6,121 matches
-
tânăr cu sufletul sfâșiat de iubirea pentru o curvă și care, se zvonea, ar fi fost Împușcat pentru subminarea economiei naționale, deoarece cisterna tractată de Tataie ajunsese Într-un lan de porumb timpuriu și-l aprinsese, prefăcându-l În cenușă. Zvonul cu condamnarea și cu execuția nu era Întemeiat, Însă Cătănuță cu adevărat a murit câțiva ani mai târziu: s-a atârnat de o grindă din pricina neînțelegerilor cu Întunecatul lui tată și mai ales din pricina sufletului său anapoda, care Îl făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
hălăduit pe coclauri, de muncit cu ziua ca să-și rostuiască bani de băutură, de crunte pedepse pe care femeia le primea cu supușenie, căci era Încredințată că așa Își arăta iubirea bărbatul vieții ei. În noaptea În care Ectoraș aflase zvonurile mincinoase despre năravurile nelegiuite și grețoase ale fetei care tocmai Îl sărutase fugar, țipetele Mariei arătau fără greș că Ion era la pușcărie și ea se Întorsese să ierneze la bătrânul cu suflet mic care Îi dădea trânteala de bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
puteau mișca. În fața lor, Îmbrăcată Într-un sarafan roșu, aștepta desăvârșita Închipuire a firii: Marianti. Grecul, tată-său, o Împinsese să se mărite cu un jandarm și ea nu se Împotrivise. La foarte puțină vreme după nuntă, Începuseră să zboare zvonurile: cineva i-ar fi făcut vrăji jandarmului, Îi legase bărbăția și acela nu se putuse apropia de mireasă. După câteva luni, Marianti fugise din casa soțului, care, dezamăgit de toate vrăjitoarele ce Încercaseră să-l dezlege, se aruncase În patima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Prin volumul actual „La cumpăna anilorʺ, Mihai Ghiur adaugă creației sale o nouă prezență în lumea literară. Ioan Adam EU N‐AM SĂ‐NCHEI CU NIMENI LEGĂMÂNT Când liniștea‐nserării lin coboară, Iar noaptea stă la pândă‐n văgăuni Un zvon din alte vremi mă împresoară De parc‐ aud chemarea din străbuni. Din slovele ce‐ am strâns cu atâta trudă, Cuvintele‐ nșirate an de an, N‐ am zămislit vreun cântec să se‐audă; Mereu alerg, dar n‐ am nici un liman. Tot
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Taine de la horă ... Eu de‐ atunci am înțeles Că mai am o soră! PORTRET E‐naltă și -n mersu-i Ușor se - nmlădie Ca zarea de lozii Când vântul o‐ mbie. Seninul din șoaptă‐i Stă mintea să‐ți fure Ca zvonul de șipot Sub bolți de pădure. și‐ n ochi i se‐aprinde Noian de‐nțelesuri Ca vraja ce‐așterne Amurgul pe șesuri. LUI G. URSU Avar o viață‐ntreagă ‐ am adunat Cu griji pe care nu ți le pot spune
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
piară până la mormânt pe deal horbota incendiară. Vântul întețit, în loc să mi‐ i facă și mai vii, i‐ a schimbat din jar și foc într‐ un snop de măciulii ... Încordat ca un odgon, fix ca herbul de pe scuturi, lăsăm urma fără zvon a invaziei de fluturi. Nu i‐am mai atins c‐un jind, n‐ am mai îndrăznit c‐o șoaptă și am mers încet, gândind că mormintele așteaptă. NU‐I MAI AJUNGE SUFLETULUI Nu‐i mai ajunge sufletului, nu, să zică
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
arzător și așternu perne pentru musafiri, deși era noaptea târziu. Când Hanbei îi spuse că unul dintre însoțitorii lui Kumataro era, probabil, Kuroda Kanbei, Oyu nu-și putu ascunde surprinderea. Kuroda era omul despre care se auziseră atât de multe zvonuri: fie că fusese luat prizonier în Castelul Itami începând de anul trecut, fie că trecuse de partea inamicului și că locuia la castel de bună voie. De obicei, Hanbei nu discuta probleme oficiale cu vasalii săi - necum secrete de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
repede, încât n-a mai avut timp să-și aducă omagiile. Replica lui Nobunaga fusese rostită cu o voce atât de limpede și înviorătoare, fără a manifesta nici o emoție deosebită în timp ce vorbea. Dar Ieyasu era puțin îngrijorat. Prin oraș circulau zvonuri tulburătoare. Răspunsul scurt și netulburat al lui Nobunaga, însă, părea să contrazică bârfele, iar Ieyasu abandonă subiectul. Cu toate acestea, în noaptea aceea, Ieyasu se întoarse la locuința lui și ascultă poveștile pe care le auziseră vasalii săi despre plecarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
grabă, încât Shinshi rămăsese pe loc pentru a se ocupa de treburile neterminate. De cum își scoase hainele de călătorie, în cameră, câțiva oameni se îmbulziră în jurul lui, luându-l la întrebări: Ce s-a întâmplat în urma noastră? — Ce fel de zvonuri s-au răspândit prin Azuchi după plecarea Domniei Sale? Scrâșnind din dinți, Shinshi răspunse: N-au trecut decât opt zile de când a plecat Domnia Sa din Azuchi, dar pentru oamenii care-și primesc stipendiile de la clanul Akechi a fost ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
