5,010 matches
-
cu harul Tău, în mine, candelă curat-aprinde, / Ca să ardă Prea Curată, numai pentru Neamul meu. Când copiii plâng pe drumuri fără nici o mângâiere, / Și când viforul de ură vetrele le-a pustiit, / Dă-mi Tu, inimă de Mamă ce se zbate în tăcere, / Pentru Neamul meu, pe care Tu din veacuri l-ai iubit. Când mormintele se-nșiră, tot mai dese-n cimitir, / Și când nu-i cine să aprindă candelă la căpătâi, / Doamnă, scrie Tu în mine viu pomelnic șir
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
mele, Pașesc printre file albe prăfuite În slove sacre cu lacrimi pecetluite, Cerul ninge speranțe peste mine, În picături de brumă rece Au înghețat clipe pe pleoape cu tine, Pe gene așteaptă iarna din mine să plece. Cu tine se zbat vise-n retină Cu privirea ta ce-a mușcat din mine, Bâjbâie-n beznă rază de lumină Cu timpul ce vine și se pierde cu tine. Vise noi scrâșnesc înfășate-n ger Frânturi de gând în nori îneacă uitarea Dureri
ÎN RAMURI DE GÂND de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378042_a_379371]
-
Acasa > Strofe > Atasament > ACEEAȘI SOARTĂ! Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1891 din 05 martie 2016 Toate Articolele Autorului Când inima se zbate-n versuri și durerea-mi umple odaia, mă pierd ades`, privind la ceruri, în lacrimi ce masoară ploaia. Aș vrea să scriu iubirea-n versuri, din inima ce-n mine plânge, de multe ori și-n ne-nțelesuri, căci ea
ACEEAȘI SOARTĂ! de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378060_a_379389]
-
-n sinea mea cântam, O, cât de mult, ce mult mă înșelam, Că taina lor era de nepătruns. Eu văd că lumea mea s-a destrămat Și tot ce am trăit a fost un vis Din care sufletul îndurerat Se zbate tot mai greu și tot mai nins. Mă oglindeam în ochii tăi adânci. O, cât de mult... ce mult e de atunci! Referință Bibliografică: Suflet nins / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1888, Anul VI, 02 martie 2016
SUFLET NINS de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378057_a_379386]
-
ceai ( nu știu exact! ) cu picățele și cu alte briz-briz-uri, care mă așteaptă pe speteaza unui scaun. - Som ușor, domnule Vernescu! Ușor de zis, dar greu de făcut. E trecut de miezul nopții, iar eu încă mă foiesc și mă zbat în aluatul acesta lipicios ca un vierme. Într-un târziu mă extrag de acolo și ciocănesc discret la ușa dormitorului d-nei Florescu, care îmi deschide aproape instantaneu ( pesemne că nici ea nu avea somn! ). Poartă un neglijé vaporos, cam șifonat
DRUMUL APELOR, 38 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376317_a_377646]
-
voi, românii, ca popor, sunteți resemnați, adesea chiar tragici, împăcați cu soarta hărăzită de Dumnezeu ( știu exact ce înseamnă spiritul mioritic! ), este posibil să dureze, să mai treacă două-trei generații, dar de schimbat, vă asigur, ne vom schimba! - Noi ne zbatem de un sfert de secol să ne dezbarăm de comunism și nu reușim! - Următoarea generație s-ar putea să vă surprindă! Sunt la curent cu ce se întâmplă în România! - Destul de improbabil, îl contrazic din nou, dacă nu vă gândiți
DRUMUL APELOR, 42 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376330_a_377659]
-
În cel mai rău caz, aș fi căzut eu. Și m-aș fi dus pentru todeauna la fund, deoarece nu știu să înot. La urma urmei nu l-am rugat eu, s-a oferit singur. Apoi faptul că m-am zbătut să-l salvez, nu-i de ici de colo. Probabil că el n-ar fi făcut-o, ar fi chemat rechinii și aș fi dispărut, fără urmă, în imensitatea oceanului. E doar o presupunere răutăcioasă, fiindcă în sufletul meu îl
DRUMUL APELOR, 56 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376334_a_377663]
-
într-o aruncare în gol sunt claustrofob de tren de mașină poate și de avion fiindcă au geamuri unele vise se sparg în cioburi de-ai dărui vers năzuinței ce desparte femeii căsătorite dar nefericite și o Karenina ce se zbate între șine de tren locomotive cu aburi acoperă trecutul mă-ntâlnisem în vis cu Nichita și Bacovia la un pahar poate de pe Le Bateau ivre ateriza la masă și pelerinul Rimbaud să ne recite Les étrennes des orphelins iar poeții
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
cine trebuie dat morții. Recunosc că am făcut o greșeală și că am pierdut de fapt de două ori, o dată trimițându-l la moarte pe cel numit Iisus, și a doua oară scăpându-l pe Baraba pe care m-am zbătut aproape doi ani să-l fac prins. Ba aș zice că de trei ori m-am înșelat, căci Caiafa și Anna și-au bătut joc de mine făcându-mă marioneta lor. Procuratorul era un om care își mărturisea cu greu
