ierarhizată. Această Închidere a ochilor a fost interpretată de public fie ca un truc retoric, fie ca un moment autentic de vrajă, dar pentru Wakefield a fost un gest aproape inconștient, o modalitate de a se concentra. Cu cît vorbea mai mult, cu atît vedea mai clar aceste „triburi ascunse“, așa cum le numea el, și cu atît mai articulat devenea În definirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]