vasalilor superiori ai clanului Oda păreau să vadă în necazul lui Mitsuhide propriul lor noroc. Mai mult, era posibil ca Nobunaga să se gândească să mute clanul Akechi în cine știe ce loc uitat de lume. Nu era mai mult decât un zvon, dar rareori iese fum fără foc. Ranmaru, pajul favorit al lui Nobunaga, era fiul lui Mori Yoshinari, vasalul clanului Oda care murise în luptă cu ani în urmă, la Sakamoto. Din acest motiv, Ranmaru râvnea, în taină, la Castelul Sakamoto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
fără foc. Ranmaru, pajul favorit al lui Nobunaga, era fiul lui Mori Yoshinari, vasalul clanului Oda care murise în luptă cu ani în urmă, la Sakamoto. Din acest motiv, Ranmaru râvnea, în taină, la Castelul Sakamoto. Se auzea chiar și zvonul că primise deja o promisiune tacită de la Nobunaga. Și nu era numai atât. Mulți erau de părere că ordinul dat lui Mitsuhide să avanseze spre Drumul Sanin fusese calculat după toate probabilitățile astfel încât, după ce ocupa regiunea, avea să fie numit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
soția sunt foarte bine. — Serios? Atunci, dar, este atacat Castelul Nagahama? — Am fost trimis din Nagahama în dimineața zilei a patra, când o mică forță inamică a pornit atacul. — Akechi? — Nu, erau ronini Asai aliați cu Akechi. Dar, conform unui zvon pe care l-am auzit pe drum, o forță numeroasă a clanului Akechi se îndreaptă acum spre Nagahama. Ce-au de gând să facă cei din Nagahama? Nu sunt destui pentru a rezista unui asediu, așa că, în caz de urgență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Templul Honno. Cei doi generali superiori ai lui Nobunaga, Shibata Katsuie și Takigawa Kazumasu, erau departe; Tokugawa Ieyasu se retrăsese în provincia lui natală; angajamentele lui Hosokawa Fujitaka și Tsutsui Junkei erau neclare; iar Niwa Nagahide se afla la Osaka. Zvonul că armata lui Hideyoshi sosise în Amagasaki, lângă Kyoto, se răspândi ca vântul în dimineața zilei a unsprezecea. Multora nu le venea să creadă. Mai circulau și alte zvonuri - că Seniorul Ieyasu mergea spre apus; că fiul cel mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Tsutsui Junkei erau neclare; iar Niwa Nagahide se afla la Osaka. Zvonul că armata lui Hideyoshi sosise în Amagasaki, lângă Kyoto, se răspândi ca vântul în dimineața zilei a unsprezecea. Multora nu le venea să creadă. Mai circulau și alte zvonuri - că Seniorul Ieyasu mergea spre apus; că fiul cel mai mare rămas în viață al lui Nobunaga, Nobuo, pregătea un contraatac; că armata clanului Akechi se lupta într-un loc sau altul. Cel mai credibil zvon era acela că oștirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Mai circulau și alte zvonuri - că Seniorul Ieyasu mergea spre apus; că fiul cel mai mare rămas în viață al lui Nobunaga, Nobuo, pregătea un contraatac; că armata clanului Akechi se lupta într-un loc sau altul. Cel mai credibil zvon era acela că oștirea lui Hideyoshi era imobilizată de clanul Mori, la Takamatsu. Numai cei care-l cunoșteau bine pe Hideyoshi nu se lăsau induși în eroare. Calitățile dovedite de Hideyoshi în invazia provinciilor de la apus în ultimii cinci ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
el se lupta cu rebelii din Ise și Iga. Deveni clar că incendierea Castelului Azuchi nu fusese ordonată de Nobuo. Cu siguranță, oamenii lui puseseră focurile, dar părea plauzibil ca acesta să fi fost rezultatul unei neînțelegeri sau poate al zvonurilor false răspândite de inamic. Hideyoshi și Nobutaka merseseră împreună până la Azuchi și deplângeau, din toată inima, distrugerile. Totuși, după ce-și dădură seama că incendiile nu fuseseră declanșate din porunca lui Nobuo, indignarea lor păru să mai scadă, întrucâtva. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
atacat pe Mitsuhide. Desigur, diversele clanuri care locuiau în Kiyosu le auzeau și ele, iar vasalii lui Hideyoshi le aduseră imediat în atenția acestuia. — Zău? Deci au început și astea? Sunt critici la adresa lui Katsuie, deci nimeni nu va crede că zvonurile ar fi puse în circulație de Katsuie însuși, dar mie mi se pare o încercare din partea lui de a semăna zâzanie între noi - o luptă a intrigilor înainte de marea întrunire. Ei bine, n-au decât să-și vadă de șmecheriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
