3,844 matches
-
exprimare corectă; b. elevii reușesc să înțeleagă mai bine gândurile altora și să se folosească de limbă că mii loc de comunicare, de acumulare a unor cunoștințe: c. activitatea de învățare a cunoștințelor de limbă asigura în același timp cultivarea "zestrei" lingvistice a copiilor și contribuie la stimularea proceselor cunoașterii, a gândirii abstracte în mod deosebit. În studiul limbii la ciclul primar se disting două etape care se succed, dar care merg și concomitent. În prima etapă (ci. I-a și
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
pe gemeni demonstrează existența unei componente genetice în autism: într-o familie în care există un copil cu autism probabilitatea este mare ca și următorul copil să fie autist. În aproximativ 80% din cazuri, autismul afectează gemenii monozigoți (cu aceeași zestre genetică) și în numai 30% din cazuri, gemenii dizigoți sau „falșii gemeni” (Cristina Mureșan, p.35). Cercetările asupra creierului si cele genetice au luat amploare în ultimii ani. Un studiu recent realizat de mai multe centre de cercetare internaționale, printre
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
este dezvoltată tema răspunderii personale. Predispozițiile înnăscute trebuie exersate printr-un efort continuu și conștient, pentru a fi amplificate și puse în valoare. În al treilea rând, remarcăm tema blamului și a pedepsei pentru cel care nu lucrează la sporirea zestrei date. Este un semn de nerecunoștință față de Dumnezeu dacă nu faci ceea ce se cuvine cu ceea ce El îți dăruiește. A fi dăruit nu atrage în mod automat bogăția, buna situare. Prezența talentului trebuie însoțită de conștiința obligației de a fi
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
nobile și mai complexe activități umane. Ea se relizează în perspectiva unui ideal de personalitate umană, acordat la repere culturale și istorice bine determinate. Educația este absolut necesară omului, existând în acesta dorința, înclinația, dar, și capacitatea de a răspândi zestrea înțelepciunii și învățăturii sale, de a se perpetua spiritualicește, dincolo de timpul și spațiul ce i-au fost hărăzite. În timpul Evului Mediu, cea mai mare parte a ideilor despre educație au apărut în scrierile teologico filosofice ale autorilor vremii. Teologii creștini
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
diverselor civilizații de pe harta lumii. Cred, de altfel, că tocmai în aceasta constă esențialul, dezideratul major, arta noastră, a profesorilor de istorie: să facem din istorie o știință vie, o enciclopedie capabilă să redea elevilor și nu numai lor toată zestrea de informații și mai ales de explicații în legătură cu modul în care lumea și umanitatea au ajuns la actuala lor configurație, în legătură cu motivele, cauzele pentru care toate aceste transformări s-au petrecut, în legătură cu tot ceea ce civilizația a înregistrat în îndelungata sa
SĂ FACEM DIN ISTORIE O ŞTIINȚĂ VIE!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
rezultatul acelei strădanii nu m a mulțumit, am reluat gândul și travaliul, ajungînd să plămădesc, în timp, nu o piesă, ci o trilogie dramatică EMINESCU. „Pomi Luceafărul...“ care parte din întreg o reprezintă? Miezul acestuia. Prima se numește „Lada de zestre“ și a apărut în caietul de repertoriu al revistei „Cântarea României“. Prin intermediul ei veți întâlni un om ivit din popor, ce își nota o zicere măiastră, un ochi de proverb, o rază de doină. Un om ce a luat cunoștință
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
rezultatul acelei strădanii nu m a mulțumit, am reluat gândul și travaliul, ajungînd să plămădesc, în timp, nu o piesă, ci o trilogie dramatică EMINESCU. „Pomi Luceafărul...“ care parte din întreg o reprezintă? Miezul acestuia. Prima se numește „Lada de zestre“ și a apărut în caietul de repertoriu al revistei „Cântarea României“. Prin intermediul ei veți întâlni un om ivit din popor, ce își nota o zicere măiastră, un ochi de proverb, o rază de doină. Un om ce a luat cunoștință
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
pagini. Am numit libertatea care, ca să funcționeze, are nevoie de limite „libertate gravitațională“. Cartea s-ar fi putut atunci intitula Despre libertatea umană ca libertate gravitațională. Determinațiile cu care orice ființă umană pornește la drum și care fac parte din zestrea ei, ca „limite“ pe care nu ea le-a ales, dar dinlăuntrul cărora se înalță și se exersează propria noastră putință de alegere, au fost numite „fondul intim-străin“. Noi existăm ca ființe libere în măsura în care rămânem să „atârnăm“, să depindem de