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]
-
Articolele Autorului Cu vârful muntelui ne desenează marea pe cer un careu de aștri. În singurătate se-aude liniștea de la capătul lumii, iar luna ne cântă la mandolină un gând melancolic. Și sufletul e pustiit de lacrimile îngerilor ce se zbat în colivia unei scoici, printre stâncile inimii. Viv Referință Bibliografică: Gând melancolic / Viviana Milivoievici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2071, Anul VI, 01 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viviana Milivoievici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
GÂND MELANCOLIC de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376457_a_377786]
-
care- l presupunem noi a fi dar neștiind nimic Irepetabil, copleșiți de dăruirea din creație Și măsurând în plan uman eterul din divină grație Uităm că poate-acolo sus, maestrul purelor culori Transforma în irepetabil noianul de erori În care zbatem repetabil fără tăinuire Tot așteptând s-apară repetabila iubire Pe-acest pământ, pe care, cu suflet de poeta Simt numai moartea că veșnicie care se repetă. Silvana Andrada Tcacenco 01.09.2016 Referință Bibliografica: IREPETABIL / Silvana Andrada : Confluente Literare, ISSN
IREPETABIL de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376469_a_377798]
-
și fire de galben lângă o floare imensă care miroase a lavandă și-a buze de mușcată se-aude un dangăt de clopot înalt și stins undeva sunetul lui strălucește ca un fast dureros în care cumpăna din culori se zbate în ocruri pe marginile de amiezi care fug spre soare-apune vine și se duce vaierul lui se lovește încet de stânci ca un zeu de turnul gotic ducându-și ritmurile spre ideea nefastă a nefericirii fiecăruia blocați între veșnicii oamenii
REZERVAŢIA CUVINTELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376481_a_377810]
-
Ediția nr. 1310 din 02 august 2014 Toate Articolele Autorului Când zaruri aruncate, azi mai decid o soartă, Amarul încrustat în rama de la geam Așteaptă mângâierea clipelor deșarte, Un ram cu frunză verde...acoperă un ram. Prin clopotul furtunii, se zbate amintirea, Între reprize tâmpe, se mai divid trăiri, Mi se dilată ochiul, aș vrea văd iubirea, Î nvejmăntată toată în crini și trandafiri. Doar ropotul de ploaie, îmi răscolește teama, Avarul ia în sac, un lujer plin de flori Mă
ZARURI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376499_a_377828]
-
nr. 2282 din 31 martie 2017 Toate Articolele Autorului ieri, m-am întâlnit cu copacul l-am întrebat dacă viața grea mai există îmi scot inima din piept pentru el dar își dă sufletul de dragul altei frunze inima mi se zbate ca ochiul am început să mor plângând la brațul unei întâmplări care mă face să plec cu umbra lui cu tot În memoria lui Nichita Stănescu https://youtu.be/GPzfEeLi3K0 Referință Bibliografică: UMBRA LUI-ÎN MEMORIA LUI NICHITA STĂNESCU / Elena Buldum
UMBRA LUI-ÎN MEMORIA LUI NICHITA STĂNESCU de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376511_a_377840]
-
mă-ndrept tăcută. Pe pământ, prea senină, Prin pântec mă leg prin cămăși divine. Cer năpustit, cu atâtea suspine, Un cântec de afecțiune, îngerii cântă din harfe. Prin beznă, lumina ta persistă, Doar inima, în toamna grea, ți se mai zbate, Te-nalți, peste nori, prin iubirea mea. Vreau să mă alătur ție, mamă, Dar tu mă-nveți să stau calmă, Drumul să mi-l urmez, fără a fi străină, Într-o lume atât de plină. DINCOLO DE LIMITA CĂDERII Te privesc
POEME DE SUFLET (1) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376521_a_377850]
-
noaptea are un cui ascuțit la ambele capete și-mi încearcă lumina cu el în locul acela viața mea e netedă ca bolovanul lui Sisif și-mi crește încet între tâmple umeri și pietre între buze și rugăciune în locul acela se zbate timpul cel bun după ce a-ncercat să zboare cu umbrele de păpădie umbra mea aleargă mai iute ca mine. Referință Bibliografică: Locul / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2211, Anul VII, 19 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
LOCUL de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376548_a_377877]
-
noi. ce mai rămâne după ce ni se scutură visele s-a spus adesea poate somnul mi-ai spus râzând poate Dumnezeu - mi-o amintesc sărbătorile, copiii și fulgii de zăpadă. făcuți pentru alte galaxii ăștia suntem și parcă ne tot zbatem să păcălim destinul. Referință Bibliografică: Meditație / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2173, Anul VI, 12 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
