26,421 matches
-
sursă de aprindere. În practică, se spune că se produce un incendiu, atunci când se formează așa numitul triunghi al focului cu laturi egale. Apa este substanța de stingere cu cea mai mare eficacitate în ceea ce privește stingerea incendiilor din clasa A, datorită căldurii latente de vaporizare mare (243,58 J la 25°C). Pentru a se vaporiza, „extrage ” o cantitate mare din căldura necesară întreținerii incendiului. Ca urmare, efectul de stingere al scestuia cu apă se realizează în principal, prin răcirea materialului care
Stingerea incendiilor () [Corola-website/Science/333574_a_334903]
-
cu laturi egale. Apa este substanța de stingere cu cea mai mare eficacitate în ceea ce privește stingerea incendiilor din clasa A, datorită căldurii latente de vaporizare mare (243,58 J la 25°C). Pentru a se vaporiza, „extrage ” o cantitate mare din căldura necesară întreținerii incendiului. Ca urmare, efectul de stingere al scestuia cu apă se realizează în principal, prin răcirea materialului care arde, dar și prin izolarea suprafeței incendiate de oxigenul din aer precum și prin acțiune mecanică (când se folosește sub formă
Stingerea incendiilor () [Corola-website/Science/333574_a_334903]
-
cu apă se realizează în principal, prin răcirea materialului care arde, dar și prin izolarea suprafeței incendiate de oxigenul din aer precum și prin acțiune mecanică (când se folosește sub formă de jet compact). Venind în contact cu materialul aprins absoarbe căldura, se transformă în vapori și prin saturarea spațiului înconjurător, limitează accesul aerului spre focarul incendiului. Deasemeni constituie totodată și un filtru pentru radiație termică, deci cu excelentă capacitate de ecranare și protecție. Apa poate fi folosită sub formă de jet
Stingerea incendiilor () [Corola-website/Science/333574_a_334903]
-
să respecte anumite reguli care să preîntâmpine cazurile de accidentare sau punere în pericol a integrității fizice ori a vieții acesteia. Apa este substanța de stingere cu cea mai mare eficacitate în ceea ce privește stingerea incendiilor de materiale combustibile (clasa A), datorită căldurii latente de vaporizare mare (243,58 J la 25°C). Pentru a se vaporiza "extrage" o cantitate mare din căldura incendiului. Ca urmare, efectul de stingere al incendiului cu apă se realizează, în principal, prin răcirea materialului care arde. Efectul
Lupta contra incendiilor () [Corola-website/Science/333653_a_334982]
-
acesteia. Apa este substanța de stingere cu cea mai mare eficacitate în ceea ce privește stingerea incendiilor de materiale combustibile (clasa A), datorită căldurii latente de vaporizare mare (243,58 J la 25°C). Pentru a se vaporiza "extrage" o cantitate mare din căldura incendiului. Ca urmare, efectul de stingere al incendiului cu apă se realizează, în principal, prin răcirea materialului care arde. Efectul de stingere se realizează și prin izolarea suprafeței incendiate de oxigenul din aer și prin acțiune mecanică (când se folosește
Lupta contra incendiilor () [Corola-website/Science/333653_a_334982]
-
prin răcirea materialului care arde. Efectul de stingere se realizează și prin izolarea suprafeței incendiate de oxigenul din aer și prin acțiune mecanică (când se folosește sub formă de jet compact). Apa care vine în contact cu materialul aprins absoarbe căldura, o transformă în vapori și prin saturarea spațiului înconjurător, limitează accesul aerului spre focarul incendiului. Apa constituie, totodată, un filtru pentru radiație termică, deci cu excelentă capacitate de ecranare și protecție la incendiu. Apa poate fi folosită sub formă de
Lupta contra incendiilor () [Corola-website/Science/333653_a_334982]
-
modificate atât numărul, cât și titlurile capitolelor; ediția definitivă cuprinde următoarele capitole: Romanul "Balade din cîmpie" a fost scris în 1961 și publicat în 1963 de Editura Cartea Moldovenească din Chișinău, în limba română cu caractere chirilice, fiind primit cu căldură de intelectualitatea din RSS Moldovenească. Autorului i s-a decernat în anul 1967 Premiul de Stat al RSS Moldovenești pentru "Balade din cîmpie", "Ultima lună de toamnă" și alte câteva nuvele. Cu toate acestea, conducerea comunistă a republicii a criticat
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
are loc în timpul sezonului ploios, în perioade diferite, fiind influențată de condițiile climatice: în sudul Africii, din septembrie până în martie, iar la nordul Zambiei, tot timpul anului. Masculii verifică urina femelelor pentru a determina dacă acestea sunt în estru (în călduri); atunci când este gata să se împerecheze, femela va sta și va permite masculului monta și copularea. Gestația durează aproximativ 11,5 luni, după care femelele nasc câte un singur vițel, (uneori 2), roșcat-negricios, care nu prezintă deloc trăsăturile unui animal
Bivol african () [Corola-website/Science/333113_a_334442]
-