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ființe libere în măsura în care rămânem să „atârnăm“, să depindem de tot ceea ce vine de dinaintea alegerii noastre și care în felul acesta, fără să ne aparțină propriu-zis, ne constituie în chipul cel mai intim. Așa sunt epoca în care ne-am născut, zestrea noastră trupească și spirituală, rasa, tribul și toate celelalte determinații sau limitații - douăsprezece la număr - pe care le-am analizat în capitolul Elementele fondului intim străin. Libertatea, care face și ea parte din elementele fondului intim-străin, fiind deci și ea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
care nu eu l-am trasat, pe care l-am primit odată cu faptul de a fi om. De aceea, tot ce a fost hotărât în mine îmi apare simultan ca intim și străin: ca intim, pentru că el face parte din zestrea mea, din constituția mea intimă; ca străin, pentru că, deși face parte din mine, el a apărut în mine fără participarea și fără știința mea. Așa se face că intimul nostru - faptul însuși de a fi, umanitatea noastră (deci însăși povara
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
noi. A dori să-ți alegi din nou viața pe care ai trăit-o este suprema reușită a colaborării cu ceea ce e străin în noi și este ceea ce se numește îndeobște fericire. Fericirea și reușita nu țin astfel de calitatea zestrei, ci de gradul ei de acceptare și de capacitatea asimilării și exploatării ei în suita de proiecte ale libertății noastre. Umilitatea, orgoliul și umilința Conștiința că orice reușită vine din colaborarea cu felul în care am fost hotărât, că acest
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a hotărî) - poate fi resimțit ca o imensă umilință, se naște orgoliul: ce umilință să nu ne fi întrebat nimeni în chiar privința noastră! Când ceea ce este intim străin în noi devine pur și simplu străin, când în locul acomodării cu zestrea noastră apare revolta împotriva „celui“ care ne-a înzestrat fără să ne consulte, și astfel când în locul iubirii de noi apar ura, disperarea și dezgustul că suntem fără să ne recunoaștem ca autori a ceea ce suntem - libertatea se întoarce împotriva
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
am dat. Înainte de a mă construi prin propriile mele hotărâri, sunt ceea ce sunt prin hotarele primite. Distanța dintre fondul intim-străin și lotul libertății mele este distanța dintre eul primit și eul construit. Ca ființă liberă, sunt constrâns să colaborez cu zestrea de limite a eului primit. Libertatea umană se întruchipează din acest mănunchi de limite; ele sunt condiția exersării ei, terenul de pe care libertatea se înalță ca libertate îngrădită și condiționată. A descrie spațiul gravitațional al libertății înseamnă a trece în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
mea, parte dintre ele pot, odată contestate, să fie modificate, înlocuite, reconstruite la nivelul libertății mele. Celelalte limite sau determinații sunt imuabile, au caracter de fatalitate: sunt neputincios în fața lor și nu pot decât să le accept ca atare. Sexul, zestrea somatică, zestrea mentală, ascendența, rasa, națiunea („tribul“), epoca sunt limitele imuabile, determinațiile asupra cărora libertatea mea nu se mai poate exersa ulterior. Nu pot, bărbat fiind, să devin femeie, nu-mi pot schimba talia trupului sau forma mâinii, nici tăietura
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
dintre ele pot, odată contestate, să fie modificate, înlocuite, reconstruite la nivelul libertății mele. Celelalte limite sau determinații sunt imuabile, au caracter de fatalitate: sunt neputincios în fața lor și nu pot decât să le accept ca atare. Sexul, zestrea somatică, zestrea mentală, ascendența, rasa, națiunea („tribul“), epoca sunt limitele imuabile, determinațiile asupra cărora libertatea mea nu se mai poate exersa ulterior. Nu pot, bărbat fiind, să devin femeie, nu-mi pot schimba talia trupului sau forma mâinii, nici tăietura spirituală, după cum
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
modific statutul social. Înainte de a alege, înainte de a tăia în stofa posibilului și de a da contur suitei de acte care alcătuiesc conținutul unei vieți, libertatea mea se manifestă ca atitudine față de hotarele primite, ca libertate care se întoarce asupra zestrei mele și o consideră în implacabilul sau în reformulabilul ei. Înainte de a-mi da formă sau de a da formă la tot ce mă înconjoară, pot să fiu - sau nu - în acord cu setul de limite primit și pot să
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
este liberă atunci când formează euri apte să se hotărască și nu doar să fie hotărâte. Orice societate așezată pe legi bune dă hotare fiecărui eu - îl „hotărăște“ -, pentru ca apoi, prin hotărârile sale, el să aibă ce depune „la mijloc“, în zestrea de libertate impersonală a unei societăți. Când acest dublu transfer de libertate se blochează, o societate își pierde libertatea. O societate este neliberă când cei care o alcătuiesc nu mai primesc și nu mai dau libertate. Cine dintre noi n-