a fost câștigat oricum de partea lui Katsuie, așa că, lăsați-i în pace. Înainte de întrunire, toți discutau despre viitorul lor și încercare să afle ce aveau alții de gând. Între timp, aveau loc obișnuitele înțelegeri și opoziții nedeclarate, răspândiri de zvonuri false, atrageri de partea unuia sau a altuia, dezbinări ale opoziției și toate celelalte stratageme. Legătura dintre Shibata Katsuie și Nobutaka era evidentă; unul era cel mai înalt în rang dintre bătrânii clanului, câtă vreme celălalt era al treilea fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
talente, zâmbi Hideyoshi. La refuzul lui Hideyoshi de a bea, Genba insistă: — De ce nu bei? — Nu țin la băutură. — Cum! Doar un piculeț. — Beau, dar nu mult. Genba izbucni într-un râs tunător. Apoi spuse, destul de tare ca să audă toată lumea: — Zvonurile pe care le auziți sunt, cu siguranță, adevărate. Seniorul Hideyoshi se pricepe să găsească scuze și este, fără îndoială, modest. Demult - acum peste douăzeci de ani - nu era decât un rândaș care mătura bălegarul cailor și ducea sandalele Seniorului Nobunaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
în sfârșit, spre provinciile lor de origine. În noaptea zilei a paisprezecea, Katsuie anunță că avea să plece către Echizen, iar în cincisprezece, părăsi Kiyosu. De cum traversă Râul Kiso și intră în Mino, însă, Katsuie începu să fie tulburat de zvonuri care spuneau că armata lui Hideyoshi închisese toate trecătorile din munți, între Tarui și Fuwa, și-i bara drumul spre casă. Katsuie tocmai se hotărâse să-l atace pe Hideyoshi, dar acum situația se răsturnase, iar drumul spre casă era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
îl urmărea la fiecare pas. Rapoartele despre mișcările de trupe din munții aflați în fața lui îl siliră pe Katsuie să oprească înaintarea armatei și să-și dispună unitățile în formație de luptă, până puteau primi confirmarea rapoartelor. Apoi, se auzi zvonul că, în regiunea Fuwa, fuseseră zărite unități sub comanda lui Hideyoshi, iar lui Katsuie și generalilor din statul său major, stând în șei, li se făcu părul măciucă. Încercând să-și imagineze efectivele și strategia inamicului care aștepta în calea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
fără dubii, de penelul lui Hideyoshi. Era cât se poate de sinceră. Ai străbătut de multe ori drumul dintre Omi și Echizen, deci presupun că îl cunoști. Totuși, îl trimit pe fiul meu adoptiv, Hidekatsu, să te călăuzească. Circulă un zvon josnic, nedemn de atenția ta, cum că Nagahama ar fi un loc avantajos de unde să-și stânjenesc întoarcerea acasă. În scopul de a contrazice asemenea bârfe mișelești, l-am trimis pe fiul meu adoptiv să te întâmpine și îl poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
te uiți ce influență a câștigat în ultima vreme, ai zice că Seniorul Hideyoshi e succesorul Seniorului Nobunaga. Criticile adresate lui erau, într-adevăr, zgomotoase. Dar, ca întotdeauna în asemenea cazuri, identitățile acuzatorilor rămâneau necunoscute. Indiferent dacă auzea sau nu zvonurile, Hideyoshi era nepăsător. Nu avea timp să-și plece urechea la bârfe. În Luna a Șasea, Nobunaga murise; la jumătatea lunii următoare, avusese loc lupta de la Yamazaki; în Luna a Șaptea, se ținuse conferința de la Castelul Kiyosu; la sfârșitul aceleiași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
la Hideyoshi când nu suntem în război, dar am primit mai multe scrisori, atât de la Seniorul Nobutaka, cât și de la Takigawa, îndemnându-mă să trimit pe cineva. N-au trecut nici șase luni de la moartea Seniorului Nobunaga și deja circulă zvonuri că vasalii săi rămași în viață se luptă între ei. Este o stare de fapt rușinoasă. În plus, nu cred că ar trebui să le oferim clanurilor Uesugi, Hojo și Mori ocazia pe care o pândesc. — Vă înțeleg, stăpâne, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Ce anume îi adusese în halul ăsta - o armată de peste șapte mii de oameni? Un singur lucru: lipsa unei comenzi autoritare. De asemenea, acțiunile lui Hideyoshi fuseseră neașteptat de repezi, ceea ce nu făcuse decât să-i năucească și mai mult. Zvonurile și informațiile false bântuiau peste tot, încurajând, astfel, actele de lașitate. Când vedea jalnica dezordine a trupelor sale, Katsuie nu era numai descurajat, ci turba de-a binelea. Scrâșnind din dinți, era incapabil să se stăpânească de a-și scuipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]