lui) caută o modalitate de a restabili legătura cu soțul ei. Între timp, Iuri începe să trăiască cu Marina Markelovna cu care are două fete. În cele din urmă, în anul 1929, Iuri moare în urma unei crize cardiace provocate de căldura sufocantă dintr-un tramvai din Moscova. Evenimentele se desfășoară pe fundalul Primului Război Mondial, apoi al Revoluției Ruse din 1917, iar ulterior al Războiului Civil din 1918-1920. O mare parte din acțiune este absorbită de idealismul și misticismul doctorului și poetului Jivago
Doctor Jivago (roman) () [Corola-website/Science/333210_a_334539]
-
Capacitatea termică masică, numită și căldura specifică este o mărime fizică intensivă proprie ramurilor termodinamicii ce are caracter de constantă de material și reprezintă cantitatea de căldură necesară unității de masă dintr-un corp pentru a-și modifică temperatura cu un grad. Capacitatea termică masică se
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
Capacitatea termică masică, numită și căldura specifică este o mărime fizică intensivă proprie ramurilor termodinamicii ce are caracter de constantă de material și reprezintă cantitatea de căldură necesară unității de masă dintr-un corp pentru a-și modifică temperatura cu un grad. Capacitatea termică masică se poate defini și că raportul dintre capacitatea termică (calorica) a unui corp omogen și masa acestuia Unitatea de măsură a căldurii
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
căldură necesară unității de masă dintr-un corp pentru a-și modifică temperatura cu un grad. Capacitatea termică masică se poate defini și că raportul dintre capacitatea termică (calorica) a unui corp omogen și masa acestuia Unitatea de măsură a căldurii specifice în ȘI este formulă 1 (joule ori kilogram la puterea minus unu ori kelvin la puterea minus unu). În cazul unui sistem termodinamic care interacționează cu mediul înconjurător, procesul interacțiunii este însoțit de schimb de energie. Energia poate fi schimbată
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
termodinamic care interacționează cu mediul înconjurător, procesul interacțiunii este însoțit de schimb de energie. Energia poate fi schimbată cu mediul exterior (înconjurător) cu variația parametrilor externi prin efectuare de lucru mecanic formulă 2 și fără variația parametrilor externi prin schimb de căldură formulă 3. În general, într-un proces termodinamic, schimbul de energie dintre sistem și mediul înconjurător se realizează atât prin cheltuirea de lucru mecanic cât și prin schimb de căldură, bilanțul energetic al procesului interacțiunii este dat de principiul întâi al
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
lucru mecanic formulă 2 și fără variația parametrilor externi prin schimb de căldură formulă 3. În general, într-un proces termodinamic, schimbul de energie dintre sistem și mediul înconjurător se realizează atât prin cheltuirea de lucru mecanic cât și prin schimb de căldură, bilanțul energetic al procesului interacțiunii este dat de principiul întâi al termodinamicii, exprimat prin relația formulă 4. Schimbul de lucrul mecanic poate să ducă la variația unei energii de orice fel (potențială, electromagnetică etc.), căldura schimbată conduce numai la variația energiei
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
mecanic cât și prin schimb de căldură, bilanțul energetic al procesului interacțiunii este dat de principiul întâi al termodinamicii, exprimat prin relația formulă 4. Schimbul de lucrul mecanic poate să ducă la variația unei energii de orice fel (potențială, electromagnetică etc.), căldura schimbată conduce numai la variația energiei interne a sistemului. Energia internă este o funcție de stare dependența numai de temperatură absolută a sistemului, formula 5 Lucrul mecanic și cantitatea de căldură sunt deci două moduri diferite de transmitere a energiei și caracterizează
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
ducă la variația unei energii de orice fel (potențială, electromagnetică etc.), căldura schimbată conduce numai la variația energiei interne a sistemului. Energia internă este o funcție de stare dependența numai de temperatură absolută a sistemului, formula 5 Lucrul mecanic și cantitatea de căldură sunt deci două moduri diferite de transmitere a energiei și caracterizează transformarea unui sistem fizic dintr-o stare de echilibru termodinamic în altă stare de echilibru termodinamic. Din această cauză nu are sens să se vorbească de cantitatea de căldură
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
căldură sunt deci două moduri diferite de transmitere a energiei și caracterizează transformarea unui sistem fizic dintr-o stare de echilibru termodinamic în altă stare de echilibru termodinamic. Din această cauză nu are sens să se vorbească de cantitatea de căldură a unei stări de echilibru. Deci, cantitatea de căldură nu este o funcție de stare, ci o funcție de transformare. Dacă un sistem primește căldură are loc creșterea temperaturii, în cazul cedării de căldură temperatura sistemului scade. Pentru un sistem dat, creșterea
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