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
pe retină, pentru totdeauna, imagini care ne îmbogățesc muzeul imaginar. Din această călătorie în lumea liniei înțelegem că lumea formelor se ordonează stilistic și compozițional după tema aleasă, iar universul de forme ajunge la expresivitate maximă. Imaginile antologice analizate devin zestrea fiecărui artist pe care trebuie s-o uite cât mai repede, pentru a-și căuta un drum, o cărăruie sau o potecă personală în artă. XXIII. Laudă mâinii Oricât de îndrăznețe, de inspirate, de vizionare sunt ideile unui creator, ele
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
969 e.n., piatra fundamentală a cetății Cairo, noua metropolă a lumii islamice, a fost pusă. Fatimiții și-au instalat aici reședința,unde s-a construit înainte de toate, palatul Califului și observatorul astrologilor. A urmat școala, cu o bibliotecă a cărei zestre a depășit repede 1000 de manuscrise ( cantitatea enormă pentru acele vremuri) plus două globuri cerești, dintre care se presupune că unul era lucrat de însuși Ptolemeu. Din Egipt, prin Tripolitania, Tunis, Algeria, Maroc, știința puse piciorul în Europa, pășind în
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
reprezentat epoca în care a trăit Catherina de Medicis. Această fiică de rege, soție de rege, mamă a trei regi și regentă ea însăși, a hrănit flacăra superstițiilor franceze cu zgură proaspăt adusă din Italia, patria tuturor practicilor oculte. In zestrea cu care a venit la nunta lui Henric al II-lea, se găsea Cossimo Ruggieri, cel care a știut să insufle dragostea pentru astrologie tinerei prințese. La început, regina l-a făcut stareț peste o mânăstire din Bretania, dar în
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
fata cu vreun băiat înstărit, țăranul ar fi găsit mijlocul să împace lucrurile cu o nuntă atotreparatoare. Așa însă rușinea lui era mai amară: afară de greșeala fetei, trebuia să se încruscrească, el, fruntaș, cu pleava satului și să dea o zestre bună unui prăpădit de flăcău care nu iubea pământul și nici nu știa să-l muncească cum se cuvine”. Un alt eveniment care l-a determinat să scrie romanul a fost o simplă discuție a autorului cu un țăran sărac
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
o formă de mulțumire adresată de către părinți Divinității. Numele de familie Herdelea provine din ungurescul ”herdelo”-”gândac negru, șvab”. Zaharia Herdelea este un copil de țărani din Zagra, ajuns învățător, are o familie mare, cu două fete de măritat, fără zestre, un fiu, Titu, care nu are nicio ocupație, îi redactează jalba lui Ion dintr-un gest de altruism, din milă. Deși numele de familie este de origine ungurească, el îi urăște pe unguri, fiind un naționalist convins. Preotul Belciug Ioan
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
facem vreo boacănă. Ei, chiar și așa, tot ne iubesc! și le adună pe toate într-un sac mare, mare de tot, ca al lui Moș Crăciun, și nu-l uită, căci după ani și ani vor răscoli împreună cu noi zestrea acelor amintiri scumpe, de neuitat. Dar noi până atunci.hai să ne bucurăm de copilărie, de jocurile ei, și să încălecăm pe raza sclipitoare și rece ca podurile de gheață, iarna. Hai să-i cerem Zânei Copilăriei acel praf magic
Sfera by Coţovanu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93580]
-
fețe a lemnului pe care o propune la vedere. Piese din această suită (Fata cu floare, Miorița etc.), apar evocate și în picturile ce au ca subiect interiorul propriei locuințe, sensul lor fiind și acela de a recupera folclorul în zestrea ambientală actuală. Traversând o experiență socială și cucerind o poziție nouă, astfel de artiști nu continuă, artizanul, folclorul, ci îl revendică instinctiv, ca pe o moștenire de drept, în creație.” (Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
noțiuni legate de alteritate, istoria Învățată prin cercetare,etc). Prin natura sa, istoria Înseamnă o imensă bogăție de informații, prezentând o mare varietate de date, fapte sau evenimente. Sarcina studierii ei nu constă Însă numai În Înzestrarea elevilor cu această zestre bogată de cunoștințe, ci mai ales În formarea capacităților de interpretare a datelor, de Înțelegere a faptelor și de acționare. Ca știință cu multiple valențe educative, obiectivele predării-Învățării istoriei ca disciplină școlară vizează atât latura cognitivă, cât și pe cea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Simina Grigoruţă, Elena Semen () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93547]