MEDITAŢIE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376584_a_377913]
-
respirația întretăiată, cum inima, fredonând o melodie în ritmul bătăilor, ne anunța că suntem singuri. Eram conștientă și speriată în același timp de gândul că trebuia să mă desprind din elixirul care pusese stăpânire pe întreaga mea ființă. Cu inima zbătându-se între un da și nu, încercam șovăielnic să mă smulg din îmbrățișarea care se revărsa peste mine ca o binecuvântare. Atunci ți-ai dat seama de stânjeneala în care mă aflam și ți-ai retras mâinile, dându-te un
ÎNCEPUTUL IUBIRII (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376568_a_377897]
-
pe ie. La brâu și-a pus busuioc, Brebenei și canapăr, Albe flori, dalbe de măr, Iarbă crudă, siminoc. Buze roșii, dulci de fragă, Iar cercei, cireșe coapte. Miere de tei a ei șoapte Doamne, cât îmi e de dragă! Zbate genele sfioasă Unduindu-se din șolduri. Dulci-s, zău, a ei săruturi; Primăvara-i... drăgăstoasă! Referință Bibliografică: Dulce primăvară / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2320, Anul VII, 08 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cornelia Neaga
DULCE PRIMĂVARĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375841_a_377170]
-
evenimentele pe care le privea de la distanță dar cu o curiozitate intensă, căreia însă niciodată nu-i dădea de capăt, dar cu care nici nu ajungea vreodată la vreun liman. Plutea... ca și această muscă, undeva pe deasupra lucrurilor, vremurilor, evenimentelor, zbătându-se caraghios și zumzăind fără odihnă, dar fără a reuși să ajungă în miezul lor, la esența lor. Ele erau prezente acolo, încremenite în conturul lor atât de clar, doar că între ele și ea, se interpunea ceva, un fel
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
PISICA Autor: Marioara Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2346 din 03 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Șoricelul mititel E isteț, nevoie mare. Se-amuză mâța cu el, Mereu e la ea-n picioare. Ea îl prinde de codiță, El se zbate, prichindelul, Se-nvârte ca o rotiță Și scapă ușor, mișelul. Pisicuța se zburlește, Îl prinde iar, hoțomana. El se-ntoarce, se sucește, Din nou își salvează blana. Cât e ziulica toată, Se-mboldesc ca doi copii. Într-o zi, brusc
ȘORICELUL ȘI PISICA de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375896_a_377225]
-
Acasa > Poezie > Delectare > PE BUZE CU UN ZÂMBET... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 2079 din 09 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Când puterea ți-e zdrobită, de-al vieții pas și-al tău destin, inima prea răvășită, se zbate-n sufletul de chin. Mai rătăcești prin amintiri, să răsfoiești prin alte vremi, rămase-n cuget și-n priviri, fără să vezi, ce mai însemni. Timpul chiar dacă va trece, peste un suflet ce-i zgâriat, vei rămâne-n umbra rece
PE BUZE CU UN ZÂMBET... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375886_a_377215]
-
și o întreabă: - Sara, ce ai taică, cu frate-tu? Poate ai visat urât, că el dormea când tăbărâși pe el săracul! Nu-ți făcu nimic! Îi zise el cu glas blând. - Nimic? Așa credeți voi! Zise ea, în timp ce se zbătea să scape. - Mi-a pus lângă nas pe scăunel aseară, după ce am adormit, teneșii săi murdari și ciorapii atât de jegoși că stau drepți ca cizmele fără să se mototolească la căpătâiul patului, lângă nasul meu. Cu duhoarea aia la
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
și Mântuitor Isus Hristos . 95 . Dumnezeu lucrează în inimile noastre prin credință și ne dă neprihănirea și viața , deoarece nimeni nu le merită prin faptele Legii . 96 . Adeseori și vitejii cad în luptă, dar ce e esențial , e că biruitorii se zbat și se ridică iar la luptă și nu rămân pe jos . Tot așa și noi nu se poate să nu cădem în luptă , însă când am căzut , trebuie să ne luptăm ca să ne ridicăm cât mai curând posibil de jos
PILDE 01 de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375820_a_377149]
-
2028 din 20 iulie 2016. Scrie-mi... Scrie-mi pe-ncheietura mâinii, cu slove de tandrețe.. Un tatuaj de gânduri să scrijelești pe umerii mei goi; Să te avânți încrezător spre soare, cu aripi îndrăznețe, Genunchiul tău să nu se zbată nicicând în brazde de noroi. Sa-mprospatezi cu flori de iasomie a tinereții glastra, Petale de frumos s-asterni pe-a timpului câmpie pârjolita. S-adapostesti în colivia inimii, o pasare albastră Când din înalt, cu cioburi de cuvânt, se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]