energiei și caracterizează transformarea unui sistem fizic dintr-o stare de echilibru termodinamic în altă stare de echilibru termodinamic. Din această cauză nu are sens să se vorbească de cantitatea de căldură a unei stări de echilibru. Deci, cantitatea de căldură nu este o funcție de stare, ci o funcție de transformare. Dacă un sistem primește căldură are loc creșterea temperaturii, în cazul cedării de căldură temperatura sistemului scade. Pentru un sistem dat, creșterea temperaturii este direct proporțională cu cantitatea de căldură primită
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
altă stare de echilibru termodinamic. Din această cauză nu are sens să se vorbească de cantitatea de căldură a unei stări de echilibru. Deci, cantitatea de căldură nu este o funcție de stare, ci o funcție de transformare. Dacă un sistem primește căldură are loc creșterea temperaturii, în cazul cedării de căldură temperatura sistemului scade. Pentru un sistem dat, creșterea temperaturii este direct proporțională cu cantitatea de căldură primită și invers proporțională cu masa sistemului. Experimental se constată că pentru sisteme termodinamice aflate
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
are sens să se vorbească de cantitatea de căldură a unei stări de echilibru. Deci, cantitatea de căldură nu este o funcție de stare, ci o funcție de transformare. Dacă un sistem primește căldură are loc creșterea temperaturii, în cazul cedării de căldură temperatura sistemului scade. Pentru un sistem dat, creșterea temperaturii este direct proporțională cu cantitatea de căldură primită și invers proporțională cu masa sistemului. Experimental se constată că pentru sisteme termodinamice aflate în condiții fizice identice și de mase egale dar
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
de căldură nu este o funcție de stare, ci o funcție de transformare. Dacă un sistem primește căldură are loc creșterea temperaturii, în cazul cedării de căldură temperatura sistemului scade. Pentru un sistem dat, creșterea temperaturii este direct proporțională cu cantitatea de căldură primită și invers proporțională cu masa sistemului. Experimental se constată că pentru sisteme termodinamice aflate în condiții fizice identice și de mase egale dar de substanțe diferite, pentru a produce aceeași variație de temperatură în timpul aceluiaș proces termodimamic este nevoie
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
Experimental se constată că pentru sisteme termodinamice aflate în condiții fizice identice și de mase egale dar de substanțe diferite, pentru a produce aceeași variație de temperatură în timpul aceluiaș proces termodimamic este nevoie că sistemele să schimbe cantități diferite de căldură. Prin urmare substanțele au "capabilități" diferite de a-si modifică temperatura la schimbul de căldură; cantități egale de substanțe diferite își modifică temperatura mai mult altele mai puțin la schimbarea cu mediul a aceleiași cantități de căldură. Pentru caracterizarea acestei
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
egale dar de substanțe diferite, pentru a produce aceeași variație de temperatură în timpul aceluiaș proces termodimamic este nevoie că sistemele să schimbe cantități diferite de căldură. Prin urmare substanțele au "capabilități" diferite de a-si modifică temperatura la schimbul de căldură; cantități egale de substanțe diferite își modifică temperatura mai mult altele mai puțin la schimbarea cu mediul a aceleiași cantități de căldură. Pentru caracterizarea acestei "capabilități" diferite a substanțelor se introduce mărimea fizică denumită capacitatea termică masică : formulă 15 Capacitatea termică
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
cantități diferite de căldură. Prin urmare substanțele au "capabilități" diferite de a-si modifică temperatura la schimbul de căldură; cantități egale de substanțe diferite își modifică temperatura mai mult altele mai puțin la schimbarea cu mediul a aceleiași cantități de căldură. Pentru caracterizarea acestei "capabilități" diferite a substanțelor se introduce mărimea fizică denumită capacitatea termică masică : formulă 15 Capacitatea termică masică, pentru un proces în condiții fizice precizate este o constantă de material ce caracterizează comportamentul termic al substanței sistemului termodinamic. Pentru
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
pentru un proces în condiții fizice precizate este o constantă de material ce caracterizează comportamentul termic al substanței sistemului termodinamic. Pentru caracterizarea globală a comportamentului termic al sistemului se utilizează mărimea fizică "capacitate termică" C care se definește ca fiind căldură necesară pentru a ridica cu un grad temperatura sistemului, fără schimbarea stării de agregare a unui sistem într-un anumit proces considerat și la o anumită temperatura. Unitatea de măsură a lui "C" în Sistemul Internațional de unități este J
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]